4,666 matches
-
iobagi, eliberați prin patenta din 1854), atât ortodocși, cât și uniți. Ca urmare, Pipoș și cu Hodoș susțineau ideea unui gimnaziu național, adică la care să aibă acces atât ortodocșii, cât și uniții, iar ambele confesiuni să contribuie la fondul gimnaziului cu obligațiunile lor. Propunerea a fost înaintată lui Andrei Șaguna la 18 februarie 1863, însă acesta, în calitate de garant în fața guvernului, la 9 martie a respins propunerea, cerându-i lui Ioan Bașa, în calitate de reprezentant al comisiei de înființare, ca gimnaziul să
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
fondul gimnaziului cu obligațiunile lor. Propunerea a fost înaintată lui Andrei Șaguna la 18 februarie 1863, însă acesta, în calitate de garant în fața guvernului, la 9 martie a respins propunerea, cerându-i lui Ioan Bașa, în calitate de reprezentant al comisiei de înființare, ca gimnaziul să aibă un caracter confesional, greco-ortodox. În corespondența cu Pipoș de la 23 aprilie 1865 argumentul invocat de Andrei Șaguna era că legislația cu privire la învățământ fusese elaborată de iezuiți și proteja școlile confesionale, însă încă din 1852, prin circulara din 24
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
ar putea renunța la ele doar dacă au o stare materială bună. Pentru demonstrarea stării materiale bune s-a cerut ca toate comunele să dovedească că și-au plătit toate dările și eventualele restanțe. Pretenția locotenenței regale viza împiedicarea înființării gimnaziului prin complicarea formalităților, însă Pipoș, Hodoș și cu Frâncu au luat de la început vizitele în cele 92 de comune și au rezolvat toate formalitățile, iar la 28 august 1866 au înaintat locotenenței regale raportul nr. 1434/1866 însoțit de toate
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
Iosif Hodoș și Sigismund Borlea și nemaiavând ce obiecta, la 25 noiembrie 1867 Ministerul de Interne de la Buda a aprobat transcrierea obligațiunilor, situație care a devenit oficială prin ordinul 70547/14 februarie 1868. O ultimă problemă a fost aprobarea statutelor gimnaziului. După mai multe variante respinse de Șaguna, versiunea finală, conform legii XXXVIII de la 1868, referitoare la învățământ, coroborată cu legea naționalitaților, a fost votată la 8 februarie 1869 de comisia școlară a Comitatului Zarand și aprobată de Ministerul de Culte
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
coroborată cu legea naționalitaților, a fost votată la 8 februarie 1869 de comisia școlară a Comitatului Zarand și aprobată de Ministerul de Culte și Instrucțiune prin ordinul 11387/14 iulie 1869. Cu această ocazie s-a fixat și denumirea oficială: „Gimnaziul greco-ortodox din Brad”. Gimnaziul și-a început activitatea la 30 septembrie 1869, dar inaugurarea festivă a avut loc doar la 21 mai 1870. Director al gimnaziului era protopopul comitatului Zarand, Moise Lazăr, întrucât între timp, în 1866, Iosif Bașa a
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
a fost votată la 8 februarie 1869 de comisia școlară a Comitatului Zarand și aprobată de Ministerul de Culte și Instrucțiune prin ordinul 11387/14 iulie 1869. Cu această ocazie s-a fixat și denumirea oficială: „Gimnaziul greco-ortodox din Brad”. Gimnaziul și-a început activitatea la 30 septembrie 1869, dar inaugurarea festivă a avut loc doar la 21 mai 1870. Director al gimnaziului era protopopul comitatului Zarand, Moise Lazăr, întrucât între timp, în 1866, Iosif Bașa a decedat. Primii profesori au
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
ordinul 11387/14 iulie 1869. Cu această ocazie s-a fixat și denumirea oficială: „Gimnaziul greco-ortodox din Brad”. Gimnaziul și-a început activitatea la 30 septembrie 1869, dar inaugurarea festivă a avut loc doar la 21 mai 1870. Director al gimnaziului era protopopul comitatului Zarand, Moise Lazăr, întrucât între timp, în 1866, Iosif Bașa a decedat. Primii profesori au fost Georgiu Părău și Constantin Costin. Inițial, în 1969, gimnaziul a început cu două clase, clasa I și a II-a. În
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
inaugurarea festivă a avut loc doar la 21 mai 1870. Director al gimnaziului era protopopul comitatului Zarand, Moise Lazăr, întrucât între timp, în 1866, Iosif Bașa a decedat. Primii profesori au fost Georgiu Părău și Constantin Costin. Inițial, în 1969, gimnaziul a început cu două clase, clasa I și a II-a. În anul școlar 1872/73 a funcționat și clasa a V-a, dar în anul următor a fost obligat să revină la patru clase din lipsă de fonduri. Prin
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
