10,086 matches
-
Cotnari o casă și o vie, unde venea toamna să facă cură de struguri. Aici își găsea liniștea mergând la Cotnari, lângă Iași, în mult dorita casă a bătrâneților, pe care o cumpărase de la fostul socru Nicu Hartulari cu două hectare de vie. Aici o așteptau amintirile copilăriei mutate acolo, cât și vechea pianină în fața căreia seara se așeza visătoare, interpretând lieduri și cuplete ce ajungeau la urechile sătenilor, așezați pe marginea șanțurilor drumurilor, ca în fotoliile teatrelor... Era adepta crezului
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
bogat vestigiu al urmelor trecutului ce dăinuiesc până în prezent. Prin excelență, comuna Cotnari adăpostește un complex de vestigii istorice, beciurile domnești din centrul comunei și vestigiile de pe Dealul Cătălina fiind numai câteva exemple. Așadar, pe lângă viile întinse pe sute de hectare, care transformă Cotnariul și celelalte comune într -un spaț iu pitoresc, turiștii ar putea vizita: Biserica Domnească Sf. Parascheva, atribuită lui Ștefan cel Mare, ruinele Academiei Latine de pe vremea lui Despot Vodă sau beciurile domnești din centrul comunei Cotnari. Apoi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Boabele strugurilor de Grasă, datorită pieliței, favorizează dezvoltarea mucegaiului nobil. Ciuperca, „ins talată” pe boabe, provoacă perforarea peliței, determinând astfel accelerarea procesului de evaporare a apei din bob și deci concentrarea mustului. În aceste condiții, producția de struguri l a hectar este foarte mică, de obicei în jur de 4.000 - 5.000 kg. Producerea unor vinuri dulci naturale, provenite din strugurii soiului Grasa, ce au suferit fenomenul de botrytizare (având un procent ridicat de boabe stafidite), implică aplicarea unei tehnologii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ʺFloare a Românieiʺ. Istoricii apreciază că în secolele XVI - XVII vinurile constituiau a șasea parte din totalul exporturilor din Moldova, printre acestea remarcându-se cele de Cotnari. În prezent, podgoria S.C.Cotnari se întinde pe 1710 ha. P roducția pe hectar este destul de modestă: 70 - 80% din producția celorlalte podgorii din țară sau din străinătate. Totuși, cele 1.710 de hectare ale societății Cotnari cultivate cu viță-de-vie produc anual, în medie, șapte milioane de litri de v in certi ficat la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
printre acestea remarcându-se cele de Cotnari. În prezent, podgoria S.C.Cotnari se întinde pe 1710 ha. P roducția pe hectar este destul de modestă: 70 - 80% din producția celorlalte podgorii din țară sau din străinătate. Totuși, cele 1.710 de hectare ale societății Cotnari cultivate cu viță-de-vie produc anual, în medie, șapte milioane de litri de v in certi ficat la nivel mondial. Iar împreună cu viile sătenilor, la Cotnari există 1900 de hectare cu o asemenea bogăție națională. Dar vinurile de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sau din străinătate. Totuși, cele 1.710 de hectare ale societății Cotnari cultivate cu viță-de-vie produc anual, în medie, șapte milioane de litri de v in certi ficat la nivel mondial. Iar împreună cu viile sătenilor, la Cotnari există 1900 de hectare cu o asemenea bogăție națională. Dar vinurile de Cotnari sunt foarte căutate atât datorită rarității cât și a calității deosebite. Află, bând paharul, Mic, dar venerabil, Că nu-i vin Cotnarul, Ci soare potabil. scria Păstorel în unul din celebrele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
două noi soiuri de viță de vi e: Grasa 75 și Perla Cotnariului. în prezent, ei cercetează și alte vițe de vie pentru obținerea unor biotipuri cu parametrii calita tivi sup eriori. Și, în fiecare an, plantează câte 50 de hectare de viță nobilă, diversificată, fie pentru sporirea producției, fie pentru înlocuirea plantațiilor ajunse la sfârșitul l or biolo gic. Redăm în continuare un discurs al domnului primar Vasile Crețu care sintetizează cele expuse m ai sus: Dragi cetățeni, De la început
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
istorice a Cotnariului, despre adevăratul său rege; nobila viță de vi e și oa menii care i-au propulsat din veac în veac și i propulsează „pap a regală”. Compania Cotnari, căci despre ea este vorba, deține în prezent 1710 hectare, plantate cu soiuri autentice, românești - FRANCUȘA, FETEASCA ALB-, GRASA DE COTNARI, T-MÂIOASA ROMÂNEASC- și mai nou - FETEASCA NEAGR- și BUSUIOACA DE BOHOTIN. în câteva cuvinte ne vom referi la calitățile lor: C o Constantin Deleanu, directorul marii companii Cotnari
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
