4,228 matches
-
a fost introdus un al treilea tip de echipament, aproape alb complet. Sigla clubului IFK Göteborg își are originea în sigla orașului Göteborg care este bazată pe câteva simboluri heraldice. Leul așezat pe un fundal argintiu și albastru este simbolul heraldic al Casei de Folkung, acesta ținând cele trei coroane ale Suediei (ambele simboluri sunt folosite și de stema Suediei). Această stemă a fost creată de către Gustavus Adolphus al Suediei. La stema clubului s-au adăugat literele IFK, iar leul este
IFK Göteborg () [Corola-website/Science/306276_a_307605]
-
al Indiei și al Bangladeshului și apare pictat pe steagul mișcării separatiste „Tigrii eliberării din Tamil-Eelam” din Sri Lanka. Tigrul siberian este animal național al Republicii Coreea. Este reprezentat pe drapelul și stema ținutului Primorie, stema ținutului Habarovsk și alte simboluri heraldice ale localităților din împrejurimi. Apare într-o reprezentare mai puțin fidelă și pe stema orașului Irkutsk. În urma unui sondaj realizat de Animal Planet, tigrul a fost votat ca animal favorit de cea mai mare parte din intervievați. Acesta a primit
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
chiar și o monedă de valoare egală cu valoare unei blăni de castor. De asemenea, în 1678, Louis de Buade, Guvernatorul Noii Franțe la vremea respectivă, a sugerat castorul ca emblemă pentru colonie și a propus includerea acestuia pe simbolurile heraldice ale orașului Quebec. În 1690 a fost bătută medalia "Kebeca Liberata", pentru a comemora înfrângerea Quebec-ului de către Franța. Pe spatele acesteia apărea o femeie așezată, reprezentând Franța, cu un castor la picioare, reprezentând Canada. Castorul a fost inclus pe semnele
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
ale orașului Quebec. În 1690 a fost bătută medalia "Kebeca Liberata", pentru a comemora înfrângerea Quebec-ului de către Franța. Pe spatele acesteia apărea o femeie așezată, reprezentând Franța, cu un castor la picioare, reprezentând Canada. Castorul a fost inclus pe semnele heraldice ale orașului Montreal, la inființarea acestui ca oraș, în 1833. Sir Sandford Fleming a asigurat poziția de simbol național a castorului, prin apariția acestuia pe primul timbru poștal canadian - "Castorul de trei cenți" din 1851. Castorul a apărut și pe
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
la periferie. Pe timpul verii, orașul găzduiește festivalul Altstadtzauber (Magia Vechii Cetăți). Piața din centrul orașului a fost construită în 1518. La început a fost în afara zidurilor cetății vechi, fondată de familia Spanheim. În centru se află Lindwürm-Brunnen (Fântână dragonului - animalul heraldic al orașului), monument ridicat în 1593, pentru a comemora începuturile orașului. Fântână Dragonului, constituită din "Dragon și Hercules", a fost finalizată în 1636. Teatrul Municipal este o construcție în stil Art Nouveau ("Secession"), ridicată între 1908 și 1910, înlocuind sălile
Klagenfurt am Wörthersee () [Corola-website/Science/313340_a_314669]
-
de arhitectură (inventariat sub nr. 2409, în Lista... din 1956) înălțat în 1761 de către boiernașul mazil Stan Urlățeanu. Denumirea de Galbenă a dobândit-o de la culoarea în care a fost zugrăvită, cea mai caldă, volubilă, ardentă și care în limbajul heraldic semnifică înțelepciune. Atât din sistemul ei de construcție, cât și din urmele rămase dintr-un zid de incintă specific lăcașurilor monahale, precum și din inscripția de pe frontispiciu, unde între altele se menționează: această sfântă și dumnezeiască mănăstire..., rezultă în consecință că
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
albastrului (cobalt în România) și prin prezența stemei Republicii Moldova pe culoarea galben. Evoluția istorică a Drapelului de Stat al Republicii Moldova, tricolorul, cu actuala amplasare verticală a culorilor - albastru, galben, roșu - cunoaște o cale lungă și glorioasă. Steagul îmbină vechiul însemn heraldic al Moldovei - tradiționalul cap de bour și culorile naționale ale neamului moldovenesc. Drapelele au existat, cu certitudine, încă din timpul lui Bogdan, voievod al Moldovei, care cu ajutorul steagurilor sale și ale celor boierești a învins la 1359 oastea regelui Ungariei
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]
-
localul a servit drept centru al breslelor. După cel de-al doilea război mondial primește patronimul Casa Hermes, și îndeplinește funcțiuni diverse (spațiu comercial sau administrativ) până în 1989, când este restaurat și devine sediul expozițiilor Muzeului „Franz Binder”. Câteva plăci heraldice descoperite la restaurarea clădirii atestă locuirea aici a lui Valentin Frank von Franckenstein (1643-1697), comite al sașilor din Transilvania și judecător regal din 1686 până la sfârșitul vieții, primul traducător din opera lui Ovidiu în limbile română și maghiară. Colecțiile pe
Muzeul de etnografie universală „Franz Binder” () [Corola-website/Science/314917_a_316246]
-
