5,236 matches
-
răutăcioasă, în care umorul negru și violența expresiei se împletesc cu talentul caricatural al autorului pentru a converti situațiile reale în „scene” și gesturile semnificative în „tablouri”. Scriitorul a debutat editorial în 1968 cu un volum neconvingător de proză scurtă, intitulat Camera de alături, singurul care avea să-i apară în țară înainte de 1989. Scrisese însă, încă din 1966, romanul Ostinato, care va fi, în versiunea lui în limba germană, rampă de lansare a numelui lui G. în Occident. Ostinato abordează
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
al autonomiei”, conform sintagmei lui Rorty aplicată lui Foucault. Cred că există, În altă parte decît În literatură și metaliteratură, o tematică „modern”-„postmodernă” comună În Franța și Statele Unite. Greu de numit acest discurs, Întrucît cei care-l produc se intitulează geografi, dar pot fi tot atît de bine sociologi, În măsura În care geografia zilelor noastre a devenit o știință umană. Noua geografie umană are În Franța un teoretician de excepție În persoana lui Jacques Lévy și el este cel care atrage atenția
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
acestei orientări este D. Găzdaru, care publică de-a lungul mai multor numere studii importante, precum Contribuția românilor la progresul cultural al slavilor sau Românii în momentele literare și istorice din Evul Mediu. Tot el susține suplimentul literar al revistei, intitulat „Pagini alese”, tipărind poezii de Al. Vlahuță, Octavian Goga, Nichifor Crainic, Lucian Blaga, Radu Gyr. Mai sunt incluși în paginile revistei Tudor Arghezi, Vintilă Horia, Ovidiu Cotruș, iar cu versuri și proză, I. L. Caragiale ș.a. Un număr întreg din 1951
CUGET ROMANESC (PENSAMIENTO RUMANO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286554_a_287883]
-
prezentate conceptele de globalizare și localizare, respectiv încearcă să definească câteva rezolvări posibile legate de problemele cauzate de răpândirea limbii engleze: planificarea limbii sau învățarea mai multor limbi străine. Partea a doua a volumului începe cu studiul lui Sárközi Erika, intitulat „Cultura politică și comunicarea politică” („Politikai kultúra és politikai kommunikáció”). Lucrarea dezbate cultura politică maghiară din perspectiva consecințelor comunicaționale ale schimbării de regim. Autoarea prezintă obiectul comunicării și definiția comunicării publice. Obiectivul comunicării este cercetarea fenomenelor, proceselor și a interacțiunilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tipărirea romanului Triunghiul de foc, ce ar fi fost scris în colaborare cu Emil Botta și Corneliu Temensky, probabil rămas în stadiul de proiect. Totuși, D. citește la Sburătorul, în afară de versuri, mai multe fragmente dintr-un roman „de moravuri moldovenești”, intitulat Conașii. În 1933 i se joacă o adaptare după Molière, Georges Dandin descătușat, făcută în colaborare cu I. Ligeti, și tot atunci, Sașa Pană îi includea în programul editurii sale o plachetă și un volum de traduceri din Vladimir Maiakovski
DAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286673_a_288002]
-
și cinic de peste puțină vreme comite niște istorioare teribil de sentimentale. Doar câte o bizarerie, când ici, când colo, îl anticipă pe zănatecul din prima secvență a carierei lui bucureștene. Își anunța, de altfel, o carte ce urma să se intituleze Săptămâna unui smintit. Fizionomia lui literară începe să prindă contur chiar în unele dintre textele apărute în „Clujul”, „Consinzeana”, „Tribuna nouă”, „Biruința” ș.a., precum și în „Zări senine” (Bistrița, 1925-1926), unde - împreună cu I. Munteanu-Mio, apoi cu Gallia Tudor - a fost director
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
capătă o despăgubitoare vibrație de omenesc. Confirmând deficitul de invenție epică, romanul Gheorghe I. Marin (1937) e, în fond, memorialistică deghizată. Puiul de oltean dintr-un sat care nu poate fi decât Izvoru (ediția a doua, din 1946, s-a intitulat Viața unui băiat de țară) e un copilandru cu personalitate mijindă, care și-a pus în cap să reușească în viață. Îndărătnic, stăruitor, el compensează absența bucuriilor vârstei prin satisfacția reușitei. Dar frustrarea afectivă îl secătuiește lăuntric, resursele lui de
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
de mistică. După pensionare s-a retras în Franța, devenind unul dintre fidelii Centrului Froissart. Structură sensibilă și pasională, C. a tins mereu să-și împlinească vocația de scriitor, alături de profesia de medic. În 1968, debutează cu un volum cvadrilingv, intitulat Hic et nunc, apărut la New York. Alte volume îi apar în limbile franceză, engleză sau germană, în funcție de locurile peregrinărilor sale prin lume. Poezia este pentru el mai mult un mod de existență, decât o profesiune. Singurul volum în limba română
CATANOY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286139_a_287468]
-
