4,397 matches
-
putere spirituală. Respingerea menținerii în atitudinea de resurecție înseamnă și a înțelege această aparență, faptul că o astfel de revoltă doar pare ceea ce nu va fi nicicând: un act de răsturnare pozitivă a destinului. Cel care reușește separarea de această ispită ontică realizează că perseverarea în revoltă nu aduce o răsturnare benefică a sorții, ci o înrăutățire substanțială a ei, înțelege că soarta se modulează în favoarea noastră prin voința fiecăruia de acțiune, nu de revoltare. Astfel, eliberarea de revoltă și neatingerea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ritmul resurecției individuale și continuarea pasului labirintic. Această desprindere din tentația revoltei, urmată de mersul hotârât în căutarea ieșirii, reprezintă resortul progresului tău individual, mecanismul-cheie al perfecționării tale labirintice. Un om care, odată intrat în labirintul existențial și confruntat cu ispita revoltei se pierde în aceasta, prăbușindu-se angoasant spre demență sau suicid, desigur, nu poate fi considerat o conștiință ce s-a perfecționat, ce a evoluat prin intrarea într-o situație complicată a vieții sale. Din contră, se poate spune
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
îi pare grea și neîndemânoasă, o piedică și nu un ajutor. În acest moment de intensă dificultate sufletească, apare Minotaurul ca împlinire și încarnare supremă a energiilor negative labirintice, drept spirit malefic ce profețește fals un sfârșit deplorabil eroului, inducând ispita revoltării față de zei și soartă. Privindu-l față în față, Tezeu își vede propria ființă pierdută în revoltare, dezorientată, angoasată și, într-un final, răpusă în demență sau suicid. Se vede pe sine înfrânt și compatrioții săi sfârtecați de cruzimea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
său. Părăsind rătăcirea revoltei, Tezeu coboară privirea conștiinței întru acțiune și privește la Minotaur, ca și cum acesta ar fi fost deja înfrânt, soarta lui fiind cea a unui etern perdant. Îl lovește, precum apa sparge un baraj și se revarsă peste ispita rămânerii întru revoltă indusă de false profeții și viziuni. Pășește peste trupul prăbușit al bestiei și o ucide cu sabia Ariadnei pe care o resimte, din nou, în mâini alături de firul ce îl ghidează. Reactivarea celorlalte trăsături îl vor aduce
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
fi revelată. Fenomenul ascunderii pare a fi profund corelat cu cel al căutării, mai precis cu tentația căutării, cercetării în vederea găsirii, aflării și scoaterii în expunere. Când suntem anunțați că ceva este ascuns, încrederea în adevărul acestui anunț determină survenirea ispitei iscodirii, implicării într-o expediție de recuperare, într-un demers al remedierii, al repunerii la loc. Ne confruntăm aici cu inducerea unei imagini a descomplectării, a lipsei ce traumatizează omogenitatea unui întreg, ce lezează firescul unui mozaic deplin, închis. Ceva
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
sau liniște nu îmi mai luminează insular orizontul. Și acest orizont dispare, iar în agonia topirii nesfârșite, nu mai intuiesc prezența celorlalți semeni damnați la aceleași cazne terifiante, ci doar prezența demonului care abia acum se arată ne-înveșmântat în ispită. Nu mai îmi șoptește învăluitor, ci doar mă privește cu același ochi fatal. Atunci înțeleg că sunt în infern și, în mijlocul imploziilor fără de capăt ale conștiinței mele, simt cum mi se răsucește în abisurile inimii, preschimbate în jar viu, numărul
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
credinței premature în el urmată de primejdia în-crederii cu totul în promisiunea sa. Textul Apocalipsei nu ispitește, ea doar expune variante posibile ale existenței tale la sfârșitul lumii. Nu a vedea cum ești ales și mântuit se poate dovedi o ispită cu mult mai fatală decât celelate tentații demonice, ci efectul investirii și nădăjduirii totale a conștiinței în această imagine. Atunci când permanent te vizualizezi deja înveșmântat în lumină și ferit de ascuțișurile damnării, atunci când insistent te privești anticipativ ajuns în împărățiile
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
că instinctual, ca și dacii, noi suntem niște pitagoricieni, adică niște panteiști incapabili de aristotelismul caracteristic lumii congenital catolice. Poetul român nu se va ridica niciodată în empireu, ci își va face călătoria temporal din ipostază în ipostază. Prin urmare ispita de a urmări prototipul individual al lui Decebal în felurite epoci, într-o uriașă perspectivă în care anticul Gracchus să devină Baboeuf și Cicero ducele de Morny, reprezintă mai mult decât o simplă înrîurire literară. De asemeni planul unui dodecameron
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
