8,822 matches
-
din perete ca și-ntr-o glastră am înfipt Trei ramuri verzi de lămâiță Și-un ram uscat deEucalipt.” (Ion Minulescu, Celei care minte) Parfumeria creativă este pe bună dreptate considerată o artă, întrucât la elaborarea unui parfum fiecare creator imprimă compoziției sale o notă personală. Adevăratele creații sunt, în primul rând, rodul imaginației parfumierului și, în al doilea rând, rodul activității depuse pentru materializarea ideii. Parfumurile pot fi descrise prin componentele dominante ale celor trei note care le definesc, nota
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
clasice romane elemente care să‑i permită atingerea idealurilor. Această frumusețe a formei concepută pe baza canoanelor matematice, izvo‑ râtă din studiul operelor din antichitate, a condus la adevărate realizări la Florența ca și la Roma; armonia generală a proporțiilor imprimând un carac‑ ter de seninătate gravă, reținută. Edificiile realizate de Michelangelo aduc prin tendința către grandios și colosal o orientare cu totul nouă în evoluția arhitecturii. Într‑un spațiu de mici dimensiuni - cum ar fi acela al vestibulului bibliotecii Laurențiene
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
nu este altceva decât o asemănare cu frumuse‑ țea divină la care lucrurile devin părtașe 85. Lucrarea cea mai frumoasă a lui Dumnezeu este omul; el este capodopera mâinilor sale, ca atare Dumnezeu își întipărește frumusețea sa în sufletul omului, imprimând în el chipul și asemănarea sa. Sufletul omului fiind imagi‑ nea lui Dumnezeu, radiază frumusețea lui Dumnezeu. Această realitate îl în‑ dreptățește pe sfântul Paul să afirme că suntem înfiați de Dumnezeu. Frumusețea interioară când nu este umbrită de păcat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
lui Michelangelo, însă a fost trădat de continuatori. Totul se înălța dintr‑un bloc, unic, întreg, spune Le Corbusier 19, deplorând adaosurile care au desfi‑ gurat ideea marelui artist: totul ar fi putut avea noblețea cutremurătoare pe care Michelangelo a imprimat‑o părților realizate de el. 18 Crivelli - pictor italian renascentist care a decorat la Veneția Late Gothic. 19 Le Corbusier - pionier în studiile teoretice dedicându‑se găsirii de soluții pentru îmbu‑ nătățirea condițiilor. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de la care pornesc artiștii sunt mult mai variate în dependență și de convingerile de fond prezente în mediile culturale ale timpului lor. Patrimoniul artistic care s‑a acumulat în decursul secolelor cuprinde o gamă foarte vastă de lucrări sfinte care imprimă sentimentul de admirație. În întreagă cultură impregnată de Evanghelie și acolo unde gândi‑ rea teologică realiza Summa Theologiae a sfântului Toma, arta creștină făcea ca materia să se plece spre adorarea misterului. 52 Paulin de Nola ( cca. 354 Bordeaux ‑ 431
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Apollo - zeul artelor), nu pare a fi deloc întâmplătoare luând în considerație plasarea acestor pagini în introducerea celui dintâi caiet de preludii. În pofida imobilității sculpturale și a unei simetrii evident arhitecturale urmărite în mod deliberat de viziunea conceptuală, imaginea sonoră imprimă totuși ideea mișcării acelor zeități mitice înviate pentru o clipă, îmbinând armonios atmosfera plină de gravitate cu erotismul glacial al acestora. O anumită nuanță de seninătate derivă din rezonanțele enigmatice ale acestei inspirații ce insuflă o nobilă resemnare. Acordurile masive
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de seninătate derivă din rezonanțele enigmatice ale acestei inspirații ce insuflă o nobilă resemnare. Acordurile masive cu dispunerea largă a sunetelor se înlănțuie într-o uniformitate ritmică ce sugerează, pe de-o parte, rigiditatea mișcărilor, iar pe de altă parte imprimă o puternică senzație de stabilitate. Astfel, se conturează o grandioasă redimensionare fizică și spirituală a templului antic, ca simbol al echilibrului și al perfecțiunii civilizației elene. La nivelul structurii macro-formale distingem o formă monopartită (argumentul constituindu-l dezbaterea acelorași materiale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
liniei melodice spre registrul acut; acordurile detașate, servind ca suport structural liniei principale, ce măsoară parcă Timpul instalând atmosfera unei „înțelepte” statornicii; traseul octavelor, a cărui plasare în registrul grav echilibrează planurile definite anterior. Sensul ascendent al liniilor melodice superioare imprimă o vădită tendință de înălțare, metaforă sonoră a aspirației către acel univers spiritual tărâm al Perfecțiunii spre care tindem la nesfârșit fără a ne lăsa intimidați de iminența eșecului. Ritmul punctat al liniei cromatice determină îngreunarea evoluției „dansului”, un aport
