4,930 matches
-
făcut să fie la modă“; și, cu felul acesta de a gândi, este probabil că ar fi avut și mai puțini prieteni dacă vanitatea de a fi legat de un om celebru nu i-ar fi păstrat câțiva. Această mare indiferență era fondul caracterului său; și-o manifesta în orice privință și dăuna adesea justeței spiritului său, îndeosebi în toate lucrurile care țineau de sentiment. Spunea că, dacă ar fi ținut adevărul în mâinile sale ca pe o pasăre, l-ar
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ar fi ținut adevărul în mâinile sale ca pe o pasăre, l-ar fi sugrumat, în așa măsură socotea cel mai frumos dar al cerului inutil și primejdios pentru oameni. Nu avea nici o părere în materie de religie, și această indiferență, pe care a păstrat-o toată viața, este mai lesne de înțeles la un spirit cu adevărat filozofic decât sentimentele lui căldicele față de adevăr. Și mai spunea adesea că, dacă ar avea în scrinul său o scrisoare sau un act
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sale de forță și prea puțin mulțumită de autorul lor. Se exprima cu greutate, ideile lui erau confuze, iar susceptibilitatea lui, care era ușor de stârnit prin cea mai mică obiecție, prin cel mai mic semn de desconsiderare sau de indiferență, susceptibilitatea aceasta, făcându-l să ia foc, îl îndemna la violență, îi tulbura toate ideile și îl făcea să piardă firul. Am văzut într-o zi un efect frapant al acestei irascibilități. Volta, atât de vestit prin experiențele sale asupra
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
el nu-și contrazice prietenii decât cu o repulsie în care se simte rezistența unei deprinderi. Acesta este Chateaubriand în societate. Adăugați la acestea câteva manii de mare senior, atracția pentru ceea ce este scump, disprețul pentru economie, neatenția la cheltuieli, indiferența la suferința pe care ar putea-o aduce astfel, și chiar la cei pe care îi nefericește; incapacitatea de a rezista fanteziilor sale, agravată de nepăsarea în privința consecințelor pe care ele le-ar putea avea, într-un cuvânt, purtarea dezordonată
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
din care să nu reușească să scoată câte ceva ămăcar în treacăt), cu condiția ca acela să aibă oarecare maniere, pentru că ținea foarte mult la forme. Îi copleșea pe provinciali, și mai ales pe cei din Geneva, cu cea mai disprețuitoare indiferență; nu și dădea osteneala să fie mușcătoare, dar se purta cu ei de parcă n-ar fi existat. Mă aflam într-o mare adunare la Geneva, unde era aș teptată; toată lumea era adunată de la ora șapte. A sosit la zece și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și comunicarea și, aspect esențial, în care performanța este recompensată. Motivația reprezintă un proces complex, având un rol decisiv în asigurarea efectivității schimbării. Asociată cu elemente volitive, motivația constituie sursa energetică majoră pentru promovarea schimbării în educație, în condiții de indiferență sau submotivare aceasta neputându-se concretiza. II. 2. 5. Principiul schimbării prin acțiune Valabilitatea acestui principiu rezidă din faptul că atât cadrele didactice, cât și școala ca organizație, pot și trebuie să reprezinte adevărați agenți ai schimbării educaționale și nu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și anularea conflictelor interpersonale ce pot reprezenta obstacole potențiale în afirmarea organizației. Concret, strategia STL îmbracă forma unor training-uri desfășurate cu 12-15 membri și un moderator și care pun indivizii în situația de a comunica, favorizând astfel trecerea de la indiferență la empatie, de la izolare la interacțiune etc. Argumentul acestei strategii constă în faptul că, de cele mai multe ori, în situații normale indivizii manifestă neîncredere unii în ceilalți sau nu sunt suficient de deschiși pentru comunicare. Nu e obligatorie existența unui anumit
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
evitând accentuarea schimbărilor într-o singură direcție, celelalte fiind vizate tangențial sau desconsiderate. Riscurile se traduc în incoerență, lipsa unei viziuni strategice, reforme incomplete, eventual, eșec. Cât timp școala nu va conștientiza importanța tuturor dimensiunilor sale, rămânând tributară conservatorismului sau indiferenței, ori considerându-le esențiale doar în economia altor organizații, șansele unei schimbări reale a profilului său sunt minime. Acestea pot fi evitate prin asumarea schimbării ca principiu fundamental al dezvoltării organizației școlare, ceea ce implică modificarea filosofiei școlii, ancorarea acesteia în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
