5,821 matches
-
relația problematică a ospitalității și a banilor în Visările unui hoinar singuratic, când scrie: Am observat că din lumea întreagă numai în Europa ospitalitatea se vinde. În toată Asia ești găzduit fără bani; firește că nu în toate ești în largul tău. Dar e oare puțin lucru să-ți spui: om sunt și sunt primit într-o casă de oameni.? Însăși omenirea îmi oferă ospitalitatea. Micile lipsuri sunt suportate fără greutate dacă inima e tratată mai bine decât trupul", *trad. rom
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Timbrul său îi poate fortifica pe cei care se încăpățânează să creadă în evoluție, nefiind ademeniți de vocea ispititoare a mesianismului. Reflecția Junimii este un port către care ne putem îndrepta oricând - farul ce veghează aici duce mai departe, spre largul oceanului tulburat al pasiunilor și resentimentelor, seninătatea lucidității și încrederea în spiritul critic, ca alternativă la fanatism.
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
venea ca replică la scrisoarea din 30 martie 1963 a PCUS. Sovieticii au interzis celorlalte țări est-europene să permită publicarea scrisorii chineze, dar România a ignorat cererea sovietică și în ziarul Scânteia a apărut în 20 iunie o prezentare pe larg a documentului chinez. Potrivit textului, partidul chinez sprijinea punctul de vedere românesc în disputa cu Uniunea Sovietică asupra strategiei economice de dezvoltare fără a face nominalizări: „Dacă, pornind numai de la propriile interese limitate, vreo țară socialistă cere în mod unilateral
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
naționale și restructurarea memoriei colective. Cazurile pe care Kuzio le examinează pentru a-și ilustra teza sunt Ucraina, Moldova, Belarus și Kazahstan, state a căror istoriografie este comparată cu istoriile oficiale sovietice de dinainte de 1991. Kuzio își înscrie analiza în cadrul larg al dezbaterilor despre decolonizare, argumentând că dezmembrarea Uniunii Sovietice se aseamănă cu decolonizarea Irlandei, în cazul Imperiului Britanic, și cu decolonizarea Algeriei, în cazul Franței. în construirea argumentației, Kuzio face apel la teoria constructivistă despre utilizarea discursului identitar și a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la congres „72% sunt intelectuali și numai 3,3% muncitori”. Analizând dintr-o perspectivă leninistă, renunțarea la proletariat ca purtător al stindardului comunist îi intrigă pe diplomații români, iar nemulțumirile membrilor de partid care nu doresc reforma sunt citate pe larg: la același congres PMSU, „mulți vorbitori s-au pronunțat împotriva instaurării capitalismului liberal în Ungaria, arătând că nu susțin ideile care duc la vânzarea țării. Partidul este saturat de intelectuali” (p. 229). Pe aceeași temă, ambasadorul român la Moscova atrage
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
au cotrobăit prin buzunare și chiar au dezbrăcat evrei. Angajați ai corpului medical, sanitari, membri ai Apărării Pasive, salariați ai Crucii Roșii (nu măturători de stradă, care s-au numărat printre criminalii cei mai feroce; despre aceștia vom vorbi pe larg În paragraful despre Îngropare) - pe scurt, oricine era autorizat să poarte banderolă cu Însemnul Crucii Roșii a Întărit din timp patrulele care au plecat să vâneze evrei, constituind un adaos serios la formațiunile trimise pe străzi pentru a descoperi și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Iloaiei" . Oamenii cădeau rând pe rând Într-un somn greu și apoi Își dădeau sufletul”102. Locotenentul de jandarmi Aurel Triandaf XE "Triandaf, Aurel" , care a primit comanda primului tren În gara Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" , a explicat pe larg anchetatorilor săi de ce nu este răspunzător pentru moartea a sute de evrei Înainte ca el și jandarmii lui să fi primit trenul de la polițiștii care l-au Însoțit În deplasările sale până la Târgul Frumos. Mai Întâi, s-a justificat Triandaf
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
sfârșitul anului 1944), ibidem, p. 51. 90 Fragmente din concluziile Poliției din Iași cu privire la anchetarea pogromului, fără dată (1945), ibidem, p. 129. 91 Ibidem, p. 130. 92 Autorul nu a cuprins În această trecere În revistă majoritatea acuzaților amintiți pe larg, Împreună cu faptele lor, În actul de acuzare, care a inclus polițiști, cetățeni, legionari etc. - vezi Act de acuzare, În Ancel XE "Ancel, Jean" , Documents, VI, pp. 384-399. Vezi Act de acuzare nr. 20 (amănunte despre actele de acuzare, În cap
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
XE "Bercovici, Bercu" În ședința Curții de Apel din București, 30 decembrie 1947, ibidem, vol. 1, partea I, p. 218 (USHMM, microfilm 47). 114 Memoriul lui Aurel Triandaf XE "Triandaf, Aurel" Înaintat acuzatorului general la Tribunalul Poporului, care cuprinde pe larg răspunsurile date la acuzațiile aduse Împotriva lui, 15 martie 1946, ibidem, vol. 30, p. 253 (USHMM, microfilm 48). Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" și-a atribuit decizia de a acorda tratament evreilor la Roman XE "Roman" . 115 Declarația lui Ițic Aron