100.00 0 de litri de vin. Se mai păstrează și astăzi crama în care boierul Vlădoianu, fost ministru de finanțe al României antebeli ce, își făcea vinul. Crama era chiar deasupra beciului. După ce st rugurii culeși de pe cele 50 hectare de viță de vie erau zdrobiți, mustul era coborat printr-o gaură săpată în podeaua cramei direct în butoaiele din beci. După anul 1990, proprietatea Vlădoianu, castelul, beciul, cramele, dormitoarele slugilor, au fost retrocedate urmașilor boierilor. După retrocedare, acestea au
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dezvoltare a turismului viticol. ʺBeciul, jumătate, va fi plin cu vin, iar cealaltă jumătate va fi sala de degustare și de servit hrană. Se vor amenaja în castel 40 de locuri de cazare, se va dezvolta pe cele 2,5 hectare o bază de agrement, cu piscine, terenuri de tenis etcʺ, a declarat Constantin Deleanu, directorul S.C. Cotnari S .A. Istoria consemneză faptul că de moșia Vlădoianu se ocupa mai mult soția boierului Natalia Vlădoi anu, dec edată în 1943. Soțul, Vasile
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
moșie copiilor săi, printre care și fiului său Moritz. Acesta din urmă și -a înzestrat fetele Margaritte (măritată cu Mircea Arapu din Botoșani) și Camille (căsătorită cu Constantin Arapu, fratele lui Mircea Arapu). Celor două le-a ramas circa 751 hectare de teren, din care circa mai multe zeci de hectare cu vie. Mai depa rte, până la exproprierea din 1946, moșia a fost transmisă copiilor celor două surori măritate cu frații Arapu, respectiv Camille Arapu, Margareta Arapu, Maria Colette. Documentele i
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
din urmă și -a înzestrat fetele Margaritte (măritată cu Mircea Arapu din Botoșani) și Camille (căsătorită cu Constantin Arapu, fratele lui Mircea Arapu). Celor două le-a ramas circa 751 hectare de teren, din care circa mai multe zeci de hectare cu vie. Mai depa rte, până la exproprierea din 1946, moșia a fost transmisă copiilor celor două surori măritate cu frații Arapu, respectiv Camille Arapu, Margareta Arapu, Maria Colette. Documentele i storice arată că pe moșia Arapu cât și pe moșia
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
rodul viței de vie ne a învățat să prețuim fiecare boabă purtătoa re de soare și să împărtășim cu ceilalți bucuria vieții. Drumul vinului este lung, dar plin de recompe nse. Ave m permanent grijă de cele peste 1700 de hectare cu plan tații de vie prin lucrări agricole performante. Specialiștii no ștri lucrează în laboratoarele combinatului sau în vii, pentru obținer ea unor noi soiuri de viță de vie și a unor noi cupaje de vinuri. Vinurile de Cotnari prezintă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
VI î.e.n. Această fortăreață a fost restaurată și conservată, dar după 1990 nu s au mai făcut reparații și se află într-un stadiu avansat de degradare. În apropierea fortăreței se află pădurea Cătălina care se întinde pe zeci de hectare și care este declarată rezervație naturală. Pe malurile erodate de apele pârâurilor din Valea Ungurilor se înalță ruinele vechii biserici catolice const ruită de Despod Vodă între 1561 și 1563. Biserica a ar s în anul 1873. Visà-vis de aceste
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
e așa că e frumos? Iată acesta e Cotnarul! Vestitul Cotnar din cronici și din burțile noastre! - și cuconul Stejărel seceră cu o mână aerul, de jur împre jur. - Care cucoane Stejărel? Că după unii sunt nu mai vreo optzeci de hectare; după alții o sută. Alții îs și mai filotimi, o sută cincizeci. Cuconul Stejărel se așeză la vorbă lungă. - Să ți-l arăt, Culai. Am s-o iau din iasʹ parte și am să-i urmez limita. Dealul acela îi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
exemplu deosebit de elocvent al bioconcentrării și bioacumulării pesticidelor în organismele vegetale și animale este ilustrat de cazul aplicării în lacul Clear (Californiaă a unei cantități de 55 tone de DDT (între anii 19571959Ă la o suprafață a lacului de 19000 hectare (aproximativ 3 kg DDT/ha). Tratamentul cu DDT s-a aplicat pentru combaterea larvelor de țânțari. La câteva luni după aplicarea celui de-al doilea tratament s-a observat moartea păsărilor ihtiofage Prodiceps purpurea. Probele de grăsime prelevate de la păsările
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
echilibrului ecologic, climatic și hidric, fiind ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decât oricare ecosistem natural (Mohan, Ardelean, 1993). Tăierile masive din ultimii ani au condus la o reducere a suprafeței împădurite de la 9 milioane hectare la 6,3 milioane hectare, din care astăzi, 5,5% sunt afectate de poluare și dăunători. Vegetația forestieră este un factor important al menținerii echilibrului hidric, are rol în frânarea scurgerilor de suprafață și în păstrarea litierei (sursa principală de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