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Sunetele și parfumurile plutesc în aerul înserării face aluzie la o stare psihică cunoscută sub numele de sinestezie, ce desemnează contopirea simțurilor într-o senzație unică. Mobilitatea tempo-ului, ambiguitatea structurii metrice și senzualitatea armoniilor reprezintă opțiuni de limbaj ce imprimă acea mișcare în spirală sau de amețire a simțurilor, sens aferent cuvântului tournent. În pofida tonalității de la major, aspectul armonic al acestei incantații tulburătoare oferă o remarcabilă bogăție de agregate armonice asociată unei „alchimii” melodice rafinate, ce rezultă din combinațiile ulterioare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
observă transferul subtil de funcții operat la nivelul acestui element care își pierde rolul structural de început, „diluându-se” într-un plan inferior al ierarhiei pregnanței tematice. Transpunerea motivului principal la tonul de stabilește o legătură vitală cu viziunea conceptuală, imprimând discursului senzația căderii, acel permanent sens al prăbușirii. Această sugestie o regăsim în efectul sonor rezultat din plasarea cvartei mărite () în registrul grav al discursului, încetinirea mișcării de avansare (Plus lent), precum și oprirea pe coroana sunetului final al motivului, aspecte
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la reducerea pregnanței acesteia, „diluându-se” ulterior în figurația unui ostinato armonic cu rol de fundal sonor. Scriitura simetrică ce decurge din evoluția prelungită a acestui ostinato (măsurile 9 13), precum și statismul unei pedale sonore nou apărute în planul superior imprimă o stare de expectativă, al cărei aspect neutru și eterogen prevestește apariția unui moment important al viziunii conceptuale. În această atmosferă de aparentă stagnare, elementul dinamic îl constituie apogiaturile descendente ale aceluiași interval „obsesiv” de secundă mică, prezent de această
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
propriu-zis va debuta întrun ritm legănat ( ), afirmând o idee melodică tandră ce operează un contrast evident în contextul evoluției sonore. Această schimbare majoră de caracter va fi realizată prin contribuția a numeroase elemente constitutive ale limbajului: modificarea agogică (Rubato), ce imprimă tempo-ului acea avansare liberă; țesătura sonoră ce va aduce pentru prima dată rezonanțele unei scriituri acordice desfășurată pe 5 - 9 voci, marcând astfel un contrast evident cu textura monodică rarefiată a introducerii; amplificarea ambitusului evoluției sonore până la spațiul delimitat
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
redusă a discursului (pp). Evoluția sonoră ulterioară recurge la o nouă modificare agogică (Sans rigueur - fără rigoare), determinând un efect sonor ce va fi amplificat în mod suplimentar de prezența unui ritm punctat cu numeroase valori de durată prelungite, ce imprimă discursului un aspect improvizatoric. Elementul cromatic va funcționa deopotrivă ca modalitate de avansare sonoră a planurilor melodice exterioare ale discursului. Printr-o revenire a tempo-ului de început, secțiunea următoare (A’) se va desfășura în rezonanțele unei autentice cadențe solistice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o nouă configurație a discursului, determinată de acumularea progresivă a planurilor sonore ce avansează spre registrul grav. Aceasta va fi marcată în mod adițional de reținerea tempo-ului (En retenant), însoțită de indicația doux et rêveur (blând și visător) ce imprimă imaginii sonore un pregnant caracter liric. Pedala armonică a trilului din planul superior readuce fondul sonor vaporos al decorului aerian, creând o punte de legătură spre revenirea ulterioară a motivului generator (măsura 101). Aspectul quasi static al planurilor exterioare va
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
se asocia cu cel al mărăcinilor uscate de pe malurile acesteia. Alături de Feuilles mortes și La Puerta del Vino, preludiul Bruyères va fi interpretat în primă audiție de Claude Debussy, la 12 martie 1913. Curbele sinuoase și line ale arabescurilor melodice imprimă imaginii sonore o naturalețe grațioasă, lipsită de afectare și sentimentalism (un aspect important ce trebuie avut în vedere la nivelul redării interpretative), adecvată stării de contemplație a unui peisaj en plein air. Atmosfera meditativă astfel creată ne surprinde cufundați într-
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
f / ff p subito), culorilor timbrale, modalităților de atac (molto stacc., tenuto, marcato) sau de scriitură (intervențiile spontane ale sunetelor de tobe ce realizează tranziția de la un număr la altul); toate aceste elemente de limbaj operează întrun spațiu relativ limitat, imprimând dinamism și spectaculozitate acestui gen de reprezentație. Preludiul marchează finalul celui de-al doilea grup de „tablouri” muzicale ale caietului secund, încheiind atmosfera de reverie așternută o dată cu imaginile sonore ale Zânelor și Mărăcinilor. Tranziția dintre General Lavine -eccentric și preludiul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pedale armonice ce vine să confirme același spațiu tonal de re major. Proiecția anticipativă a motivului secțiunii secunde plasat în finalul părții introductive va constitui o soluție inspirată în demersul compozițional al realizării unei tranziții coerente spre episodul următor. Scriitura imprimă evidențierea acesteia printr-o țesătură rarefiată a discursului (desfășurat pe o singură linie melodică), subliniată interpretativ (en dehors) și supusă deopotrivă noii modificări agogice ce survine în contextul avansării (Retenu). Pedala de rezonanță ar trebui folosită, în exclusivitate, cu scopul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