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
s-a dat uniformă în anul I, iar multe dintre noi au purtat ghetele și după zilele de instrucție... A. V. Mie îmi plăcea să văd o bonetă pe capul unei fete... M. C. Noi nu prea ne simțeam în largul nostru. Am avut și locotenente drăguțe, am avut și un personaj care chiar ne plesnea, mai era problema că trebuia să mergem la instrucție pe câmpuri. Odată, una dintre noi a uitat o pușcă. Aveam puști adevărate, la tragere, îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a "opiniilor" formulate de Aurel Karețki și Maria Covaci 10, ceea ce ne scutește de comentarii suplimentare, mult mai nocive ni se par în schimb aserțiunile publicistului Alex Mihai Stoenescu fapt pentru care acestea credem că merită a fi prezentate pe larg. Fără a se număra printre cei care neagă în totalitate responsabilitatea regimului antonescian în privința persecuției evreilor din România, totuși prin interpretările și afirmațiile vehiculate Alex Mihai Stoenescu tinde în mod vădit în direcția disculpării mareșalului Ion Antonescu și a diminuării
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
posibil "activitatea" Einsatzgruppe D aflată sub comanda Standartenführerului (colonelului) SS Otto Ohlendorf 12. În al doilea rând Alex Mihai Stoenescu mistifică cu bună știință conținutul ordinului emis de Ion Antonescu la 21 iunie 1941 la care ne vom referi pe larg într-un alt context întrucât ordinul în cauză nu se limita doar la îndepărtarea "evreilor comuniști sau simpatizanți din zonele de front" așa cum susține Alex Mihai Stoenescu ci avea în vedere deportarea în lagărul de la Târgu Jiu a întregii populații
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
referitoare la pactizarea evreilor cu inamicul, a fost suficientă o scânteie pentru a aprinde vălvătaia în seara zilei de 28 iunie 1941. Întrucât desfășurarea evenimentelor tragice consemnate în Iași în zilele de 28-30 iunie 1941 este binecunoscută, fiind prezentată pe larg în cadrul literaturii de specialitate 24, nu vom insista asupra lor, ci ne vom îndrepta atenția asupra urmărilor și manierei în care ele au fost receptate de autoritățile militare. Majoritatea documentelor elaborate de diferitele comandamente militare și incluse în prezentul volum
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
România. Distrugerea evreilor și romilor sub regimul Antonescu 1940-1944, ediția a II-a revăzută și adăugită, București, 2006; Dennis Deletant, Aliatul uitat al lui Hitler. Ion Antonescu și regimul său 1940-1944, București, 2008, p. 115 și următoarele. 2 Vezi pe larg Ottmar Trașcă, Relațiile româno-germane și chestiunea evreiască: august 1940-iunie 1941. In: România și Transnistria: Problema Holocaustului, coordonatori: Viorel Achim, Constantin Iordachi, București, 2004, p. 266 și următoarele. 3 Cf. Gerald Reitlinger, La soluzione finale. Il tentativo di sterminio degli Ebrei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nr. 1349, f. 232-234; Vezi documentul nr. 10. 22 AMR, fond 2277-Divizia 14 Infanterie, dosar nr. 1085, f. 94-96; Vezi documentul nr. 11. 23 Jean Ancel, Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941, p. 57. 24 Vezi pe larg în Jean Ancel, Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941, p. 61 și următoarele; Radu Ioanid, Holocaustul în România. Distrugerea evreilor și romilor sub regimul Antonescu 1940-1944, p. 107 și următoarele; Dennis Deletant, Aliatul uitat al lui Hitler
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1085, f. 459; Vezi documentul nr. 16. 27 AMR, fond 2277-Divizia 14 Infanterie, dosar nr. 1072, f. 92; Vezi documentul nr. 24. 28 AMR, fond 5465-Direcția Justiției Militare, dosar nr. 2184, f. 1; Vezi documentul nr. 28. 29 Vezi pe larg în Jean Ancel, Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941, pp. 315-316; Radu Ioanid, Holocaustul în România. Distrugerea evreilor și romilor sub regimul Antonescu 1940-1944, pp. 125-126. 30 Pentru contextul intern și internațional în care România a fost
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de la Iași, 29 iunie 1941, pp. 315-316; Radu Ioanid, Holocaustul în România. Distrugerea evreilor și romilor sub regimul Antonescu 1940-1944, pp. 125-126. 30 Pentru contextul intern și internațional în care România a fost nevoită să accepte ultimatumurile sovietice vezi pe larg Florin Constantiniu, Între Hitler și Stalin. România și pactul Ribbentrop-Molotov, București, 1991, pp. 92-96; Valeriu-Florin Dobrinescu, Ion Constantin, Basarabia în anii celui de al doilea război mondial, Iași, 1995, pp. 149-191; Ion Constantin, România. Marile Puteri și problema Basarabiei, București