fiind ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decât oricare ecosistem natural (Mohan, Ardelean, 1993). Tăierile masive din ultimii ani au condus la o reducere a suprafeței împădurite de la 9 milioane hectare la 6,3 milioane hectare, din care astăzi, 5,5% sunt afectate de poluare și dăunători. Vegetația forestieră este un factor important al menținerii echilibrului hidric, are rol în frânarea scurgerilor de suprafață și în păstrarea litierei (sursa principală de ciclare a elementelor minerale și
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Pentru menținerea învelișului protector al ecosferei, O.N.U. a luat măsuri de protecție a pădurilor la scară planetară. Suprapășunatul Pășunatul intensiv de către animalele ierbivore are drept consecință directă distrugerea covorului vegetal. Există o anumită încărcătură de animale ierbivore la hectar care dacă este depășită (numărul de animale creșteă, determină un răspuns al biocenozei respective (numai în cazul ecosistemelor naturaleă.În populațiile animalelor sălbatice, dacă aceste limite de număr de animale ierbivore pe hectar sunt depășite, intervine autoreglarea, prin intensificarea activității
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
o anumită încărcătură de animale ierbivore la hectar care dacă este depășită (numărul de animale creșteă, determină un răspuns al biocenozei respective (numai în cazul ecosistemelor naturaleă.În populațiile animalelor sălbatice, dacă aceste limite de număr de animale ierbivore pe hectar sunt depășite, intervine autoreglarea, prin intensificarea activității prădătorilor, poate crește și frecvența bolilor și paraziților. În cazul animalelor domestice, lucrurile se petrec cu totul diferit, stiut fiind faptul că efectivul acestora nu este sub control ecologic ci sub control antropic
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
o perioadă de 30 de ani, erau prevăzute lucrări de îndiguire pe o lungime totală de 9300 km, regularizări de albii ale râurilor pe o lungime de 12000 km și lucrări de desecare pe o suprafață de 6,4 milioane hectare. Cele mai ample lucrări au fost efectuate în lunca Dunării. Din punct de vedere ecologic, lunca Dunării poate fi considerată un complex de ecosisteme acvatice și terestre, cu o largă dezvoltare ecotonală (zonele de ecoton sunt zonele de întrepătrundere a
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
mai ales ovineă pe întreg sectorul de Luncă de la Călărași până la Brăila, au scăzut considerabil de la îndiguire. Acest sector este destinat acum obținerii recoltelor cerealiere. Dacă ne referim la suprafața totală a Luncii Dunării, care era estimată la cca 600000 hectare, cuprinzând atât lunaca exterioară a fluviului, cât și cea interioară cuprinsă între brațe, proporția terenurilor după 1965 se prezenta astfel: 65,5% terenuri pentru folosințe agricole; 5% pășuni; 2% vii; 0,5% livezi;11% păduri plantate, în special de plopi
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
secundară a solului. Acumularea de săruri în straturile superioare 89 ale solului, duce la modificarea structurii biocenozei în detrimentul producției biologice. Acest flagel (sărăturareaă este întâlnit astăzi în întreaga lume, acolo unde se practică irirgarea terenurilor agricole. În SUA, aproape fiecare hectar de teren valorificat prin irigație, echivalează cu un hectar devenit nefavorabil din cauza salinizării. În România, pe circa 600000 hectare, fertilitatea solului este deja afectată prin sărăturare. Efectele negative ale practicării incorecte a irigațiilor 1. Crește riscul degradării solului prin poluare
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
89 ale solului, duce la modificarea structurii biocenozei în detrimentul producției biologice. Acest flagel (sărăturareaă este întâlnit astăzi în întreaga lume, acolo unde se practică irirgarea terenurilor agricole. În SUA, aproape fiecare hectar de teren valorificat prin irigație, echivalează cu un hectar devenit nefavorabil din cauza salinizării. În România, pe circa 600000 hectare, fertilitatea solului este deja afectată prin sărăturare. Efectele negative ale practicării incorecte a irigațiilor 1. Crește riscul degradării solului prin poluare, datorită irirgării cu ape reziduale (în marea majoritate a
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
biologice. Acest flagel (sărăturareaă este întâlnit astăzi în întreaga lume, acolo unde se practică irirgarea terenurilor agricole. În SUA, aproape fiecare hectar de teren valorificat prin irigație, echivalează cu un hectar devenit nefavorabil din cauza salinizării. În România, pe circa 600000 hectare, fertilitatea solului este deja afectată prin sărăturare. Efectele negative ale practicării incorecte a irigațiilor 1. Crește riscul degradării solului prin poluare, datorită irirgării cu ape reziduale (în marea majoritate a orașelor se manifestă tendința de utilizare a apelor reziduale orășenești
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]