4,394 matches
-
de gargară de mai multe ori pe zi. 9.7. RINO-SINUZITA Tot o inflamație a mucoaselor nasului, dar și a sinusurilor oaselor frontale, maxilare etc. Poate fi acută sau cronică, purulentă sau nepurulentă catarală. De obicei este o complicație a gripei, guturaiului, rujeolei sau scarlatinei. Se manifestă prin: cefalee dureri frontale, uneori tumefacția pleoapelor superioare, dureri maxilare, ale obrazului, odontalgii, obstruarea nasului cu secreții mucoase sau purulente (din nara corespunzătoare de partea sinusului bolnav). Uneori apare febră și stare generală alterată
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
caracterizate prin pareza sau parestezia simetrică a membrelor, dar mai ales ale picioarelor și însoțite de amorțeli, arsuri, furnicături în special, dureri la apăsarea mușchilor în aceleași locuri, unde există și deficitul motor. Sunt cauzate de boli: difteria, febra tifoidă, gripă, diabet zaharat, uremie, tumori benigne și maligne, intoxicații prin consum de băuturi alcoolice (la etanoolicii cronici), prin ingerare de arsenic, taliu, plumb (la tipografi, vopsitori etc.), prin alimentație deficitară (avitaminoza B, PP) și datorită unor tulburări de metabolism. Paralizii și
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Se observă spasme ale musculaturii feței. Nevralgia poate fi esențială sau secundară altor boli, dar etiologia nevralgiei esențiale poate să fie o iritație de natură necunoscută, poate virotică pe una din ramurile trigemenului. Nevralgia secundară este dată de anumite boli: gripa, paludismul, sifilisul, diabetul zaharat, intoxicația cu plumb sau mercur. Hedera helix (iedera). Se bea două căni pe zi dintr-un decoct cu o lingură de frunze mărunțite în apă rece, când se fierbe cinci minute. Ranunculus bulbosus (piciorul cocoșului). Se
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
ce-i cu voi aici?! Matei: Domnule, pe scurt; am venit să facem un picnic... (scoate din diplomat o sticlă de whisky) Uite-aicea! Sper să fie și adevărat..., să nu mă fac de rîs... Domnule, circulă știfturile mai dihai ca gripa, să mor dacă nu! Tu ai niște pahare prin garsoniera asta? (Octav intră în cort) Zău că-mi place aici... Ce-o fi și în capul lui băiatu' ăsta...! Voi mă lăsați pe mine... să-mi fac treaba cum știu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
eu al naibii, dacă mă întreabă cineva de ce viu eu aici de atîta vreme, știu ce să-i spun... Sursa dublă: Dar cînd te-au întrebat doctorii de la spital, ce le-ai spus...? Obiectiv nr.: Le-am spus că... am gripă Sursa dublă: Adică vii aici pentru că ai gripă...! Ai gripă pe suflet... Băiatule! Obiectiv nr.: Măi...! Sursa dublă:...Și de aia ți-au făcut calmante, să-ți calmeze gripa din cap... Plutonierul: (după o pauză) Dom'le, eu nu m-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
viu eu aici de atîta vreme, știu ce să-i spun... Sursa dublă: Dar cînd te-au întrebat doctorii de la spital, ce le-ai spus...? Obiectiv nr.: Le-am spus că... am gripă Sursa dublă: Adică vii aici pentru că ai gripă...! Ai gripă pe suflet... Băiatule! Obiectiv nr.: Măi...! Sursa dublă:...Și de aia ți-au făcut calmante, să-ți calmeze gripa din cap... Plutonierul: (după o pauză) Dom'le, eu nu m-am dus la spital să mă trateze de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
aici de atîta vreme, știu ce să-i spun... Sursa dublă: Dar cînd te-au întrebat doctorii de la spital, ce le-ai spus...? Obiectiv nr.: Le-am spus că... am gripă Sursa dublă: Adică vii aici pentru că ai gripă...! Ai gripă pe suflet... Băiatule! Obiectiv nr.: Măi...! Sursa dublă:...Și de aia ți-au făcut calmante, să-ți calmeze gripa din cap... Plutonierul: (după o pauză) Dom'le, eu nu m-am dus la spital să mă trateze de... gripă... Ha
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ce le-ai spus...? Obiectiv nr.: Le-am spus că... am gripă Sursa dublă: Adică vii aici pentru că ai gripă...! Ai gripă pe suflet... Băiatule! Obiectiv nr.: Măi...! Sursa dublă:...Și de aia ți-au făcut calmante, să-ți calmeze gripa din cap... Plutonierul: (după o pauză) Dom'le, eu nu m-am dus la spital să mă trateze de... gripă... Ha! Dosar nr.: Nu te-ai dus pentru că tu ai un diagnostic clar... precis! Plutonierul: (încasînd; după o pauză) Bun
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ai gripă pe suflet... Băiatule! Obiectiv nr.: Măi...! Sursa dublă:...Și de aia ți-au făcut calmante, să-ți calmeze gripa din cap... Plutonierul: (după o pauză) Dom'le, eu nu m-am dus la spital să mă trateze de... gripă... Ha! Dosar nr.: Nu te-ai dus pentru că tu ai un diagnostic clar... precis! Plutonierul: (încasînd; după o pauză) Bun..., bine... dar dacă voi aveți...gripă... de ce dracu' veniți aici de ani de zile să vă tot holbați în rupturile
