10,350 matches
-
ed. bilingvă, tr. Lolita Tăutu, București, 1979; Giona, tr. și introd. Marco Cugno, Napoli, 1980; Teatru, Craiova, 1980; Fântâni în mare, București, 1982; Viziunea vizuinii, București, 1982; Drumul, pref. Mircea Scarlat, București, 1984; Ieșirea prin cer, București, 1984; Tratat de inspirație, Craiova, 1985; Ușor cu pianul pe scări, București, 1985; Apă vie, apă moartă, Craiova, 1987; Cocostârcul Gât-Sucit, București, 1987; Ecuatorul și polii, Timișoara, 1989; Poezii, I-II, Craiova, 1990-1993; Poezii alese de cenzură, București, 1991; Vărul Shakespeare și alte piese
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
homo sapiens dezvoltat armonios. Mult mai aproape de acest ideal este viața țăranului care „în adevăr are toate elementele unei vieți pline, omenești: el muncește, simte, cugetă, la el lucrează deopotrivă trupul, inima, capul” (Stere, 1921, pp. 43-46). dezvoltând ideea, de inspirație marxistă, privind prioritatea cauzelor economice în existența claselor sociale, M.D. Ralea a formulat, în teza sa de doctorat, o tipologie care deviază de la modelul poporanist-țărănist, de o deosebită relevanță pentru analiza transformărilor structurale ale societății: este vorba despre încorporarea ideii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Tratatului de la Maastricht precizează importanța dezvoltării unei strategii comune în direcția „promovării unei forțe de muncă calificată, specializată și adaptabilă și a piețelor muncii care să răspundă schimbării economice”. Aceste deziderate vor fi reluate și vor reprezenta o sursă de inspirație pentru viitoarea Strategie de Ocupare a Forței de Muncă. În timpul negocierilor aferente Tratatului de la Maastricht a devenit din ce în ce mai clar că majoritatea statelor membre au dorit să continue direcția inițiată de principiile Cartei Drepturilor Sociale Fundamentale ale Muncitorilor. Toate cele 11
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Supraviețuirea modelului social european în viitor depinde, în mare măsură, de opțiunea statelor membre de a prelua o parte din cele mai bune practici capabile să combine securitatea și competitivitatea. Modelul nordic european poate fi o astfel de sursă de inspirație (Rasmussen, 2005, p. 55). Totuși, pe lângă elementele pur tehnice ale furnizării bunăstării în țările nordice, un factor deloc de neglijat îl constituie caracteristicile naționale. Identificarea acestora poate reprezenta un factor important în importarea cu succes a caracteristicilor modelului nordic în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a unor factori complecși, cum ar fi procesul globalizării sau modificările din trendurile demografice, au condus la exercitarea unei presiuni puternice pentru inovarea politicii sociale europene (Taylor-Gooby, 1998, p. 4). Un exemplu de bună practică și o potențială sursă de inspirație pentru noi abordări ale statelor europene le reprezintă modelul nordic european, care a dovedit că „productivitatea ridicată și egalitatea veniturilor pot fi combinate pozitiv. Prin promovarea măsurilor active de ocupare a forței de muncă, dar și a măsurilor necesare constituirii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
actuală, poate chiar prea actuală și prea dinamică pentru a putea fi analizată într-un mod riguros metodologic. Încărcătura ideologică și politico-acțională situată în contextul globalizant al Uniunii Europene îngreunează și mai mult încercările de teoretizare în acest domeniu. Ca inspirație ideologică, dezvoltarea regională se înscrie în modelul „dezvoltării prin proiect”, al dezvoltării de jos în sus, bazată pe principiul participării și al descentralizării deciziilor și acțiunilor de dezvoltare. Fondurile sunt concepute ca o oportunitate pusă la dispoziția regiunilor, însă acțiunea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale cărei clase sunt ordonate în funcție de capitalul economic. Comunitatea din Montegrano era însă dominată de capitalul social. Relațiile sunt cele care ierarhizează și lumea Mafiei și Fanarul secolului al XVIII-lea, și, în bună măsură, societățile de sub regimurile comuniste de inspirație sovietică. De la Stalin la Gorbaciov, istoria elitei politice din URSS este una a relațiilor dintre clanuri. La mai toate nivelurile societăților din estul Europei, capitalul relațional determină, alături de cel uman, stratificarea socială (Eyal, Szelenyi, Townsley, 2001). Tranziția aduce cu sine
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pieței”, astfel încât, așa cum observa Mishra, „nu este surprinzător că, în multe țări, au fost acceptate niveluri tot mai ridicate ale insecurității, sărăciei și inegalității, fără consecințe politice” (Mishra, 1999). Un astfel de context a dat un imbold suplimentar ideilor de inspirație liberală în gestionarea problemelor sociale. Paralel cu creșterea speranței de viață, îmbunătățirea stării generale de sănătate, implicarea tot mai largă a femeilor pe piața muncii și extinderea formelor familiale neclasice, creșterea productivității muncii și progresul tehnologic au indus modificări semnificative