caz de orientare providențială. Caragiale se și temea de piază-rea, de ghinion. Miraculosul formează sâmburele din La Hanul lui Mînjoală, nuvelă remarcabilă prin clarobscurul misterios. La conac repetă tema, cu deosebire că acum diabolicul nu se mai arată sub forma ispitei erotice ci sub aceea a jocului de noroc. După Anton Pann și N. Filimon, Caragiale este un mare promotor al balcanismului, adică al unui spirit la punctul longitudinal real ocupat pe continent. Eroul reprezentativ e Mitică, exponent al specificului muntean
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prevăzătoare, dornică să instruiască pe ceilalți și să le folosească", iar scriitorul, "un pedagog, dacă nu un profesor". "Arta pentru artă este o iluzie și o deșartă fanfaronadă." La început tendenționismul e discret, constând în zugrăvirea luptei între virtute și ispită. Cea mai bună nuvelă de această categorie este De la noi, la Cladova. De popa Tonea s-a îndrăgostit Borivoje, nevasta prea tânără a lui jupân Traico. Popa, om aprins și supus ispitelor, nu scapă neturburat, dar are totuși puterea să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
discret, constând în zugrăvirea luptei între virtute și ispită. Cea mai bună nuvelă de această categorie este De la noi, la Cladova. De popa Tonea s-a îndrăgostit Borivoje, nevasta prea tânără a lui jupân Traico. Popa, om aprins și supus ispitelor, nu scapă neturburat, dar are totuși puterea să învingă demonul cu chip atât de ingenuu al sârboaicei. Scena respectivă este puternică și de un stil focos. Ocolită de Tonea, Borivoje se îmbolnăvește și are doar consolația să moară la pieptul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nuvelele și romanele ex-călugărului Damian Stănoiu par unora numai satirice și lipsite de spiritualitate. În realitate scriitorul ne înfățișează ființe simple, cu o vie temere de damnare, cu o capacitate de păcătuire cu totul îngerească. Călugării combat pe Necuratul pentru ispite puerile ce zugrăvesc mărginirea ideii lor de lume, ispite frecvente la copii, printre care cea mai de seamă lăcomia. Părintelui Ghedeon diavolul i se înfățișează în chip de macaroane bine rumenite, aproape tuturor în chip alimentar, sub forma unui butoiaș
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
satirice și lipsite de spiritualitate. În realitate scriitorul ne înfățișează ființe simple, cu o vie temere de damnare, cu o capacitate de păcătuire cu totul îngerească. Călugării combat pe Necuratul pentru ispite puerile ce zugrăvesc mărginirea ideii lor de lume, ispite frecvente la copii, printre care cea mai de seamă lăcomia. Părintelui Ghedeon diavolul i se înfățișează în chip de macaroane bine rumenite, aproape tuturor în chip alimentar, sub forma unui butoiaș de vin, a unei bucăți de pastramă sau a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
asceților diavolul combate mai vârtos pe cei îndîrjiți pe calea binelui. Aci Necuratul se întrupează în alimente nevinovate, pește de baltă, știucă, biban, plătică. Dar totdeodată izbânda ascetului e cu atât mai mare și mai parfumată de sfințenie cu cât ispita a fost mai grozavă. De aceea Ghervasie, în tradiția patrologică, provoacă fățiș duhul răului, punîndu-și înainte mâncări ispititoare, pentru a sili pe "ticălosul de pântec să treacă prin toate sudorile iadului". Limba scriitorului e savuroasă și savantă, căci are cultură
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
colegii lui de breaslă în casa lui, servindu le în pahare rachiu sau vin, iar el consumând tot timpul petrecerii numai sifon și sirop, nopți întregi în anturajul care-l înconjura și-l admira pentru voința cu care biruia toate ispitele. L-am văzut cumătru mare și nun mare, în nunți cu mult public, cu muzică, unde, de seara până dimineața toată nunta era beată, iar el era numai cu paharul lui de sifon. Și aceasta nu o lună sau două
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nu-și mai poată privi mama, tata sau surorile în față. Unii dintre aceștia n-au mai putut suporta viața și s-au sinucis. Și eu, în fața calomniilor m-am gândit la sinucidere, dar patimile Mântuitorului m-au salvat de la ispita diavolului. Printre actele mele se află o scrisoare pe care o adresam fiicei mele Monica și-i ceream iertare pentru gestul de a mă sinucide. O ziaristă din Câmpulung a văzut și a scris într-o revistă despre această cădere
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
au mai multe versete se află la început. Coranul cuprinde 6.200 de versete. * Jihad. Este termenul ce desemnează războiul sfânt în islam. Inițial, jihadul avea un sens pur spiritual. Numea lupta credinciosului contra răului din el însuși (vicii, păcate, ispite etc.). Cu timpul a ajuns să desemneze și războiul dintre comunitățile musulmane rivale. În cele din urmă s-a impus sensul actual, cel mai intens mediatizat. În conformitate cu acesta, jihadul este războiul credințelor lui allah contra „necredincioșilor” (evrei și creștini) și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