Pe partea interioară a celor două parapete de la mijlocul podului se află două inscripții parțial lizibile, una în limba latină și alta în limba română, încadrate în panouri rectangulare (165/135 cm), decorate la partea superioară, în altorelief, cu însemne heraldice (70/50 cm) erodate (istoricii presupunând că este vorba de blazonul domnitorului). Cele două medalioane sunt mărginite lateral de doi pilaștri canelați, pe care se sprijină acolada balustradei. Inscripția în limba română se află pe parapetul nordic și este scrisă
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
li se atribuie de către Statul Major al Forțelor Navale un nume și un număr de bordaj. ... (2) La intrarea în serviciu fiecare navă primește în cadru festiv: ... a) pavilionul navei; ... b) numirea navei; ... c) placheta cu deviza navei; ... d) însemnul heraldic propriu/al structurii din care face parte; ... e) ordinul privind rangul și categoria navei. Articolul 8 După categoriile de misiuni pe care le îndeplinesc, navele militare se împart în: a) nave de luptă și anume distrugătoare, fregate, corvete, submarine, nave
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
terenuri ocupate cu cariere deschise, cu pietriș, bolăvăniș, terenuri cu exces permanent de umiditate, sărăturate, erodate, cu alunecări de teren și ravene. Stema orașului Orhei a fost aprobată la 5 decembrie 1997 de către Consiliul orășenesc cu următoarea descriere: Fiecărui element heraldic i-a atribuită o explicație: Calul conturnat de argint exprimă și dorința de libertate, măreția, căutarea spirituală. Aștrii însoțitori sunt luați de pe unul din sigiliile medievale și semnifică continuitatea așezării urbane pe locul original al Orheiului Vechi. Zidul crenelat de
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
românești consemnează "Varadia Mare", nu "Oradea Mare", Varadia fiind un nume de localitate mai comun, existent și în alte regiuni (vide supra). Atât "Urbea Mare" cât și "Varadia Mare" reprezintă adaptarea denumirii maghiare "Nagy-Varád" ("Nagyvárad"). Stemele orășenești sunt printre însemnele heraldice românești cu cea mai mare vechime. Ele au apărut în primul rând datorită necesității autentificării unor acte emise de sfatul orășenesc. Primul sigiliu cunoscut al orașului Oradea datează din anul 1470 și era format dintr-un cap încoronat. Stema actuală
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
încoronat. Stema actuală a Oradiei conține un scut, deasupra căreia se află coroana argintie în formă de cetate cu 7 turnuri. Scutul este despărțit în două sectoare: partea superioară ocupă două treimi, este de culoare albastră și prezintă două figuri heraldice: Sfântul Arhanghel Mihail în stânga și un leu încoronat în dreapta, ce susțin o cruce creștină albă; partea inferioară ocupă o treime din scut, este de culoare roșie și conține o figură heraldică reprezentând Cetatea Oradiei, cu o carte deschisă în mijloc
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
și știința, prin tiparul existent aici din secolul al XVI-lea, marcând prima școală sătească atestată documentar (Jucu, secolul XIV), „Colegiul iezuit” din secolul XVI, „Liceul piarist”, Universitatea. Leii simbolizează unirea celor trei principate - Muntenia, Transilvania și Moldova - un semn heraldic preluat de pe sigiliul principelui unificator Mihai Viteazul. are o suprafață de 6.674 km², reprezentând 2,8% din teritoriul României. Județul este unul de podiș și de munte. Circa un sfert (24%) din suprafața județului este muntoasă, ocupată de Munții
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
dreapta. Semnificația elementelor însumate: Leul este vechiul simbol al Olteniei, ca provincie istorică românească, și este un corolar al virtuților locuitorilor acestor meleaguri. Snopul de grâu reprezintă bogăția acestui județ și ocupația tradițională a locuitorilor săi. Peștele este un element heraldic tradițional, înscris în vechea stemă interbelică a județului, și reprezintă bogăția apelor acestei zone, iar prin extrapolare poate deveni un simbol al agilității oamenilor de pe aceste meleaguri. Etimologia numelui: Dolj, in varianta veche - Doljii - își are originea în limba slavonă
Județul Dolj () [Corola-website/Science/296656_a_297985]
-
albastru, este reprezentat pe jumătate de o acvilă neagră cu clonț galben și aripile desfășurate. Potrivit unor comentatori, pasărea ar simboliza națiunea maghiară și ar fi pasărea turul (togrul) din legendele și miturile fondatoare ale ungurilor. În stânga și dreapta acvilei heraldice sunt dispuse elementele redate în galben, soarele și luna, simboluri ale națiunii secuiești. În câmpul inferior al scutului sunt reprezentate simbolic, prin câte un turn de cetate, cele șapte cetăți săsești ale Transilvaniei. Transilvania este bogată în resurse naturale, în
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