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pauză) Dom'le, eu nu m-am dus la spital să mă trateze de... gripă... Ha! Dosar nr.: Nu te-ai dus pentru că tu ai un diagnostic clar... precis! Plutonierul: (încasînd; după o pauză) Bun..., bine... dar dacă voi aveți...gripă... de ce dracu' veniți aici de ani de zile să vă tot holbați în rupturile astea de dosare? Dosar nr.: Știi de ce? Vrei să știi de ce? (scurtă pauză) Nu-ți spunem. Dar tu de ce vii aici? Că nici n-ai dosar
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
care-l știu... Dar și ăștia schimbă traseele una-două... că nu mai știi... ce să mai vorbim... De fapt... eu știu drumul pînă acasă... dar dacă mă apucă groaza că nu-l știu... nu-l mai știu... Sursa dublă: Din cauza gripei... (Dosar nr. se așează la masă, încearcă să răsfoiască dosarul; renunță și, cu capul în mîini, plînge) Trimisul lui Dumnezeu: (apropiindu-se de masa Dosar nr.) E bine că plîngi... plîngi... lacrima ne limpezește privirea... ne curăță de neguri... de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cele spuse nu au fost spuse pentru voi... ci, de fapt, pentru mine... (se așază la masă) Sursa dublă: Auzi, Trimisule, dacă noi, ăștilalți, mai mergem din cînd în cînd pe la spital..., așa ca să vadă doctorii cum mai stăm cu... "gripa", tu de ce nu te duci la mănăstire... să citești acolo despre tine în dicționarul ăsta de păcate...? Trimisul lui Dumnezeu: (citind în Biblie) Ca să fii față în față cu tine... și cu Dumnezeu, nu e nevoie nici de biserică, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
primăvăratice, texte numai bune de citit pe o bancă, În mai, la fel de calde ca atmosfera de sezon, texte pe care, citindu-le, Încep să mi se zbată vasele sanguine, texte cu efect de seră, texte de Îngurgitat În vremuri de gripă. Texte etc. Abordarea mea, Însă, se vrea ceva mai circumstanțializată. Ea se concentrează pe un segment de literatură franceză contemporană Încadrabilă cu resturi Într-o ideologie estetică În evoluție: de la Noul roman la promoția optzecistă a școlii de la Minuit, minimalistă
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
subiect obsedant în primele trei decenii ale secolului trecut, deoarece ele au fost marcate (înaintea și, mai ales, după războiul mondial) de epidemii, care de care mai înfricoșătoare, de febră tifoidă, difterie, tuse convulsivă, scarlatină, encefalie letargică , tifos exantematic, gripă („gripa spaniolă”), ciumă bubonică ori de revenirea și extinderea „bolilor sociale”: tuberculoza, sifilisul, paludismul, pelagra. Tuberculoza, la care face aluzie scurtul poem al lui Bacovia, avea o istorie lungă, dramatică; m-am referit la ea și în alte părți. Deși mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la bodega „Pitpalac”, căci ziarul care a dat tonul migrației îi face în mai multe rînduri reclamă, și nu oricum, ci în versuri. Mai întîi la 19 iunie 1938, invocînd un argument nu tocmai potrivit cu sezonul: „Dacă ești bolnav de gripă, / Nu-i decît un singur leac: / Faci un chef de-o oră-două / La bodega «Pitpalac» ». Apoi la 10 iulie, cu o altă justificare: „De ești trist și amărăciunii / Vrei cumva să-i vii de hac: / O gustare minunată / Și un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
acvatic și cu cele din sala de forță. Combinând ședințe de jogging acvatic cu cele de înot, se poate lucra astfel două discipline sportive fără a fi nevoiți să schimbăm locația și să fim expuși la riscul anumite afecțiuni (răceală, gripă, afecțiuni musculare generate de schimbarea mediului umed și cald din bazin cu cel uscat și rece de afară). 5.9. Jogging acvatic - mijloc în pregătirea sportivilor de performanță După cum am amintit anterior, unii din beneficiarii efectelor, pe care joggingul acvatic
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
150 de experimente în psihologie pentru a înțelege manipularea media Traducere de DanaMaria Cimpoi Cuvânt înainte Capitolul 1 Massmedia și convingeri De ce dați crezare informațiilor reluate în jurnalele TV? Rapiditatea informațiilor și credulitatea 2. De ce sunteți convinși că va izbucni gripa aviară atunci când vedeți reportaje cu puii incinerați? Euristica disponibilității 3. De ce sunteți convinși că veți fi agresat de un psihopat atunci când priviți știrile? Sindromul lumii rele 4. De ce sunteți frustrați când schimbați canalele televizorului? Costurile de oportunitate 5. De ce copilul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
