56,594 matches
-
sau concedia pe oricare intre administratorii și salariații de pe proprietățile sale"1079. Soluția lui Hoppe merge înspre existența unei instituții, agenții private la nivelul statului ("statale" este folosit în acest sens), care să pună banii în circulație și să asigure gestiunea acestora și deci și a inflației. Soluția pe care o discutăm este întocmai cu modelul de organizare contemporană a emisiunii și circulației dolarului american. SFR este o instituție unică în lume, în care acționariatul său este unul dublu stat/privat
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fără a promite de fapt nimic. Lumea socialismului a promis totul fără a oferi nimic. S-a întâmplat așa pentru că cea mai proastă idee a fost aceea de a imagina o lume a proprietății comune asupra mijloacelor de producție 1115. Gestiunea capitalului în sprijinul satisfacerii intereselor umane a devenit odată cu socialismul o simplă amintire. În ceea ce privește soluția aleasă de către capitalism și anume creșterea nivelului de trai, Mises arată: "Lenin nu putea să înțeleagă de ce comuniștii aveau eșecuri peste tot în afara Rusiei. Nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de la ei să gospodăriți, căci numai atunci veți știi să construiți republica comunistă"1126. Și aici a funcționat o utopie. Socialismul nu putea și nu avea cum să învețe de la capitalism, iar conducătorii de fabrici socialiști nu puteau asigura o gestiune economică superioară din simplul motiv că aceste fabrici nu erau ale lor. Republica comunistă, de care vorbește Lenin, nu a fost construită niciodată, nu pentru că cineva ar fi greșit construcția, ci pentru că însuși proiectul a fost greșit, a fost o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
că ei văd economia ca pe un sistem stagnant, staționar. Ori în realitate economia este un sistem viu, în permanentă dezvoltare și expansiune. Modul în care socialiștii văd rolul banilor și al prețurilor induce probleme și în cuantificarea valorii și gestiunea sa în economie. Valoarea nu este un obiectiv al evoluției prețurilor și din această cauză economia socialistă nu este o economie a unui optim, care să se bazeze pe alegeri raționale în raport cu raritatea factorilor de producție. În economia socialistă factorii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
diferite forme (moneda confederală, Green-Backs ai trezoreriei federale și bilete de bancă), raportul preia un termen latin folosit de medicina vremii pentru a defini starea de umflare a abdomenului Inflatio". (Vezi Mircea Coșea, op. cit., p. 211). 962 Reaua credință în gestiune banului a provocat ceea ce numim "iluzia banului". Pentru detalii, chiar dacă raportate doar la istoria monedei din hârtie, vezi George A. Akerlof, Robert J. Shiller, Spirite animale, Editura Publica, București, 2010, partea I, cap. 4, "Iluzia banilor", pp. 83-99. 963 Editura
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
actori sau subiecte”<footnote Ibidem, pp. 24-25. footnote>. Rolul „șefului” în noua direcție de resurse umane se modifică esențial, căci „el nu mai este un «expert funcțional» ci un «deblocher», cu alte cuvinte facilitează schimbarea prin depășirea obstacolelor din calea gestiunii managementului schimbării”<footnote McCue, Peter, „Étude pour Royaume-Uni”, Europe Sociale, no. 2, 1992, p. 52. footnote>. Cei din direcția resurse umane acționează cu tact și corectitudine rezolvând probleme „pe neobservate”, după metafora smuggler ului („contrabandistul”), care introduce „pe furiș”, pe
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
sfârșitul celor treizeci de ani glorioși aceste practici s au dezvoltat și instituționalizat prin crearea unei funcțiuni de personal în marile întreprinderi”<footnote Ibidem, p. 3. footnote>. Treptat, această funcțiune și-a lărgit sfera de preocupări, cuprinzând efectuarea de plăți, gestiunea carierei, studiul și calificarea locurilor de muncă, evaluarea persoanelor, acțiunile sociale, negocierile, informarea, formarea profesională, organizarea, planificarea necesităților, participarea etc. Dacă secolul al XIX-lea ar fi socotit ca cel „al funcției de personal fără serviciile de personal”<footnote Ibidem
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
elaborarea politicii de formare profesională și aplicare de acțiuni, a unui control real privind aplicarea acesteia; 6) adaptarea resurselor la necesitățile întreprinderii, pe diferite orizonturi de timp; 7) punerea în operă a „amenajării” timpului de muncă și garantarea lui; 8) gestiunea mobilității internaționale a salariaților; 9) optimizarea activităților de muncă din întreprindere; 10) aplicarea unei politici de recrutare, pregătirea recrutării și sprijin pentru integrarea noilor salariați; 11) aplicarea dialogului social, ținându-se cont de legislație și de cerințele întreprinderii; 12) aplicarea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
elaborarea proiectelor de acte normative și a altor reglementări specifice activității sau instituțiilor publice, precum și asigurarea avizării lor; c) elaborarea proiectelor, politicilor și a strategiilor, a programelor, documentelor privind aplicarea și executarea legilor; d) consilierea, controlul, auditul public intern; e) gestiunea resurselor umane și financiare; f) colectarea creanțelor bugetare; g) reprezentarea intereselor autorității sau ale instituțiilor publice; h) realizarea de activități în conformitate cu strategiile de informatizare. Dintre aceste activități, relațiile cu publicul sunt implicate direct în cele de la punctele f), e), c