acestora și de rezolvarea posibilelor situații conflictuale, în timp ce liderul se identifică cu structura informală a organizației, fiind rezultatul spontan al dinamicii organizaționale, al relațiilor ce se stabilesc între membrii organizației, având un caracter preponderent afectiv, bazat pe simpatie, antipatie sau indiferență. El întrunește calități de vizionar, strateg, fiind capabil să stabilească scopuri pe termen lung și planuri de acțiune, înzestrat cu gândire analitică și calități psihologice. Deși nu poate fi acuzată de o argumentație subțire, nu considerăm oportună accentuarea unei asemenea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și învățare prin cooperare și alta anti-schimbare, descrisă ca cea mai eficientă strategie de "apărare a tradițiilor școlii" și care este marcată preponderent de comportamente rutiniere. Cert este că schimbarea impune, obligă la adoptarea unei poziții, nelăsând loc incertitudinii sau indiferenței. Fie și numai din acest motiv, ea își reclamă importanța. Cu toate acestea, merită să reținem câteva aspecte pe care le propunem și care au rolul de a ne lămuri problematica în discuție: * educația pentru schimbare nu se adresează doar
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și lecturii este modernistă. O trăsătură Desperado este exacerbarea, răstălmăcirea, răsucirea și complicarea ei. Romanul britanic contemporan e poate exemplul cel mai reprezentativ. El pornește de la un discurs uscat, care implică o maximă detașare de propria narațiune. Cu o falsă indiferență și resemnare, vechea sfidare modernistă (căreia îi clocotea sângele în vine) se blazează. Elanul inovator devine o pricepere de a combina inovații, de a îmbina petece de tradiție și noutate. Nu uneltele se înnoiesc la autorii Desperado, ci amestecul lor
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
apoi cu mașina unui adolescent antipatic la o plimbare în grup, un fiasco din punct de vedere al relației Tony- Christine. De fapt între cei doi nu se înfiripă nimic, Christine nu se uită la Tony cu mai mult decât indiferență și Brownjohn nici nu-și prea bate capul să analizeze ce se petrece în mintea ei. Tony e oarecum conturat, dar ambii tineri sunt în primul și din păcate în ultimul rând revoltați, fără un motiv anume, nemulțumiți fiindcă aceasta
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
romantică neîmpărtășită (imaginară) pentru Vic, e narat la prezent, spre deosebire de restul romanului, care folosește relaxat trecutul. Din nefericire pentru Vic, prezentul ține doar câteva pagini, după care eroul e azvârlit în amărăciunea relatată la trecut, și care se concretizează în indiferența lui Robyn. Robyn recunoaște: "În noaptea aia chiar mi-a plăcut de el". Și pe bună dreptate, dar nici ea nu realizează încă de ce trebuie să-l aprecieze pe Vic. Diagnosticul ei e însă corect: Nenorocirea e că vrea să
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să-ți povestesc ceea ce tu ai prefera să nu știi, iar eu să nu-ți spun. Ca să-mi îmblânzesc acel " Da" îți vorbesc de maturitate și împlinire ("E așa de departe; ai să ai copii și nepoți până atunci") și indiferență ("Nici n-o să-ți mai pese"). Inutil: nu mă poți crede, sigur că dacă ai să mănânci întotdeauna legume multe și o să fii atent când treci strada, o să trăiești mereu. Limbajul acestor poeme e precis ca proza și plin de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Cadoul e un mic poem cu rimă despre una dintre primele amintiri din copilărie ale poetului: un căluț de lemn. Întregul poem e un cal de lemn, care se leagănă între lumea copilului și cea a adulților, între afecțiune și indiferență. Rima subtilă, caracteristică pentru Mole, împerechează cuvinte doar în parte asemănătoare, creând o nouă idee despre muzică, portivire a rimelor și mai ales sfidarea ei. Poezia lui Mole e una a surâsului trist și a sentimentului constant de însingurare, "singurătatea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
asculți? Familia se conformează, cu stângăcie. Pe loc repaus. Mergeți. Așteptați înăuntru. Un fleac. L-au privit din casă cât a durat (cel mai greu, ne-au spus apoi) și l-au dus înapoi. Unii poeți Desperado cochetează cu disprețul, indiferența, detașarea. Nu și Mole. John Mole e poetul cel mai atașat și atașant imaginabil. Sentimentele lui sunt mereu în poem el nu se sfiește de autobiografic și știm că sunt ale lui, nu atribuite unor măști. Autoprotret între două vârste
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tare bolnavi la douăzeci și ceva de ani și, în vis, revăd vina și neputința de atunci. Visez urât și despre bărbații din viața mea. Din felurite motive. De fapt și acolo e vorba, în fond, tot de vinovăție, părăsire, indiferență, îndepărtare. Cred că poezia mea se dezvăluie pe sine. Mi se dezvăluie mie mai întâi, din negură, din noapte, din umbra lăsată de mine peste ea. Mi-ar plăcea să împărtășească și lectorul această descoperire neașteptată. Cred că ceea ce sper
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