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și spontan, sporește performanțelor în amintire fără a fi nevoie de repetiții, crește rezistenței la oboseală și are un considerabil efect psihoterapeutic, dar și psihoprofilactic. b) Hipercreativitatea care apare atunci când este activată intuiția și persoana trăiește o stare similară cu inspirația. Instruirea este întotdeauna întovărășită de un efect de relaxare sau cel puțin de absența oboselii. Instruirea sugestopedică are totdeauna un efect favorabil, calmând tendințele agresive ale elevilor și ajutându-i să se adapteze mai ușor la grup. Instruirea sugestopedică, în
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
la 60 respirații/minut. Se pune problema dacă o astfel de frecvență prejudiciază ventilația efectivă (alveolară). Lucrările clasice confirmă acest punct de vedere precizând că frecvența rapidă scade durata expirației (care în repaus este în raport de 2:1 față de inspirație), ajungând la valori chiar mai mici decât ale inspirației (Apostol,1998). Frecvența respiratorie crește de obicei mai rapid decât volumul respirator. Mărirea exagerată este neeconomică deoarece: Necesită consum energetic pentru contracția mușchilor respiratori; Reduce timpul de umplere alveolară, vehicularea aerului
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
astfel de frecvență prejudiciază ventilația efectivă (alveolară). Lucrările clasice confirmă acest punct de vedere precizând că frecvența rapidă scade durata expirației (care în repaus este în raport de 2:1 față de inspirație), ajungând la valori chiar mai mici decât ale inspirației (Apostol,1998). Frecvența respiratorie crește de obicei mai rapid decât volumul respirator. Mărirea exagerată este neeconomică deoarece: Necesită consum energetic pentru contracția mușchilor respiratori; Reduce timpul de umplere alveolară, vehicularea aerului făcându-se în special în spațiul mort (căi respiratorii
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
formă de desfășurare este mai lentă (Drăgan, 1994). Amplitudinea respiratorie: Este în raport cu frecvența respiratorie; Crește în efort mai ales la sportivi; La cei antrenați crește frecvența respiratorie și scade amplitudinea respiratorie; Se calculează prin scăderea din valorile perimetrului toracic în inspirație maximă a valorilor din expirație forțată, fiind de 7-10 cm până la 20 ani, apoi scade treptat cu vârsta . Minut - volum respirator (debit respirator/minut): Este frecvența respiratorie/minut înmulțită cu volumul respirator curent; Crește în efort; În repaus este de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
xifoidian, iar la fete și femei la nivel supramamar. Banda metrică se așează în spate, sub unghiul inferior al omoplaților. Dimensiunile toracelui pot fi măsurate în repaus, în pauza ce urmează după o expirație normală sau funcțional, la sfârșitul unei inspirații profunde și după o expirație forțată. Pentru a obține valori constante, se repetă măsurătoarea de câteva ori (Ionescu, 1968). Mobilitatea toracelui sau amplitudinea mișcărilor respiratorii este reprezentată de diferența dintre cifra obținută în inspirație și cea a expirație. Amplitudinea respiratorie
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
normală sau funcțional, la sfârșitul unei inspirații profunde și după o expirație forțată. Pentru a obține valori constante, se repetă măsurătoarea de câteva ori (Ionescu, 1968). Mobilitatea toracelui sau amplitudinea mișcărilor respiratorii este reprezentată de diferența dintre cifra obținută în inspirație și cea a expirație. Amplitudinea respiratorie Indicele Hirtz (diferența dintre perimetrul toracic în inspirație și expirație profundă) este la normal de cel puțin 7 cm. Micșorarea acestui indice sugerează o tulburare a funcției respiratorii. 3.2.2. Metode de cercetare
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
a obține valori constante, se repetă măsurătoarea de câteva ori (Ionescu, 1968). Mobilitatea toracelui sau amplitudinea mișcărilor respiratorii este reprezentată de diferența dintre cifra obținută în inspirație și cea a expirație. Amplitudinea respiratorie Indicele Hirtz (diferența dintre perimetrul toracic în inspirație și expirație profundă) este la normal de cel puțin 7 cm. Micșorarea acestui indice sugerează o tulburare a funcției respiratorii. 3.2.2. Metode de cercetare referitoare la parametrii funcționali Presiunea arterială sistolică (maximă), reprezintă presiunea cu care sângele este
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
există două tipuri respiratorii: tipul costal superior (la femei), costal inferior (la adolescent) și costo abdominal sau diafragmatic (la copii și adulți). În unele boli, tipul respirator se inversează. Ritmul respirator se notează așezând palma pe regiunea sternală. La fiecare inspirație, mâna este ridicata. Adultul are 16 18 respirații/min. 3.2.2.4. Test 10 - Mobilitatea coloanei vertebrale în plan sagital Capacitatea ființelor vii de a asocia rigiditatea cu mobilitatea, reprezintă un progres considerabil, rigiditatea permițând afirmarea individualității, iar mobilitatea