din lipsă de fonduri. Prin legea de arondare administrativă din 1876, art. 33, Comitatul Zarand a fost desființat, plasa Brad — formată din contopirea plășilor Brad, Băița și Baia de Criș — fiind dată Comitatului Hunedoara, iar plasa Hălmagiu — Comitatului Arad, dar gimnaziul, nefiind de stat, ci confesional, și-a putut continua activitatea. Conform statutelor, gimnaziul era proprietatea protopopiatelor din Brad și Hălmagiu, iar cât timp gimnaziul avea doar clasele I-IV directorul său era protopopul Zarandului. După completarea cu clasele V-XII
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
Comitatul Zarand a fost desființat, plasa Brad — formată din contopirea plășilor Brad, Băița și Baia de Criș — fiind dată Comitatului Hunedoara, iar plasa Hălmagiu — Comitatului Arad, dar gimnaziul, nefiind de stat, ci confesional, și-a putut continua activitatea. Conform statutelor, gimnaziul era proprietatea protopopiatelor din Brad și Hălmagiu, iar cât timp gimnaziul avea doar clasele I-IV directorul său era protopopul Zarandului. După completarea cu clasele V-XII directorul urma să fie ales dintre profesorii calificați ai gimnaziului. În 1871 Moise
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
Brad, Băița și Baia de Criș — fiind dată Comitatului Hunedoara, iar plasa Hălmagiu — Comitatului Arad, dar gimnaziul, nefiind de stat, ci confesional, și-a putut continua activitatea. Conform statutelor, gimnaziul era proprietatea protopopiatelor din Brad și Hălmagiu, iar cât timp gimnaziul avea doar clasele I-IV directorul său era protopopul Zarandului. După completarea cu clasele V-XII directorul urma să fie ales dintre profesorii calificați ai gimnaziului. În 1871 Moise Lazăr a devenit asesor în Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu, în locul său
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
activitatea. Conform statutelor, gimnaziul era proprietatea protopopiatelor din Brad și Hălmagiu, iar cât timp gimnaziul avea doar clasele I-IV directorul său era protopopul Zarandului. După completarea cu clasele V-XII directorul urma să fie ales dintre profesorii calificați ai gimnaziului. În 1871 Moise Lazăr a devenit asesor în Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu, în locul său fiind numit protopop al Zarandului — și implicit director al gimnaziului — Nicolau I. Mihelțianu. În 1884 a devenit director al gimnaziului protopresbiterul tractului Zarand Vasile Damian, care
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
Zarandului. După completarea cu clasele V-XII directorul urma să fie ales dintre profesorii calificați ai gimnaziului. În 1871 Moise Lazăr a devenit asesor în Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu, în locul său fiind numit protopop al Zarandului — și implicit director al gimnaziului — Nicolau I. Mihelțianu. În 1884 a devenit director al gimnaziului protopresbiterul tractului Zarand Vasile Damian, care era profesor al gimnaziului din 1881. În anul 1891 acesta a renunțat la activitatea de profesor (a mai revenit ca profesor în perioada 1904-1907
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
fie ales dintre profesorii calificați ai gimnaziului. În 1871 Moise Lazăr a devenit asesor în Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu, în locul său fiind numit protopop al Zarandului — și implicit director al gimnaziului — Nicolau I. Mihelțianu. În 1884 a devenit director al gimnaziului protopresbiterul tractului Zarand Vasile Damian, care era profesor al gimnaziului din 1881. În anul 1891 acesta a renunțat la activitatea de profesor (a mai revenit ca profesor în perioada 1904-1907). Funcția de director a preluat-o prof. Georgiu Părău. În
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
Lazăr a devenit asesor în Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu, în locul său fiind numit protopop al Zarandului — și implicit director al gimnaziului — Nicolau I. Mihelțianu. În 1884 a devenit director al gimnaziului protopresbiterul tractului Zarand Vasile Damian, care era profesor al gimnaziului din 1881. În anul 1891 acesta a renunțat la activitatea de profesor (a mai revenit ca profesor în perioada 1904-1907). Funcția de director a preluat-o prof. Georgiu Părău. În perioada 1872-1883 au absolvit gimnaziul un număr de 124 tineri
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
Damian, care era profesor al gimnaziului din 1881. În anul 1891 acesta a renunțat la activitatea de profesor (a mai revenit ca profesor în perioada 1904-1907). Funcția de director a preluat-o prof. Georgiu Părău. În perioada 1872-1883 au absolvit gimnaziul un număr de 124 tineri din diferite comitate ale Transilvaniei și Banatului. Între absolvenții gimnaziului au fost Enea Hodoș (în 1873), Pavel Oprișa (în 1877), Ioan Stoica din Ormindea (în 1878), Ioan Moța și Ioan Radu (în 1883). Gimnaziul a
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