ș.a. , cu reședința la Vaslui, a fost înființat ca unitate administrativ-teritorială sub denumirea de ținut, încă din secolul al XIX-lea și cuprindea o suprafață de 2132 km². În componența sa intrau 3 plăși: Racova, Stemnic și Crasna. Ca semn heraldic avea un scut crenelat, un stup și trei albine. În 1950, a fost înființată regiunea Bârlad cu reședința la Bârlad, iar în perioada 1956 - 1968, Vaslui, Fălciu și Tutova făceau parte din județul Iași. La 17 februarie 1968, a avut
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
început a epocii fierului. Ea reflectă nivelul de cultură materială și spirituala al locuitorilor de pe aceste meleaguri, al geto-dacilor, în ansamblu. Construcția din senestra evocă ctitoriile importante de pe aceste locuri, cât și sistemul de fortificații specific epocii feudale. Balanța, însemn heraldic care evocă justiția socială, face aluzie la echilibrul și cumpătarea locuitorilor, amintind, totodată, rolul activităților comerciale în progresul social. Brâurile argintii transpun în stemă bogația hidrologică a județului și desemnează râurile Mureș, Târnava Mică și Niraj. Populația județului de-a
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
de pericolele externe, să plătească tribut și nu avea voie să-și schimbe suzeranul. Supușii moldoveni nu aveau drept de apel la scaunul de judecată al regelui, suzeranitatea nu era reflectată în titulatură, iar drapelul Moldovei se află între însemnele heraldice ale regilor polonezi. Suzeranul polonez trebuia de asemenea să-și apere vasalul politic și militar. Din perspectiva otomanilor, Țările Române erau țări prietene. Condiția era plata unui tribut în funcție de valoarea estimativă a teritoriului țării (Moldova plătea un tribut mai mic
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
I a preluat tronul în 1374 și a urmat aceeași politică. Regele maghiar a încercat să îl aducă sub ascultare și prin 1382 a reușit. Radu I a primit titlurile de duce al Făgărașului și Almașului, își fac prezența însemnele heraldice maghiare, crinul angevin pe banii bătuți de domnitor.În timpul domniei sale, la 1384, la Argeș, au fost aduse moaștele sfintei mucenice Filofteia de la Târnovo. După ce a murit, domnitorul a fost înmormântat în incinta bisericii domnești de la Curtea de Argeș într-un bogat mormânt
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
reginei (30 aprilie) sau cu alte ocazii festive ce au legătură cu familia regală. Pe 19 februarie 1937, prin decret regal sancționat de Regina Wilhelmina, finalmente a fost stabilit ca roșu, alb și albastru să fie culorile drapelului național (culorile heraldice sunt: vemillon deschis, alb și albastru de cobalt). Regina a procedat astfel ca răspuns la activitățile fasciste, care pretindeau că Regatul ar trebui să folosească alt drapel.
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
Savoiei pus pe drapelul tricolor italian.” Stema care avea pe fond roșu, o cruce argintie, pentru a fi separată de albul drapelului, a fost încadrată cu un contur albastru, aceasta fiind culoarea dinastiei, deși acest procedeu nu este conform regulilor heraldice ale culorilor. În același an, "Granducato di Toscana" (Marele Ducat al Toscanei) a devenit stat constituțional și a renunțat la steagul austriac, cu stema Austria-Lorena, în favoarea tricolorului italian împodobit cu o stemă simplă. Stema purta, însă, drapelul roșu-alb-roșu al Austriei
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
fost incluse în "Regno d'Italia" (Regatul Italiei), după înfrângerea în Expediția celor O Mie condusă de Giuseppe Garibaldi. La 15 aprilie 1861, drapelul Sardiniei a fost declarat drapel al nou-formatului Regat al Italiei. Acest tricolor italian, împodobit cu însemnele heraldice ale casei regale de Savoia a fost primul drapel național și a fost menținut în acea formă timp de 85 de ani până la instaurarea republicii în 1946. Drapelul civil și cel de stat al statului-marionetă nazist din nordul Italiei, denumit
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldovă, având atribuții militare și comerciale foarte importante. Stema municipiului Bacău o are pe Maica Precista în partea inferioară, ocrotitoarea orașului, iar în partea superioară se găsesc cerbul și brazii, primele simboluri heraldice ale Bacăului. În partea inferioară culoarea aleasă este roșul. Culoarea roșie este specifică stemelor din Moldova iar albastrul, ce se regăsește în zona superioară, este culoarea imediat următoare ca semnificație conform codului culorilor și a normelor heraldice. Cele două zone
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
brazii, primele simboluri heraldice ale Bacăului. În partea inferioară culoarea aleasă este roșul. Culoarea roșie este specifică stemelor din Moldova iar albastrul, ce se regăsește în zona superioară, este culoarea imediat următoare ca semnificație conform codului culorilor și a normelor heraldice. Cele două zone sunt despărțite de un brâu ce reprezintă vocația constructivă a orașului Bacău, aspirațiile sale către viitor. Cele șapte turnuri din partea superioară simbolizează faptul că Bacăul este municipiul reședință de județ. Județul Bacău este unul dintre centrele cele
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]