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
lucru și fond de timp neutilizat. Diferența dintre aceste ultime două variabile reprezintă fondul de timp efectiv de lucru. Balanța se elaborează și pe ansamblul muncitorilor (salariaților) care se apreciază că vor lucra în întreprindere în cursul anului (perioadei de gestiune). Desigur, se poate întocmi o asemenea balanță și la sfârșitul anului (perioadei de gestiune) pe baza datelor reale. Analiza efectuată la momente diferite poate cuprinde, deci, trei balanțe: balanța reală a perioadei precedente, balanța proiectată de la începutul perioadei curente și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de timp efectiv de lucru. Balanța se elaborează și pe ansamblul muncitorilor (salariaților) care se apreciază că vor lucra în întreprindere în cursul anului (perioadei de gestiune). Desigur, se poate întocmi o asemenea balanță și la sfârșitul anului (perioadei de gestiune) pe baza datelor reale. Analiza efectuată la momente diferite poate cuprinde, deci, trei balanțe: balanța reală a perioadei precedente, balanța proiectată de la începutul perioadei curente și balanța reală de la sfârșitul perioadei curente. Tipul analizei este, de regulă, cel comparativ. Analiza-diagnostic
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
statului), dar și la nivel microeconomic, respectiv la nivelul bugetelor locale și instituțiilor publice finanțate de la aceste bugete, sau care se autofinanțează. Abordarea de marketing face, de asemenea, o delimitare clară Între finanțele publice și finanțele private, care țin de gestiunea agenților economici și a altor organisme cu caracter privat, deosebirea dintre cele două categorii economice constând În faptul că finanțele publice servesc satisfacerii nevoilor generale ale societății, În timp ce finanțele private se limitează strict la gestiunea firmelor și altor organisme cu
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
finanțele private, care țin de gestiunea agenților economici și a altor organisme cu caracter privat, deosebirea dintre cele două categorii economice constând În faptul că finanțele publice servesc satisfacerii nevoilor generale ale societății, În timp ce finanțele private se limitează strict la gestiunea firmelor și altor organisme cu caracter privat. Legătura dintre finanțele publice și finanțele private se realizează, În special, prin intermediul fiscalității, care reprezintă sistemul de așezare, urmărire și percepere a taxelor, impozitelor, contribuțiilor și a altor venituri În favoarea statului (surse de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
subordinea Ministerului Finanțelor Publice, vizează următoarele obiective: • execuția de casă a bugetului de stat; • execuția de casă a bugetelor locale; • execuția de casă a bugetului asigurărilor sociale de stat; • construirea și utilizarea mijloacelor extrabugetare și a fondurilor cu destinație specială; • gestiunea datoriei publice interne și externe; • alte operațiuni efectuate În cadrul instituțiilor publice. Trezoreria statului este concepută ca o instituție financiară, prin care sectorul public Își efectuează operațiunile de Încasări și plăți, asupra cărora Ministerul Finanțelor Publice Își exercită controlul fiscal și
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
sau societate financiar-bancară a noi servicii și produse bancare, atragerea de noi segmente de clienți și susținerea intereselor băncii. La nivelul marketingului intern al societăților financiar-bancare și al relațiilor intrabancare (la nivel de subunități), un rol foarte important Îl are gestiunea trezoreriei, care cuprinde, În general, următoarele operațiuni: • operațiunile de casă; • operațiunile cu instrumente de plată și credit. 2.1.6.1. Gestiunea și marketingul operațiunilor de casă Sunt componente de bază ale activității financiar-bancare, vizând opera țiunile cu numerar ale
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
intern al societăților financiar-bancare și al relațiilor intrabancare (la nivel de subunități), un rol foarte important Îl are gestiunea trezoreriei, care cuprinde, În general, următoarele operațiuni: • operațiunile de casă; • operațiunile cu instrumente de plată și credit. 2.1.6.1. Gestiunea și marketingul operațiunilor de casă Sunt componente de bază ale activității financiar-bancare, vizând opera țiunile cu numerar ale băncilor, compartimentele de tezaur și casieriile bancare. Operațiunile generatoare de Încasări și plăți, la nivelul instituțiilor și societăților financiar-bancare, trebuie să se
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Organizației Unității Africane, În vederea finanțării programelor de dezvoltare economică din această zonă, promovarea investițiilor În statele membre, inclusiv acordarea de credite, În condiții avantajoase statelor membre, din Fondul African de Dezvoltare, administrat tot de BAD. Din punctul de vedere al gestiunii financiar-bancare, creditele acordate clientelei nonfinanciare (nonbancare) și operațiunile asimilate acesteia se grupează În felul următor: A) Creanțe comerciale - grupate În următoarele categorii: 1) creanțe comerciale, care cuprind următoarele operațiuni: • scont și operațiuni asimilate; • factoring; • alte creanțe comerciale. 2) creanțe atașate
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
