9,375 matches
-
Relevant pentru această mistică ambiguă a poemului (fără să excludă autoironia, ludicul și, din nou, livrescul) este poemul Tânărul artist face mici precizări: „Am scris și poeme în care am fost fericit. Grecii perșii/ latinii au spus: glorie acestui bărbat glorie lui./ Mama mea a spus: glorie fiului meu glorie fiului meu fericit./ I-am lăsat pe toți să vorbească am lăudat înțelepciunea/ îngenunchind în acele cuvinte am fost fericit. Zile întregi/ împreună am petrecut zile întregi./ Dintr-o carte veche
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
poemului (fără să excludă autoironia, ludicul și, din nou, livrescul) este poemul Tânărul artist face mici precizări: „Am scris și poeme în care am fost fericit. Grecii perșii/ latinii au spus: glorie acestui bărbat glorie lui./ Mama mea a spus: glorie fiului meu glorie fiului meu fericit./ I-am lăsat pe toți să vorbească am lăudat înțelepciunea/ îngenunchind în acele cuvinte am fost fericit. Zile întregi/ împreună am petrecut zile întregi./ Dintr-o carte veche m-a speriat/ un hohot de
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
excludă autoironia, ludicul și, din nou, livrescul) este poemul Tânărul artist face mici precizări: „Am scris și poeme în care am fost fericit. Grecii perșii/ latinii au spus: glorie acestui bărbat glorie lui./ Mama mea a spus: glorie fiului meu glorie fiului meu fericit./ I-am lăsat pe toți să vorbească am lăudat înțelepciunea/ îngenunchind în acele cuvinte am fost fericit. Zile întregi/ împreună am petrecut zile întregi./ Dintr-o carte veche m-a speriat/ un hohot de plâns.” Se configurează
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
încheie cu citate din Cuvântul preliminar al lui N. Bălcescu la „Magazin istoric pentru Dacia”. Interesul redactorilor se focalizează asupra sentimentului patriotic, socotit prioritar, capabil să eclipseze criteriul estetic. Componenta etică este precumpănitoare atunci când se afirmă că „nici setea de glorie, nici cea de câștig nu ne strânge la un loc, ci curata dorință de a sluji, nu literaturei [...], cel puțin avântului sufletesc al tinerimei”. N. Iorga, ideolog al revistei, încadrează F.-F. între alte două publicații de aceeași factură: „Sămănătorul
FAT-FRUMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286969_a_288298]
-
moartea, devenită în Prolog personaj alegoric adus pe scenă pentru a-și rosti sumbrul monolog. Defilează trist în ultima dintre traducerile lui D., ca într-o arhaică versiune a Panoramei deșertăciunilor, alaiul fantomatic al „chesarilor” de altădată invocând visul de glorie al cetăților spulberate în țărână, Semiramida și „Machidon”, „Râmul” și „Atina”, piramidele și turnul lui Nemrod, nu „câmpiile asire”, ca mai târziu la Eminescu, ci „scripturile caldee”, nunțile tragice, întreaga „frumsețe” efemeră a lumii, ca o „scrisoare pre năsâp, pre
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
a păstra iluzia ideii de Dumnezeu - în lumea nevăzutelor. Pentru alegoria inserării în istorie, poemul Vânătoare cu șoim (replică la Poetul cu șoimul pe umăr de Nichita Stănescu) este reprezentativ: scribul este cel ce ucide atotputernicului domnitor iluzia cum că gloria lui va străbate lumea. „Visai să pui în locul stelei sus/ Obscura stemă a domniei tale”, sună replica la autoamăgirea celui puternic că va învinge moartea. Iar la gândul că șoimul îi va purta numele în slăvi, realismul e și mai
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
naiba și-a mâncat/ Pe poetul Pavelescu/ Și-a murit intoxicat” și „Ți-am citit volumul/ Versuri cu duiumul/ Prețul, trei lei fix/ Poezie... nix” sunt două dintre numeroasele catrene ironice pe care M.-N. i le dedică adversarului. La gloria modestă a numelui Nigrim a contribuit, desigur, și „parodia originală” scrisă de G. Topîrceanu: „De ce e tristă luna oare/ În seara asta? Da, ghicim:/ A auzit la șezătoare/ O epigramă de Nigrim”. SCRIERI: Filosofia socialismului, Câmpulung, 1900; Astrale, București, 1901
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
numit director al Prefecturii județului Silistra Nouă (1878) și administrator al plasei Sulina (1879), funcții pe care nu le socotea pe măsura posibilităților sale. Prin revista satirică „Tarara” (1880) continuă să lovească în liberali și în rege. Pornit să cucerească gloria literară, concepe „Literatorul” - apărut în ianuarie 1880 - ca publicație antijunimistă. Citește în decembrie 1881 Noaptea de noiembrie la Junimea, dar cum pentru junimiști rămâne o figură ciudată, un iremediabil ratat, el se dezlănțuie în atacuri pline de venin împotriva lui
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