din articolele colegilor de breaslă, carențe care trădează întotdeauna, potrivit gazetarului, viciul de conținut. De multe ori, eroarea este intenționată, mizând pe capacitatea de manipulare și pe ignoranța publicului cititor. Lipsa de cultură a gazetarilor, intențiile de manipulare ale politicienilor, indiferența față de limba folosită în articole sunt doar câteva dintre tarele unei publicistici aflată încă la început de drum la noi și care atrage critici virulente din partea jurnalistului. Analizând stilul publicisticii eminesciene, Dan Mănucă remarcă predilecția gazetarului pentru sarcasm și ironie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
model de adevărat istoric căpcăun, mereu în căutare de carne de om); istoria politică, pe cale de înnoire; istoria religioasă; istoria culturală; istoria mentalităților... în sfîrșit aceste domenii prea mult lăsate în voia lor sau delăsate într-o izolare sau o indiferență păguboasă atît pentru istorie, care nu este nimic dacă nu este totul, cît și pentru chiar aceste sectoare ale activității umane: tehnicile și științele, artele, cultura corpului. Tot acest mare cîmp al istoriei apare aici mai mult sau mai puțin
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
urmărind în religie, în administrație, în moravuri, în legi, tot ceea ce avea caracterul opresiunii, al durității, al barbariei; ordonînd, în numele naturii, regilor, soldaților, magistraților, preoților să respecte sîngele oamenilor; reproșîndu-le cu o energică severitate pe acela pe care politica sau indiferența lor îl risipeau încă în lupte sau în suplicii; luînd, în sfîrșit, drept strigăt de luptă: rațiune, toleranță, umanitate." Condorcet, Esquisse d'un tableau historique des progrès de l'esprit humain, Paris, Masson, 1822, p. 206 În această pagină a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
este inseparabil de o întoarcere la religios, care, după distrugerile revoluționare, se manifestă în afara Bisericilor și în sînul acestora. Așa stau lucrurile la protestanți cu "trezirea" și la catolici cu mișcarea mennaisiană. Félicité de Lamennais, în al său Eseu despre indiferența în materie de religie, în 1819, invită Biserica din Franța să privească înspre Roma, să rupă cu tradiția gallicană, să se elibereze de sub tutela statului. După revoluția din 1830, în ziarul L'Avenir el cheamă la reconcilierea lui Dumnezeu cu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în lume în secolul al XIX-lea Colonizarea se reia cu cucerirea Algeriei și inițiativele celui de-al Doilea Imperiu. Dar avîntul său datează de la cea de-a III-a Republică. "Partidul colonial" triumfă în luptă cu opozițiile și cu indiferența. Înainte de război, Franța era prezentă în Africa de Nord, în Africa neagră, în Madagascar, în Indochina. Primele inițiative Pînă în 1852, inițiative diverse. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Franța nu dispune decît de cîteva colonii răzlețe, moștenire a perioadei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
iunie Charta constituțională 1815 Sfîrșitul Congresului de la Viena. Al doilea tratat de la Paris 1 martie Întoarcerea lui Napoleon în Franța 18 iunie Înfrîngerea de la Waterloo Iulie Întoarcerea lui Ludovic al XVIII-lea 1815-1816 "Parlamentul de negăsit" 1817 Lamennais: Încercare asupra indiferenței în materie de religie 1820 Februarie Asasinarea ducelui de Berry 1821 5 mai Moartea lui Napoleon în insula Sf. Elena 1824 Delacroix: Scene ale masacrelor din Chios 1827 Marc Seguin: cazanul tubular 1830 Bătălia pentru Hernani 5 iulie Luarea Algerului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a misterului : ai văzut lucrurile Lui paradoxale? 4 Toposul platonician și iudeo-creștin al dreptului batjocorit stă, de asemenea, în centrul filozofiei religioase a Simonei Weil. Ca mecanism al forței și al necesității care îl strivește pe cel drept, lumea oglindește indiferența/imparțialitatea divină. Ca mecanism al forței și al necesității fără putere asupra sufletului profund, lumea oglindește libertatea/iubirea divină. Privită din interior, în țesătura ei de necesitate, lumea e un necruțător aparat de constrîngere. Privită din exterior de sufletul eliberat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
unor schimbări. Dacă se simte nevoia incursiunii În planul schimbărilor, aceasta se datorează tocmai specificității etapelor pe care le parcurge omenirea. Natura, dimensiunile și implicațiile mutațiilor ce se produc În timpul unei generații sunt privite de aceasta cu uimire, alteori cu indiferență sau lipsă de Înțelegere. De obicei interesează mai puțin inventarierea acestor mutații și mai mult ideea de a vedea ce se poate Învăța de la mecanismele de schimbare și care sunt semnificațiile acestor transformări privite, Îndeosebi, prin prisma rădăcinilor culturale ale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]