Dan. Poetul își destăinuie aici însingurarea vecină cu disperarea: „Și umblu străin în apele somnului, fără mărturii de fețe, ascultând zăvorât în mine tulburarea ostatecului” ( În loc de prefață). Lirica lui stă, evident, sub zodia lui Lucian Blaga, un ciclu de poezii, intitulat Zamolxe, având drept moto câteva versuri blagiene. La fel ca poetul Laudei somnului, C. încearcă o proiecție cosmică și, totodată, o adâncire în istorie și mit, pentru a afla elementele primordiale ale structurii noastre etnice: „Tu ești dac./ Fii fulger
CATANOY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286139_a_287468]
-
și articole. A mai fost secretar de redacție la „Biserica Ortodoxă Română” și „Ortodoxia” (1949-1965), la „România literară” (1968-1970) și a colaborat la alte numeroase reviste. O mențiune specială merită cronicile teatrale, precum și un amplu reportaj din „Ultima oră” (1945), intitulat Pe urmele războiului în Europa Centrală. A semnat și A.C.R., Arc, Al. Olteanu, Ducu, Sbilț și cu alte pseudonime. Volumul Arbori din țara promisă (1972), originală și tensionată combinație de memorialistică, istorie și critică literară, este prinosul devoțiunii și
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
și reprezentările artistice pe care ele le cuprind sau de la obiecte la îmbrăcăminte și podoabe din mormintele voievodale de la Curtea de Argeș, o tipologie a cavalerismului în cultura română. El și-a adunat toate lucrările de medievistică în cinci volume de sinteză, intitulate Artă medievală, publicate în 1999. Sunt înglobate aici și cărțile scrise în exil, precum Itinerarii artistice (1995), Lecturi medievale despre Țările Române (1995), Țara Românească între Bizanț și Occident (1996), texte apărute în majoritate înainte de 1989, în revistele culturale ale
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
școlile generale din comunele Beciu, Uda-Clocociov (în județul Teleorman) și la Azuga. Revine în București pentru a-și publica primele volume de versuri. Este angajat corector la Editura pentru Literatură în 1968, apoi la Editura Litera. Cartea de debut se intitulează Oglinda cu lebede (1968). Titlul sugerează, desigur, reflectarea artistică, planul secund, pe ale cărui volute estetice evoluează o vreme poetul. Creația sa reține în cercuri concentrice, de acumulare treptată, influențe argheziene sau blagiene, repede depășite. Versul cu tente expresioniste și
CHIVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286219_a_287548]
-
adesea o turnură melodramatică. Un anume relief au în povestirile sale doar dialogurile dintre țărani, notate cu fidelitate. Nici schițele din viața funcționarilor nu izbutesc să se detașeze cât de cât, iar fragmentele dintr-un roman ce s-ar fi intitulat Fala Oprișenilor, publicate între 1913 și 1916, sunt neconcludente. Mai pe măsura posibilităților sale erau însemnările de călătorie incluse în două cărți, Peste Dorna și Pe căile profeților, care, fără să exceleze prin ceva, au constituit o lectură atractivă și
CHIRU-NANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286213_a_287542]
-
de cei doi poli, el nu se va putea hotărî niciodată. Pentru ceea ce vrea să comunice, poetul alege versuri lungi și imagini de inspirație simbolistă. În 1934 revizuiește câteva dintre poemele anterioare, adaugă altele noi și publică un nou volum, intitulat Poesii. Autorul confirmă vocația de luptător în permanent conflict cu lumea înconjurătoare, dar, mai presus de aceasta, cu sine însuși. E atras de simbolurile mistice, face incursiuni într-un univers ocult, preferă patronime nordice. Cartea trădează un sentiment orgolios, al
CIOCALTEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286243_a_287572]
-
psihologice variate și în bună parte veridice. Spontaneitatea și naturalețea expunerii faptelor și evenimentelor, atenția pentru amănuntul pitoresc și detaliul semnificativ, dialogul antrenant și vorba populară de duh sunt particularități ale tuturor romanelor lui C., mai cu seamă ale celui intitulat Podurile (1966), în care proza de analiză este concurată de un lirism cuceritor, de natură folclorică sau mai curând cu sursa în scrisul lui Ion Creangă. Un realism dur, întemeiat și pe descrierea veridică a deportărilor operate în Basarabia de
CIOBANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
si regizorului Victor Iliu. În articolul O artă nouă, populară, Mihnea Gheorghiu precizează faptul că „revista Cinema apare într-o nouă etapă de progres a cinematografiei românești”, cănd „ucenicia tinerei noastre cinematografii s-a terminat”. Articolul-program al primului redactor-șef, intitulat Planurile noastre, detaliază intențiile începutului de drum, Victor Iliu trecând în revistă câteva dintre principalele obiective ale publicației. De-a lungul anilor, aceste deziderate au fost în cea mai mare parte atinse, revista dobândind un cerc stabil (și important) de
CINEMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