cam prin 419-420 pentru combaterea unui eretic necunoscut care afirma că creația n-ar fi fost lucrarea unui adevărat Dumnezeu și nici Legea și profeții manifestarea acestuia. Bibliografie. Ediții: De Trinitate CChr.Lat 50, 1969 (W.J. Mountain și Fr. Glorie); BA 15-16, 1991 (E. Hendirckx și G. Madec); M. Mellet, Th. Camelot, P. Agaesse, J. Moingt); NBA 4, 1973 (introd. A. Trapé - M.F. Sciacca, trad. G. Beschin). Ediții bilingve ale De Trinitate tradus de Planude: Augutinou, Peri Triados, ed. M.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
dorește nicicum să facă o distincție între două realități politice, Biserica și Statul: el a vrut doar să spună că forțele negative se manifestă în special prin lupta politică a statelor din lumea aceasta datorită setei de putere și de glorie a oamenilor, în timp ce o analoagă degenerare, ce poate avea loc și în cetatea cerească, nu face obiectul cercetării autorului nostru. Cetatea pământească nu e totuna cu Statul pentru că toți membrii ei sunt destinați damnării eterne, în timp ce în cadrul Statului își duc
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și inconstanței norocului ce guvernează întreaga lume: înțeleptul nu trebuie să se minuneze de neașteptatele schimbări ale destinului și nici nu trebuie să-și clădească propria fericire pe lucruri din afara sa, oricât ar fi de nobile, cum este dorința de glorie, pentru că tocmai gloria este lucrul cel mai caduc și mai meschin. După ce primele două cărți au prezentat aceste subiecte consolatoare de tip tradițional ce provin din filosofia stoică și din filosofia cinică, în cartea a treia, Filosofia începe să-i
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ce guvernează întreaga lume: înțeleptul nu trebuie să se minuneze de neașteptatele schimbări ale destinului și nici nu trebuie să-și clădească propria fericire pe lucruri din afara sa, oricât ar fi de nobile, cum este dorința de glorie, pentru că tocmai gloria este lucrul cel mai caduc și mai meschin. După ce primele două cărți au prezentat aceste subiecte consolatoare de tip tradițional ce provin din filosofia stoică și din filosofia cinică, în cartea a treia, Filosofia începe să-i explice lui Boethius
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
la „România ilustrată”, „Sămănătorul”, „Viața literară și artistică”, „Neamul românesc literar”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Foaia interesantă”, „Țara noastră”, „Tribuna” („Tribuna poporului”), „Falanga literară și artistică”, „Seara”, „Minerva literară ilustrată”, „Voința națională”, „Conservatorul”, „Românul” (Arad), „Flacăra”, „Dimineața”, „Rampa nouă ilustrată”, „Literatorul”, „Gloria României” ș.a. A mai semnat cu inițialele H.C., C.A.G. sau C. Giulescu Vâlcea. A scris și teatru. A tradus, în „Tribuna” (Arad), din Geneviève Denis și Gilbert. În 1912 Societatea Scriitorilor Români îl admite în rândurile ei. Versurile ușurele
GIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
GLORIA ROMÂNIEI, publicație literar-culturală apărută la București, lunar, între aprilie 1921 și septembrie 1927, director proprietar fiind I. Marinescu. Redactată într-un stil atrăgător și beneficiind de o bogată ilustrație, revista se remarcă, de asemenea, prin câteva colaborări notabile. În primul
GLORIA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287300_a_288629]
-
față de evrei, în dezacord cu umanitarismul promovat în carte, precum și existența în bibliografia autorului a reportajelor de război, incriminate pentru caracterul antisovietic și antisemit. Gabriel Marcel însuși și-a exprimat regretul de a fi contribuit, în necunoștință de cauză, la gloria romancierului. „Scandalul” declanșat în jurul scriitorului a fost pe măsura succesului. Totuși, cartea a fost republicată în Franța în mai multe ediții, tradusă pe toate meridianele și, în cele din urmă, adaptată cinematografic (1962). Un al doilea roman, La Seconde chance
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
și care acum își dorea să scape de sub tutela politică și administrativă și să se miște singură. Ceea ce și face, profitând de schimbarea politică pe care, parțial cel puțin, a sprijinit-o. Următorii 4-5 ani, până prin 2001-2002, sunt anii de glorie ai capitaliștilor români, ani de ascensiune rapidă. Clasa de capitaliști medii a primilor șapte ani se întărește și începe să producă „vârfuri” de dimensiuni semnificative nu numai la nivel național, dar și regional. În a doua jumătate a primului deceniu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sectorul de stat de aceeași mărime are o cifră de afaceri de doar două ori mai mare decât a sectorului privat și realizează pierderi de 14.000 miliarde de lei (INS, 2001). Câteva noutăți semnificative apar în această perioadă de glorie a capitalului autohton, aflat în plină ofensivă pentru „cucerirea” economiei românești. În primul rând, încep să se orienteze nu doar către comerț și producție, ci și către zona financiară. Are loc o adevărată explozie de noi bănci private, cu capital
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