plutind peste "pădurea cea străbună"; lupul urlînd, "groaznic ca glasul rîului Severn"; "planta morții" tămăduind "rana sabiei"; cînd "marea de suferință și necaz" copleșește sufletul, omul trebuie să privească la Domnul, și atunci va rămîne "în picioare ferm în zilele ispitei, precum semețul deal al lui Kinwulf; zadarnic valurile se izbi-vor de tine; stînca ta va sta-n picioare"*; stelele dansînd la cîntecul omului; anii rostogolindu-se, mărturisindu-l pe om ca om sau ca neom; "nori sumbri, ca de
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
risipitor, îngr. și pref. Ioan Pintea, București, 1995; Cartea împărtășirii, îngr. Ion Vartic, Cluj-Napoca, 1995; Drumul către isihie, îngr. Oana Cătina, Cluj-Napoca, 1999; Dumnezeu în care spui că nu crezi... Scrisori către Virgil Ierunca (1967-1983), îngr. Monica Manu, București, 2000; Ispita lecturii, îngr. și introd. Ioan Pintea, Cluj-Napoca, 2000; Eu însumi și alți câțiva, îngr. Ioan Pintea, Cluj-Napoca, 2001; Pledoarie pentru o literatură „nobilă și sentimentală”, I-II, îngr. Ioan Pintea și Radu Săplăcan, Iași, 2001-2002; N. Steinhardt în interviuri și
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
la pace, la eliberarea de suferință pe termen lung. Nemaiavând ce să învețe de la acest faimos maestru, Gautama se îndreaptă spre Răjagṛha, capitala regatului Magadha. Regele Bimbisăra, fermecat de tânărul ascet, îi oferă jumătate din regat, dar Gautama refuză această ispită și ajunge discipolul unui alt maestru, Udraka Rămaputra (păli: Uddaka Rămaputta), care expunea fundamentele și scopurile Yogăi. În scurt timp, Gautama l-a convins pe noul său maestru de realizările sale anterioare, iar acesta i-a explicat cum se poate
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
diavolul. Lui Buddha i s-a oferit stăpânirea asupra lumii și apoi a fost ispitit în zadar prin intermediul goliciunii și farmecelor a numeroase femei. Iisus a fost și El pus la încercare de diavol cu ajutorul celor trei tipuri fundamentale de ispite: pofta de plăcere, reprezentată prin nevoia de hrană, pofta de putere, ilustrată de ajutorul pe care i l-ar fi dat îngerii în cazul în care s-ar fi aruncat în gol de pe aripa templului și pofta de avere, reprezentată
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
care s-ar fi aruncat în gol de pe aripa templului și pofta de avere, reprezentată de împărățiile pe care le-ar fi primit dacă ar fi acceptat să se închine diavolului. Atât Buddha cât și Iisus au rezistat cu bărbăție ispitelor și, în cazul amândurora, Cel Rău s-a retras, pe moment învins, dar cu hotărârea de a reveni mai târziu în viețile lor. Odată începută activitatea misionară, cei doi propovăduitori au adunat în jurul lor numeroși discipoli. Diferența e că anturajul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
reprima pornirile spre vulgaritate, de a strivi suficiența, iar cealaltă parte îmi maimuțărește strădaniile, le ridiculizează, se înfruptă din pubela vorbelor porcoase, tulbură clipele cele mai idilice cu imagini bizare, mă trîntește din înălțimi în gura de foc a diverse ispite, mă copleșește cu gînduri pe care nu le-aș recunoaște nici la Judecata de Apoi. Confruntarea dintre cele două părți se desfășoară pe terenul minții, ca un proces de acuzare/apărare, care durează uneori ceasuri întregi. „Războaiele” cu alții sînt
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
limitele. Pentru a-i mai da peste nas trufiei, lumea de azi ar avea nevoie din cînd în cînd de cîte un Elihu, de un procuror al conștiințelor noastre. *Prin anumite gînduri, singurătatea poate deveni abjectă. Ea alternează spaimele cu ispitele. Ca s-o menții curată, trebuie să faci eforturi mai mari decît cînd trăiești în devălmășie. Cei ce o laudă (fără s-o practice) habar n-au că alterează sufletul și-l degradează: vorbesc din literatură, una de imaginație! *„Stai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Tot timpul - 17.VI.-6.VII. a fost secetă și călduri mari. Încât, pe lângă slobozenie permanentă la cele 3 izvoare cu apă minerală - ne-am Îngăduit să poposim din când În când la Grădina de vară aflată În calea noastră. Ispita. Printre sanatorizați l-am cunoscut pe istoricul sucevean Nicolae Ceredaric. Avea asupra-i recentul volum al Anuarului Muzeului-Bucovina. Un articol despre C. Porumbescu e semnat de E. Dimitriu. Aceeași semnătură se afla și În nr. 2/1993 al Buletinului Cultural
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]