activitatea de profesor (a mai revenit ca profesor în perioada 1904-1907). Funcția de director a preluat-o prof. Georgiu Părău. În perioada 1872-1883 au absolvit gimnaziul un număr de 124 tineri din diferite comitate ale Transilvaniei și Banatului. Între absolvenții gimnaziului au fost Enea Hodoș (în 1873), Pavel Oprișa (în 1877), Ioan Stoica din Ormindea (în 1878), Ioan Moța și Ioan Radu (în 1883). Gimnaziul a beneficiat și de o serie de donații. Încă din 1853 Amoș Frâncu și-a donat
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
absolvit gimnaziul un număr de 124 tineri din diferite comitate ale Transilvaniei și Banatului. Între absolvenții gimnaziului au fost Enea Hodoș (în 1873), Pavel Oprișa (în 1877), Ioan Stoica din Ormindea (în 1878), Ioan Moța și Ioan Radu (în 1883). Gimnaziul a beneficiat și de o serie de donații. Încă din 1853 Amoș Frâncu și-a donat remunerația de 500 de florini care i se cuvenea pentru demersurile (diurne, deplasări) făcute la cumpărarea domeniului Mihăileni. Iosif Hodoș a donat pentru biblioteca
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
biblioteca școlii peste 500 de cărți. Cea mai mare donație a venit din partea lui Teodor Pop, care și-a exprimat verbal, de față cu martori, dar n-a făcut un testament scris, dorința de a-și lăsa moștenire întreaga avere gimnaziului din Brad. După decesul său, la 10 iulie 1901, în urma negocierilor purtate de prof. dr. Ioan Radu însoțit de avocații dr. Gavril Cosma și Paul Papp din Beiuș cu cei ce aveau drepturi de moștenire s-a convenit ca din
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
și Paul Papp din Beiuș cu cei ce aveau drepturi de moștenire s-a convenit ca din averea de 160 000 de coroane lăsată de Teodor Pop, suma de 120 000 de coroane (echivalent cu 36 kg aur) să revină gimnaziului. Aceasta a fost cea mai mare donație primită vreodată de acesta. De asemenea, gimnaziul a fost sprijinit și de Vasile Stroiescu, care în 1906 a depus la banca Albina suma de 100 000 de coroane (din cele 300 000 alocate
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
convenit ca din averea de 160 000 de coroane lăsată de Teodor Pop, suma de 120 000 de coroane (echivalent cu 36 kg aur) să revină gimnaziului. Aceasta a fost cea mai mare donație primită vreodată de acesta. De asemenea, gimnaziul a fost sprijinit și de Vasile Stroiescu, care în 1906 a depus la banca Albina suma de 100 000 de coroane (din cele 300 000 alocate școlilor românești din Ardeal) pentru terminarea noului local al gimnaziului, cu clauza că banii
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
de acesta. De asemenea, gimnaziul a fost sprijinit și de Vasile Stroiescu, care în 1906 a depus la banca Albina suma de 100 000 de coroane (din cele 300 000 alocate școlilor românești din Ardeal) pentru terminarea noului local al gimnaziului, cu clauza că banii vor putea fi folosiți doar după realizarea acoperișului, pentru a stimula construcția la roșu din alte surse. Banii au fost folosiți în 1922, înainte de a se devaloriza. Pentru a învinge greutățile materiale, la inițiativa cadrelor didactice
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
Banii au fost folosiți în 1922, înainte de a se devaloriza. Pentru a învinge greutățile materiale, la inițiativa cadrelor didactice s-au constituit o serie de fonduri cu destinații precise. În 1885 s-a constituit „Fondul elevilor morboși (nn. bolnavi) de la gimnaziul greco-ortodox din Brad”, având ca președinte pe prof. Ștefan Albu și casier pe Vasile Boneu. Alimentat prin cotizațiile membrilor, în anul școlar 1913/14 avea un capital de 17 733 de coroane, din care se cumpărau anual medicamente pentru membrii
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
Tot în 1904 s-a înființat „Fondul Dr. Iosif Hodoș”, destinat premierii profesorilor autori de lucrări științifice, manuale școlare și conferințe. În 1906 s-a înființat „Fondul Prof. Dr. Pavel Oprișa și soția Eugenia”, destinat premierii elevilor. În octombrie 1905 Gimnaziul a fost vizitat de Nicolae Iorga, venit incognito, deoarece în calitate de secretar al Ligii pentru Unitatea Culturală a tuturor Românilor era "persona non grata" în Austro-Ungaria. Acesta a apreciat sălile de clasă, biblioteca și muzeul (nn. laborator cu diferite exponate): Încă
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
Ligii pentru Unitatea Culturală a tuturor Românilor era "persona non grata" în Austro-Ungaria. Acesta a apreciat sălile de clasă, biblioteca și muzeul (nn. laborator cu diferite exponate): Încă din 1862, în corespondența cu Șaguna, Pipoș insista să se înființeze un gimnaziu „mare”, adică cu clasele I-VIII (clasele V-XII actuale), aspect prevăzut în statutele din 1869, însă în epocă nu existau mijloacele materiale necesare. Primind donațiile lui Teodor Pop și Vasile Stroiescu, s-a pus din nou problema dezvoltării gimnaziului
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]