puterile mele poezia”. Cel mai reprezentativ volum al lui H. poate fi socotit Cămașa de apoi (1973), al cărui „personaj” este „o femeie întemnițată în adolescență”, proiecție nostalgic idealizată: „Dormi, doamna mea, și nu te teme / Te voi duce spre glorie deși / Drumul trece pururi prin moarte” (Nu mă apăr). Dorința de abandonare a lumii reale și de regăsire a unui univers pierdut se transpune în căutarea Larosului, țară imaginară, mitică, edenică, unde ideea de puritate se va îngemăna cu simbolurile
HOTINCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]
-
basarabească a voievodului aflat în deplină legitimitate la tron („În scaunul strămoșilor în care acuma domnești, /Al celor ce-s în laudă vechilor Băsărăbești”) - elogiată în Mărgăritarele lui Ioan Chrisostom - va fi subliniată cu nedisimulată mândrie pentru trecutul plin de glorie al țării și în stihurile din Pravoslavnica mărturisire și în cele din Mineiele buzoiene. G. se arată a fi poet de cursă lungă în tălmăcirea, din grecește, a primei povestiri în versuri (o lamentație, în fapt) din literatura română - Poveste
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
integreze În societatea de primire, uzate de nostalgii și resentimente, acest mediu a servit de bază de recrutare unui număr de „rezistenți”, partizani ai unei intervenții militare Împotriva României și a „lagărului sovietic”. Mulți dintre ei au fost victime fără glorie ale războiului purtat de către cele două „lagăre” prin intermediari. Exilul e descris de obicei că predominant dacă nu exclusiv unul anticomunist, constituit din momentul impunerii unui regim prosovietic la București. Într-o situație ambigua apar grupurile marginale, constrânse la exil
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a redactat cursuri de filosofie, logică și metafizică, pierdute însă. Ideile lui se reflectă cel mai bine în discursuri. Cuvânt al lui G. Lazăr, la înscăunarea mitropolitului Dionisie (1819) pleacă de la o antiteză, în tradiția oratorică a Școlii Ardelene, între gloria strămoșilor romani și decăderea prezentului, făcând apel la emanciparea națională a românilor. Pentru redeșteptare este nevoie de „duh românesc” și de „braț voinicesc”. Mai interesant, discursul dedicat domnitorului Grigore Dimitrie Ghica la 30 iulie 1822 dezvoltă într-un stil mesianic
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
Sadoveanu -, soarta a făcut totuși ca Panait Istrati să îmbogățească literatura destul de bogată a Franței; e, pentru noi, o mândrie, dar și un regret, prin care ascundem o legitimă gelozie. Mica noastră literatură ar fi înscris o pagină de mare glorie dacă ar fi avut norocul ca Istrati să scrie în limba natală. POMPILIU CONSTANTINESCU Într-un veac de deshidratare, de anxietate, care ia toate aparențele unei clinici psihopatologice, Panait Istrati a fost un om viu, un om adevărat, un autentic
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
sociologice, interviuri de adâncime, istoria vieții etc.), dar nu asociativă, ci integrativă, cât și interdisciplinaritate efectivă, și nu doar una declarativă. c) Extindem definirea familiei astfel încât să acopere realitățile lumii prezente, în care familia se debarasează tot mai mult de „gloria” conservatorismului, devenind mult mai liberală, laică și democrată (Mihăilescu, 2000). d) Combinăm mai viguros datele cercetărilor sistematice cu reflexivitatea, cu o interpretare mai globală a fragmentului de realitate studiat. Aici se poate include și abordarea postpozitivistă, nu în sensul de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
J. Gumperz (ed.), Language and Social Identity, Cambridge University Press, Cambridge. Menahem, R. (1969), „Le differenciateur semantiques”, în L’Année Psychologique, 68. Michel, A. (1974), Activité profesionelle de la femme et vie conjugale, CNRS, Paris. Miclea, M. (1994), Psihologie cognitivă, Editura Gloria, Cluj-Napoca. Miclea, M. (1999), Psihologie cognitivă. Modele teoretico-experimentale, Editura Polirom, Iași. Mihăilescu, I. (1983), „Contribuția cercetărilor comparative internaționale la studierea problemelor familiei”, în Sociologia familiei (curs), Universitatea din București, București. Mihăilescu, I. (1993), „Familia”, în C. Zamfir, L. Vlăceanu (coord
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
simpli „mijlocitori de replici”) și „originali”, „demoniaci”. Pentru verosimilizarea teoriei câteodată se forțează chiar evidența. Scrisă tot într-un spirit pronunțat polemic, monografia Ion Creangă. O biografie a operei (1995; Premiul Asociației Scriitorilor din București) își face un titlu de glorie din a combate toate interpretările anterioare. Criticul bate însă uneori la uși deschise, pledând pentru eliberarea lui Creangă de prejudecata „scriitorului poporal”, sau lansează ipoteze extravagante, văzând în autorul Amintirilor din copilărie un precursor al unanimismului lui Jules Romains. Cu
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]