țesăturii. O nouă etapă în desfășurarea narativă ne propune un moment de divertisment, o relaxare evidentă a atmosferei anterioare (Peu à peu animé - pp léger), determinată de apariția surprinzătoare a unei linii melodice ce înlănțuie cu insistență formule ritmice punctate ( ), imprimând un caracter amuzant acestui material tematic. Animația planului median va fi atenuată de expresia stranie a două motive scurte expuse în sens contrar (pentru a echilibra evoluția de ansamblu a discursului), precum și de aceeași omniprezență a pedalei sonore, menționând, de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
rezonanță menținându-le în mod corespunzător cu valorile de durată ale acordurilor. Alternanța cvartelor mărite și perfecte inserată în apogiaturile de început ce implică deopotrivă jocul dinamic al juxtapunerii diferitelor registre anunță apariția secțiunii mediane (Animez un peu). Discursul acesteia imprimă o ușoară activare avansării sonore, ce pare să corespundă proiecției pentru o clipă a acelei civilizații pe care Timpul îi încremenise Chipul. Reluarea ideii melodice a celui dintâi „bocet” va păstra atât configurația ritmico melodică originară, cât și registrul inițial
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cresc.) pe măsura avansării ulterioare spre registrul acut al claviaturii. Amplificarea rezultată, care conduce spre arabescurile expansive și scânteietoare ale celei de-a doua secțiuni, operează o modificare de pulsație (ce evoluează de la patru bătăi rapide la două bătăi lente), imprimând o neașteptată senzație de relaxare. Premisa armonică este construită în jurul scării pentatonice de expusă în registrul acut, în raport cu care se va recurge la o diferențiere timbrală a motivului tematic al discursului (registrul mediu), care să faciliteze receptarea distinctă a acestuia
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
clasice romane elemente care să‑i permită atingerea idealurilor. Această frumusețe a formei concepută pe baza canoanelor matematice, izvo‑ râtă din studiul operelor din antichitate, a condus la adevărate realizări la Florența ca și la Roma; armonia generală a proporțiilor imprimând un carac‑ ter de seninătate gravă, reținută. Edificiile realizate de Michelangelo aduc prin tendința către grandios și colosal o orientare cu totul nouă în evoluția arhitecturii. Într‑un spațiu de mici dimensiuni - cum ar fi acela al vestibulului bibliotecii Laurențiene
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
nu este altceva decât o asemănare cu frumuse‑ țea divină la care lucrurile devin părtașe 85. Lucrarea cea mai frumoasă a lui Dumnezeu este omul; el este capodopera mâinilor sale, ca atare Dumnezeu își întipărește frumusețea sa în sufletul omului, imprimând în el chipul și asemănarea sa. Sufletul omului fiind imagi‑ nea lui Dumnezeu, radiază frumusețea lui Dumnezeu. Această realitate îl în‑ dreptățește pe sfântul Paul să afirme că suntem înfiați de Dumnezeu. Frumusețea interioară când nu este umbrită de păcat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
lui Michelangelo, însă a fost trădat de continuatori. Totul se înălța dintr‑un bloc, unic, întreg, spune Le Corbusier 19, deplorând adaosurile care au desfi‑ gurat ideea marelui artist: totul ar fi putut avea noblețea cutremurătoare pe care Michelangelo a imprimat‑o părților realizate de el. 18 Crivelli - pictor italian renascentist care a decorat la Veneția Late Gothic. 19 Le Corbusier - pionier în studiile teoretice dedicându‑se găsirii de soluții pentru îmbu‑ nătățirea condițiilor. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de la care pornesc artiștii sunt mult mai variate în dependență și de convingerile de fond prezente în mediile culturale ale timpului lor. Patrimoniul artistic care s‑a acumulat în decursul secolelor cuprinde o gamă foarte vastă de lucrări sfinte care imprimă sentimentul de admirație. În întreagă cultură impregnată de Evanghelie și acolo unde gândi‑ rea teologică realiza Summa Theologiae a sfântului Toma, arta creștină făcea ca materia să se plece spre adorarea misterului. 52 Paulin de Nola ( cca. 354 Bordeaux ‑ 431
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
va obține numărul de pași alergați într-o secundă printr- un sprint de viteză maximă, adică frecvența pașilor). prin prelucrarea datelor înregistrate ajutorul unei camere video; prin examinarea urmelor lăsate în urma parcurgerii cronometrate a unei distanțe pe care se pot imprima foarte vizibil contactul tălpilor (pe pistă foarte bine nivelată și ușor umedă). Valoarea de frecvență a pașilor pentru atleții în curs de afirmare este de 4-4,5 pași/secundă, iar pentru sprinterii recunoscuți, frecvența pașilor poate să fie între 4
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]