nefinanciară. Raporturile băncilor comerciale cu clientela financiară se desfășoară În dublu sens, respectiv, pe de o parte, băncile comerciale pot acorda credite clientelei financiare, iar pe de altă parte, băncile comerciale se pot Împrumuta de la clientela financiară. De altfel, În gestiunea bancară, relațiile de creditare cu clientela financiară se grupează În următoarele categorii: 1) Creditele acordate clientelei financiare, care cuprind următoarele categorii de credite: • credite de pe o zi pe alta, acordate clientelei financiare; • credite la termen acordate clientelei financiare; • creanțe atașate
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Pasive volatile, respectiv: • depozitele la termen ale populației și ale agenților economici; • Împrumuturile pe termen scurt; 4) Pasivele stabile, respectiv: • depozitele la termen ale populației și ale agenților economici; • capitalul propriu; • capitalul suplimentar. De asemenea, din punctul de vedere al gestiunii lichidității, trebuie avute În vedere următoarele aspecte: • creșterea previzionată a creditelor, la structura de activ; • creșterea previzionată a depozitelor bancare, la structura de pasiv. Creșterea previzionată a creditelor și a depozitelor bancare are o influență directă asupra lichidității societăților bancare
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
cazul instituțiilor și societăților financiar-monetare, rolul marketingului În evitarea riscurilor și dificultăților economice se axează pe următoarele direcții: 1) identificarea dificultăților manageriale, financiare, comerciale, tehnice și sociale; 2) identificarea resurselor financiare pentru cercetare-dezvoltare, acțiuni comerciale, investiții În productivitate, metode de gestiune, formarea și perfecționarea profesională a personalului; 3) identificarea deficiențelor și luarea măsurilor pentru creșterea rentabilității și lichidității. În identificarea și cunoașterea lichidității instituțiilor și societăților financiar-monetare, studiile și cercetările de marketing iau În considerare datele rezultatelor din calculul următorilor indicatori
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
2.3. Marketingul riscului dobânzii Obiectivul principal al oricărui agent economic, implicit al celor care activează În sistemul financiar-monetar, Îl reprezintă maximizarea profitului. Veniturile instituțiilor financiar-bancare reprezintă, În general, contravaloarea serviciilor realizate, În baza funcțiilor lor de intermediere și de gestiune a mijloacelor de plată, sursele principale de venit fiind dobânzile Încasate la creditele acordate, sau la depozitele create la alte unități financiar-bancare, la care se adaugă venituri din comisioane, operațiuni de leasing și alte venituri mai puțin importante. Din acest
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
de variație, cursurile valutare pot Îmbrăca următoarele forme: • cursuri fixe - stabilite de autoritățile monetare ale statelor naționale (cursuri oficiale); • cursuri libere sau flotante - stabilite pe piețele monetar-financiare, În funcție de cerere și ofertă; • cursuri fluctuante - care pot flota numai Între anumite limite. Gestiunea riscului de schimb (riscului de schimb valutar) presupune determinarea și supravegherea permanentă, În cadrul instituției financiar-bancare, a poziției de schimb. Poziția de schimb a instituției financiar-bancare este constituită dintr-un ansamblu de active patrimoniale și angajamente, exprimate În monede diferite de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
financiar-bancare, se pot realiza În baza documentelor contabile (poziția contabilă), dar și a altor estimări, care privesc patrimoniul și operațiunile viitoare ale instituției, adică, determinarea poziției de schimb economice. Cunoașterea poziției de schimb permite instituției financiar-bancare să aplice strategiile de gestiune a riscului de schimb. Principalele strategii de gestionare a riscului de schimb, aplicate pe piața financiar-monetară internațională, sunt următoarele<footnote Simona Gaftoniuc, Finanțe internaționale, Editura Economică, București, 2000. footnote>: • strategia de acoperire la termen; • strategia speculativă sau expunerea voluntară la
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
aplicate pe piața financiar-monetară internațională, sunt următoarele<footnote Simona Gaftoniuc, Finanțe internaționale, Editura Economică, București, 2000. footnote>: • strategia de acoperire la termen; • strategia speculativă sau expunerea voluntară la risc; • strategia opțională. 1) Strategiile de acoperire la termen - reprezintă strategii de gestiune a riscului de schimb, care constau În anularea poziției ulterioare de schimb, prin fixarea de la Început a unui curs de la care va fi vândut soldul activelor și angajamentelor, dacă acesta este pozitiv, sau cursul la care va fi cumpărat soldul
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
față de moneda națională, respectiv apreciere sau depreciere, În funcție de caz și de interesele participanților; 3) Strategiile opționale - implică piața opțiunilor și constau În posibilitatea de alegere a datei și prețului de exercițiu, pentru opțiunea În cauză, pe piața opțiunilor. De asemenea, gestiunea riscului de schimb presupune monitorizarea permanentă a poziției globale, respectiv poziția expusă la risc și poziția acoperită. Totodată, nu trebuie neglijate modalitățile clasice de diminuare a riscului de schimb, dintre care menționăm: • utilizarea clauzelor monetare; • alegerea judicioasă a monedelor de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]