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Jaspers este, în primul rând, o „atitudine metodologică” care deschide o nouă direcție a cercetării în acest sens. Ea este completată cu „analiza existențială” a lui L. Binswanger și cu „hermeneutica actului psihiatric” de către H. Tellenbach. Toate aceste metode, de inspirație filozofică, își recunosc filiera în fenomenologia husserliană și existențialismul heideggerian. Persoana umană aflată în suferință psihică este înțeleasă într-un sens antropologic lărgit, ca păstrătoare a unei „istorii interioare sufletești” de o formă particulară (L. Binswanger), constituindu-se din cunoașterea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nebuniei pune probleme deosebite și mai ales, impune o redefinire a acesteia. Încă din opera lui Platon (Charmides, Gorgias, Protagoras, Banchetul, Legile) remarcăm faptul că Socrate făcea distincția între „nebunia culturală”, considerată ca un „dar al zeilor”, o stare de „inspirație poetică”, „transă oraculară”, „eresul” sau „entuziasmul bachic” și nebunia ca boală - tulburare a minții care ține de sfera medicală. Dar, odată cu aceasta din urmă, Socrate aduce în discuție și „latura socială” a nebuniei subliniind „periculozitatea antisocială” a actelor de conduită
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
numeroase precauții menite să evite politizarea curriculumului. Tot astfel, unele măsuri și decizii de reformă a învățământului întreprinse de Ministerul Educației, consiliat de Institutul de Științe ale Educației, în anii 1993-1998, cel puțin în ceea ce privește proiectele de reformă curriculară, sunt de inspirație liberală, dar fără un temei filosofic consistent și precauțiile la care spiritul experimental și pozitiv obligă. Criteriile social-economice Inserția social-economică și profesională nu poate fi neglijată de nici un curriculum educațional oferit celor care continuă pregătirea postobligatorie (elementară). Criteriile social-economice se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Young (1976)20, Willis (1977/1981)21. În anii ’80 au enunțat teorii politico-ideologice ale curriculumului Barton și Walker (1981, 1984)22, precum și Barton, Meighan și Walker (1980)23. Proeminentă cu adevărat a rămas, în continuare, teoria reproducției sociale, de inspirație franceză (Bourdieu și Passeron 24), pe care au introdus-o în SUA și au completat-o Bowles și Gintis (1976). Lucrarea lor Schooling in Capitalist America (1976)25 a continuat să inspire autori neomarxiști precum Apple (1979)26 și Giroux
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu câțiva prieteni de-ai mei în legătură cu posibilitatea de a publica un articol despre pluralism. Am ales critica literară, am argumentat ce bine e că există acolo pluralism, am descris pe scurt formele acestuia - critică tematică, psihocritică, critică impresionistă, de inspirație sociologică ș.a.m.d. -, după care, în fraza finală, conchideam că „pluralismul e benefic și vital în orice domeniu”! A trecut de vreo trei instanțe de cenzură - poate că se bazau și una pe alta! -, articolul a apărut, am câștigat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și pentru a mai auzi și dintr-o altă sursă pașii argumentării. În final, am căzut de acord că studenții știu, pot și chiar fac dovada gândirii lor, nouă revenindu-ne obligația să-i apărăm. Ne-am bucurat împreună pentru inspirația acelui răspuns salvator care aprecia că „în momentul vorbirii pleava e spulberată, aflându-ne în miezul bobului dătător de pâine albă și bună!”. Cum tonul contează, fiecare a înțeles ce a putut, iar „urechea” grupului n-a mai avut rezonanță
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
scăzută a terorii, dominată de alte modalități de control, represiune și cenzură, dar în care „memoria terorii” a asigurat funcționarea eficientă a sistemului politic (Courtois et al., 1997). Conform unor interpretări psihosociologice, în țările aflate sub dominație sovietică, metodele de inspirație leninistă ale violenței organizate de stat au modelat profund reprezentările sociale și structurile de personalitate ale populației, instaurând un regim bazat pe o stare de „frică generalizată” (Neculau, 2000, 2003). În România, relatările și autobiografiile publicate în ultimii ani au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
figurează și în livretul militar). Rod al unui talent nativ de excepție, dar și al ambiției de a ajunge un „scriitor-țăran, cum e Maxim Gorki în Rusia” (se recomanda el însuși oficialităților a fi „de profesie agricultor și când am inspirație scriitor”), povestirile lui V., „adevărat tălmaci de suferință al plugarului răbdător” (Tudor Arghezi), au punctul de plecare în întâmplările propriei vieți aventuroase și în lumea satului dâmbovițean. Proza a trezit de timpuriu interesul lui I. Al. Brătescu-Voinești, Gala Galaction, N.
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
de exerciții de gimnastică facială, linguală, mandibulară, velo‑palatală și labială care trebuie executate ritmic deoarece, pe lângă antrenarea și tonifierea segmentelor aparatului fonoarticulator, au și menirea de a introduce ritmul în vorbirea copiilor; c) gimnastica respiratorie - urmărește educarea echilibrului dintre inspirație și expirație cu ajutorul unor exerciții și procedee diverse (suflarea într‑o lumânare aprinsă, aburirea unei oglinzi, alternativ, cu nasul și cu gura, umflarea unui balon, formarea de valuri într‑un vas cu apă, suflarea în diferite instrumente muzicale etc.); în cadrul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]