pseudonimele Nic. C. Sava, Valentin Ganea. Criticul C. este dublat, mai ales în prima parte a activității sale, de istoricul literar. Volumul de debut este un studiu sistematic despre Nuvela și povestirea contemporană (1967), urmat, peste ani, de o antologie, intitulată De la Constantin Negruzzi la Pavel Dan (1979). În 1970 îi va apărea monografia Ionel Teodoreanu. Viața și opera (1970). Va tipări, cu acribie documentară, o ediție a scrierilor lui Ionel Teodoreanu în șapte volume (Opere alese, 1968-1981). În următoarele sale
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
Papini (Un om sfârșit); subtitlul însă evocă o altă lucrare celebră, Fragmente din corespondența cu prietenii de N.V. Gogol, autor pe care C. l-a prețuit și l-a comentat într-un studiu. Un capitol din cartea lui Gogol se intitula Meditații la dumnezeiasca liturghie. Destinul lui Iov l-a obsedat pe C. de tânăr (încă din 1967 elaborase primele pagini pe această temă). Ce este omul, ce valoare are el, este Iov „neprihănitul” vinovat în fața lui Dumnezeu, se află lumea
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
scriitor, nu-l comentează mai în duhul vorbirii lui, ca în Viața lui Ion Creangă, unde recompunerea atmosferei spirituale a biografiei este și de ordin stilistic. În ediția din 1964, C. a adăugat un capitol de analiză a operei, cartea intitulându-se acum Ion Creangă. Criticul observă însușirile de comediograf ale povestitorului, limbajul, arta zicerii, ca și la Caragiale; de asemenea, jovialitatea humuleșteanului, pe care îl apropie de scriitorii cei mai deosebiți ca structură și formație, Rabelais, L. Sterne, G. Flaubert
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Berlin. În 1925 participă la lucrările Internaționalei Muncitorilor din Învățământ de la Paris. În 1926 frecventează cursurile de vară de la Centrul de Studii Istorice din Madrid. A fost membru al Ligii Drepturilor Omului. În 1907 C. publică primul volum de nuvele, intitulat Doamne, ajută-ne! Începuturile lui literare stau sub semnul sămănătorismului. Pe aceeași coordonată se înscrie și culegerea de nuvele Lacrimi călătoare (1920). Influențat de scriitori precum I. Slavici sau I. Agârbiceanu, dar deschis, totodată, receptării tendințelor realiste de la „Viața românească
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
1972. În 1968, el a publicat The Technology of Teaching (Tehnologia predării) și în 1969, Probabilitățile consolidării: o analiză teoretică. Controversata lui operă Dincolo de libertate și demnitate (Beyond Freedom and Dignity) a apărut în 1971, urmată în 1974 de cea intitulată Despre comportament (About Behaviorism). S-a stins peste zece ani, asistând la declinul gloriei din anii tinereții. 3.2. Ideile fundamentale ale „skinnerismului”tc "3.2. Ideile fundamentale ale „skinnerismului”" Skinner și-a elaborat opera într-un stil „căutat științific
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Client-Centered Therapy: Its Current Practice, Implications and Theory (1951). Părerile sale despre teoria învățării, deși surprinse în lucrările menționate mai sus, au fost reluate apoi în articole din diverse publicații și, într-un final, într-un singur volum din 1969, intitulat Freedom to Learn. În ciuda „zgomotului” provocat în psihologia americană în anii ’50-’60, care i-a adus gloria, ideile rogersiene au fost repede uitate și autorul lor s-a stins din viață ca un patriarh al unei epoci deja apuse
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ai unor comportamente mai puțin preferate. Sugerăm ca o asemenea listă să fie reluată și, eventual, reîmprospătată după o perioadă de timp. Frederic H. Jones (1987) demonstra principiul lui Premack prin aplicabilitatea acestuia în activitățile școlare; Jones folosea o metaforă, intitulându-și demersul „regula bunicii” (Grandma’s Rule). Astfel, așa cum în regula bunicii mai întâi trebuie să îți termini mâncarea și apoi primești desertul, în clasă, mai întâi elevul trebuie să facă ceea ce trebuie să facă pentru ca apoi - ca o consecință
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
obiectivelor a fost mult mai ridicat decât dacă ne-am fi referit la activitatea individuală a cercetătorilor ori la o strategie predominant competițională. Principiul central derivat drept o concluzie a acestor considerente este acela pe care McGrath (1984) l-a intitulat sarcina de tip cooperare. O asemenea sarcină a constituit elementul de învățare principal, în funcție de care membrii grupului au arătat interes pentru lucrul împreună. Iată o perspectivă nouă pentru învățarea prin cooperare - să pornim în activitatea noastră nu de la gruparea cursanților
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
un inventar util fiind cel oferit de către Spencer Kagan (1990 - online) (vezi tabelul 2, p. 169). 2.4. Metoda învățării cooperativetc "2.4. Metoda învățĂrii cooperative" Slavin (1995 - online) a enunțat câteva subtactici ale învățării cooperative pe care le-a intitulat „învățarea împreună”. Același autor s-a ocupat și de zona metodelor centrate pe rezolvarea de probleme, inițiind tehnica STAD. Subtacticile „învățării împreună” sunt: - cursanții vor fi organizați să lucreze în grupuri de câte patru-cinci membri, în compoziție mixtă; - fiecare elev
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]