după ce ați văzut un clip antifumat? Reacția și autoeficiența Index Cuvânt înainte - De ce schimbăm într-una canalele televizorului? - De ce citim presa de masă? - De ce mâncăm chipsuri când ne uităm la un film de groază? - De ce ne este frică de răspândirea gripei aviare după ce am văzut știrile? - De ce reținem mai ușor reclamele mărcilor importante? - De ce nu suportăm jurnaliștii care își întrerup invitații? - De ce unii oameni politici sunt mereu prezenți în mass-media? - De ce prezentatorul emisiunii „Lanțul slăbiciunilor” pare dominant? Comportamentul nostru în fața televizorului
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
la îndemâna fiecăruia! O carte... pentru a fi mai puțin înșelați de discursul mediatic! Mass-media și convingeri Cuprins De ce dăm crezare informațiilor reluate de mai multe ori în jurnalele TV? Rapiditatea informațiilor și credulitatea 2. De ce sunteți convinși că va izbucni gripa aviară atunci când vedeți reportaje cu puii incinerați? Euristica disponibilității 3. De ce sunteți convinși că veți fi agresat de un psihopat atunci când priviți știrile? Sindromul lumii rele 4. De ce sunteți frustrați când schimbați canalele televizorului? Costurile de oportunitate 5. De ce copilul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
spațiu periculos prin excelență. Fenomenul este de natură globală. Percepțiile eronate, distorsiunile și iluziile se înmulțesc, transformând scena mediatică într-un vis cu ochii deschiși. În felul acesta, ajungem să dezvoltăm convingeri eronate față de anumite informații. Spre exemplu, aceea că gripa aviară va izbucni cât de curând și în orașele noastre, după ce am privit la jurnalul de seară incinerarea unor mulțimi întregi de păsări. Astăzi, mecanismele amplificării acestor convingeri sunt elucidate mulțumită psihologiei, știință aflată în ascensiune. Când televizorul se stinge
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
asupra situației. Pentru mai multe informații Gilbert D.T., Tafarodi R.W., Malone P.S. (1993). „You can’t believe everything you read”, Journal of Personality and social Psychology, vol. 65, nr. 2, pp. 221-223. 2. De ce sunteți convinși că va izbucni gripa aviară atunci când priviți reportaje cu păsări incinerate? Euristica disponibilității Sute de pui aruncați în gropi și arși. Persoane îmbrăcate în costume de protecție, pulverizând produse dezinfectante peste țarcurile păsărilor. La sfârșitul anului 2005, aceste scene se derulau departe de noi
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
păsări incinerate? Euristica disponibilității Sute de pui aruncați în gropi și arși. Persoane îmbrăcate în costume de protecție, pulverizând produse dezinfectante peste țarcurile păsărilor. La sfârșitul anului 2005, aceste scene se derulau departe de noi, dar mulți gândeam: „Cu siguranță, gripa aviară va ajunge și la noi!”. Reluate în buclă pe toate canalele de știri televizate, cu lux de amănunte asupra metodelor de detectare și a crescătoriilor contaminate, aceste știri au creat panică. De ce imaginile ne-au deformat percepția asupra riscului
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cuvinte cu frecvența reală a acestora. Din punct de vedere psihologic, spunem că persoanele dispun la nivelul conștiinței de mai multe exemple, de unde și numele de euristica disponibilității. Ce se întâmplă dacă televiziunea și ziarele ne oferă mereu imagini despre gripa aviară? Vom dispune la nivelul conștiinței de o bancă de imagini și vom crede, conform euristicii disponibilității, că acesta este un fenomen frecvent. Euristica disponibilității ne face să considerăm, involuntar, că există riscul real de epidemie. Euristica disponibilității este evidentă
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
chiar montarea unei mobile, acțiuni care cer un demers deductiv și rațional... Concluzie Formatul informațiilor pe care le găsim în presa scrisă, la televizor sau la radio este deosebit, în sensul că acordă un spațiu larg registrului emoțional. Expresii precum „gripa mortală”, în loc de „sindrom respirator acut”, sau „porumb nebun”, în loc de „organism modificat genetic (OMG)”, ne activează scheme de tratare a informației care nu favorizează reflecția rațională. Suntem atât de obișnuiți cu toate astea, încât nu le mai acordăm prea mare atenție
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a intervenit la timp cu un antipsoric. Vom încerca în cele ce urmează să prezentăm caracteristicile clinice ale diatezei tuberculinice: 1. Predispoziție la subfebrilități, la boli transmisibile, la parazitoze, la supurații. Ca și la psorici, există tendința la diverse infecții, gripe, răceli repetate, infecții cutanate de toate felurile, furunculoze, impetigo, stafilococi, acnee datorită unui acarian, Demodex foliculorum, micoze, colibaciloze, pioreea alveolo-dentară (depunere excesivă de tartru pe dinți) este o prezumție puternică de tuberculinism. Paraziți pe piele și paraziți intestinali. 2. Noțiunea
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]