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Geheim, Bd. 202, Judenfrage in Rumänien 1941-1944, E 510829-510834 (În continuare se va cita PAAAB). 41 Alexander Dallin, Odessa, 1941-1944. A Case Study of Soviet Territory under Foreign Rule, p. 306. 42 Pentru soarta evreilor deportați în Transnistria vezi pe larg Radu Ioanid, Holocaustul în România. Distrugerea evreilor și romilor sub regimul Antonescu 1940-1944, pp. 263-330; Jean Ancel, Transnistria, volumele I-II, passim; Idem, Contribuții la Istoria României. Problema evreiască 1933-1944, volumul II, partea întâi, pp. 77-172. 43 Alexandru Duțu, Între
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ministerul de Interne, dosar nr. 133/1941, f. 5. Copie în USHMM, RG-25.002M, rola nr. 15; Vezi documentul nr. 42. 51 AMR, fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 781, f. 92-96; Vezi documentul nr. 30. 52 Vezi pe larg Andrej Angrick, Besatzungspolitik und Massenmord. Die Einsatzgruppe D in der südlichen Sowjetunion 1941-1943, p. 131 și următoarele; Jean Ancel, Contribuții la Istoria României. Problema evreiască 1933-1944, volumul I, partea a doua, pp. 111-142; Radu Ioanid, Holocaustul în România. Distrugerea evreilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
3-a, dosar, nr. 452, f. 32-33. Ordonanța nr. 7 din 10.01.1942 a Comandamentului M.U. Radu și Garnizoana Odessa; Jean Ancel, Contribuții la Istoria României. Problema evreiască 1933-1944, volumul II, partea întâi, p. 222. 85 Vezi pe larg în Jean Ancel, Contribuții la Istoria României. Problema evreiască 1933-1944, volumul II, partea întâi, p. 223 și următoarele. 86 AMR, fond 1675-Comandamentul Militar Odessa, dosar nr. 166, f. 258-260. Raportul nr. 31.338 din 01.03.1942 a Corpului 2
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fost publicată postum și care pune accentul asupra a trei aspecte fundamentale: necesitatea unui ideal european, rolul complementar al națiunilor estși vest-europene și, în al treilea rând, pluralismul tradiției culturale europene. Fiecare din aceste aspecte merită să fie redate pe larg. Primul atac al lui Seton-Watson vizează orizontul foarte îngust al celor care așteptau ca unitatea europeană să fie fundamentată doar pe interesele de securitate reprezentate de NATO și Comunitatea Economică Europeană: "Să nu neglijăm necesitatea unei cauze pozitive comune, ceva
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
întregime de britanici. Concepte precum independența și autodeterminarea (din perspectiva leninistă și preluată de Stalin), care defineau patriotismul ca apărare a patriei și a victoriilor socialismului, mergeau mână în mână cu națiunea socialistă, ca urmare a exacerbării individualității regimului în cadrul larg al regimurilor comuniste din Est. Discursul britanic prelua această interesantă combinare a ideologiei marxist-leniniste cu dezvoltarea formelor interne de suveranitate internă (interpretări naționale originale ale drumului spre construirea comunismului). Timp de aproape două decenii după ce Uniunea Sovietică a preluat controlul
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
se poate purta ca într-o țară bananieră, unde nu mai scuturi bananele, te pui cu tunul pe bananieri, iar dacă localnicii nu sunt cuminți le mai distrugi și plantațiile alăturate de cocotieri, după care pleci în Insulele Verzi din largul Oceanului Albastru și, gata, ți se pierde urma în timp ce indigenii maimuțăriți, proprietari ai cocotierilor și bananierilor, stau cu burta goală le soare și așteaptă liniștiți să moară de foame. Concluzia este că nu trebuie să fim naivi. Mă bucur că
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
modul în care reacționează organismul economic respectiv la monedă. Milton Friedman vorbește totuși despre o regulă în această diversitate: ,,Cum ar trebui să fie regula ce ar urma să fie adoptată este o problemă pe care am analizat-o pe larg în altă parte. Așa că aici mă voi limita la prezentarea concluziei la care am ajuns. În actualul stadiu al cunoștințelor noastre mi se pare de dorit ca regula să fie formulată în termenii comportamentului masei monetare. Opțiunea în acest moment
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în spațiu este nesfârșit. Acest număr nesfârșit rezultă din faptul că materia este răspândită în spațiu până la nesfârșit". Vasile Conta, Opere complete, Editura ,,Librăria Școalelor", București, 1914, p. 199. 36 Braudel afirmă: ,,O altă șansă pentru debutant este ieșirea în larg pe vreme economică bună. Dar asta nu înseamnă succes sigur. Conjunctura economică este schimbătoare. De regulă atunci când ea virează spre timp frumos intră în joc o serie de întreprinzători novici. Vremea rea care vine după aceea îi ia pe neașteptate
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]