6,066 matches
-
românii, aflați în aservire, nu au avut acces la limba latină, fiindcă nu erau cuprinși în școlile înalte și nu făceau parte din cercurile aristocratice și conducătoare. Ca atare, în vreme ce popoarele germanice și cele romanice occidentale au cunoscut permanent influența latinei, românii, deși vorbitori ai unei limbi romanice, au fost lipsiți o lungă perioadă de această influență. În acest mod, atunci cînd s-au format limbile literare ale popoarelor europene, latina a fost model și sursă de îmbogățire pentru cele germanice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
popoarele germanice și cele romanice occidentale au cunoscut permanent influența latinei, românii, deși vorbitori ai unei limbi romanice, au fost lipsiți o lungă perioadă de această influență. În acest mod, atunci cînd s-au format limbile literare ale popoarelor europene, latina a fost model și sursă de îmbogățire pentru cele germanice și pentru cele romanice apusene, iar româna s-a raliat tîrziu, spre sfîrșitul secolului al XVIII-lea, la această sursă europeană. Cu toate acestea, într-un timp relativ scurt, pe parcursul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
iar româna s-a raliat tîrziu, spre sfîrșitul secolului al XVIII-lea, la această sursă europeană. Cu toate acestea, într-un timp relativ scurt, pe parcursul secolului al XIX-lea, această limbă a integrat numeroase împrumuturi neologice, dintre care multe din latina literară, iar astăzi poate fi luată în discuție și evaluată împreună cu limbile vestice. În analiza elementelor latine pătrunse ca împrumuturi în limbile romanice și în limbile germanice, se constată multe aspecte comune celor două familii de limbi, dar și aspecte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
elementelor latine pătrunse ca împrumuturi în limbile romanice și în limbile germanice, se constată multe aspecte comune celor două familii de limbi, dar și aspecte diferențiatoare, printre care cel mai important este acela că pe terenul limbilor romanice împrumuturile din latină s-au întîlnit cu elemente moștenite din latină și au fost apropiate în multe cazuri de acestea, încît adaptarea împrumuturilor s-a putut realiza fără modificări în sistemul desinențelor. În limbile germanice însă, împrumuturile din latină au venit uneori și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și în limbile germanice, se constată multe aspecte comune celor două familii de limbi, dar și aspecte diferențiatoare, printre care cel mai important este acela că pe terenul limbilor romanice împrumuturile din latină s-au întîlnit cu elemente moștenite din latină și au fost apropiate în multe cazuri de acestea, încît adaptarea împrumuturilor s-a putut realiza fără modificări în sistemul desinențelor. În limbile germanice însă, împrumuturile din latină au venit uneori și cu desinențe noi, deși sistemul lor morfologic nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbilor romanice împrumuturile din latină s-au întîlnit cu elemente moștenite din latină și au fost apropiate în multe cazuri de acestea, încît adaptarea împrumuturilor s-a putut realiza fără modificări în sistemul desinențelor. În limbile germanice însă, împrumuturile din latină au venit uneori și cu desinențe noi, deși sistemul lor morfologic nu a fost afectat, fiindcă, lipsind în general determinările interne pentru terminații (între care se cuprind și desinențele), nici nu s-a modificat și nici nu s-au produs
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
general determinările interne pentru terminații (între care se cuprind și desinențele), nici nu s-a modificat și nici nu s-au produs restructurări în morfologie. Aspectul principal care apropie limbile romanice și cele germanice din perspectiva receptării elementelor neologice din latină privește tipul de elemente împrumutate, în sensul că ele aparțin acelorași domenii cognitive și profesionale și acelorași categorii morfologice. Ca atare, se poate constata că, în mod obișnuit, primele împrumuturi vizează domeniul religios pen-tru ca apoi să se extindă asupra
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca apoi să se extindă asupra celui științific și filozofic și să cuprindă în sfîrșit toate laturile culturii de erudiție. De aceea, aspectul limbii latine care a influențat limbile literare europene în perioada modernă a fost numit latină savantă sau latină cultă, deoarece a fost valorificat în terminologiile care privesc laturile abstracte ale culturii și ale civilizației, iar uneori și în structurile sintactice, elaborate și complicate, pe care le-au adoptat limbile europene în perioada umanismului și barocului. Foarte multe dintre
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în terminologiile care privesc laturile abstracte ale culturii și ale civilizației, iar uneori și în structurile sintactice, elaborate și complicate, pe care le-au adoptat limbile europene în perioada umanismului și barocului. Foarte multe dintre cuvintele care denumesc abstracțiuni în latină sînt substantive postverbale de declinarea a III-a imparasilabică cu terminația -(t)io / -(t)ionis (conditio condi-tionis, regio regionis etc.) și ele au fost introduse în mai mare sau în mai mică măsură în toate limbile literare europene, iar, prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aspectul lor literar s-a definitivat mai tîrziu decît în cazul limbilor romanice occidentale și, de aceea, au recurs adesea la modelul romanic de adaptare cînd au preluat elementele latinești. Atît limbile romanice, cît și cele germanice au cunoscut influența latinei savante în mai multe sectoare ale morfologiei: la substantiv, la adjectiv, la verb și, rar, la adverb. Dintre acestea, substantivele dețin primul loc pentru că ele denumesc realitățile în sens propriu, iar cunoașterea se îmbogățește îndeosebi prin distingerea a tot mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin expansiunea dincolo de limitele lor. Substantivele sînt nume pentru aceste realități, în măsura în care sînt cuprinse cu mintea, sînt cunoscute, și, ca atare, denumirile realităților sînt mijlocite în mod obligatoriu de cunoașterile despre ele. De aceea, limbile literare europene au preluat din latina savantă îndeosebi substantive și mai ales substantivele care denumesc realități construite cu mintea, adică entități abstracte. Între aceste elemente preluate, cele care în latină se termină în -(t)io / -(t)ionis se disting în mod deosebit prin numărul lor foarte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mijlocite în mod obligatoriu de cunoașterile despre ele. De aceea, limbile literare europene au preluat din latina savantă îndeosebi substantive și mai ales substantivele care denumesc realități construite cu mintea, adică entități abstracte. Între aceste elemente preluate, cele care în latină se termină în -(t)io / -(t)ionis se disting în mod deosebit prin numărul lor foarte mare. Astfel, din cuvintele latinești natio / -ionis și religio / -ionis au devenit în limbile romanice: rom. națiune, nație [natsi΄une, ΄natsie], religie, religiune [re
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
altă origine, care reprezintă nucleul referențial al cîmpului semantic. În mod similar, atunci cînd s-a împrumutat numai substantivul, cîmpul respectiv a antrenat mijloace de expresie de alte origini. Destul de numeroase sînt cazurile în care, pe baza unui împrumut din latină, limbile romanice și germanice au realizat derivate și compuse, întregind astfel familiile prin mijloace proprii. Această situație pornește de multe ori de la necesitatea de a avea denumiri pentru idei (constructe ale minții sau reprezentări de realități) inexistente în lumea antică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
întregind astfel familiile prin mijloace proprii. Această situație pornește de multe ori de la necesitatea de a avea denumiri pentru idei (constructe ale minții sau reprezentări de realități) inexistente în lumea antică și care nu existau nici în perioada în care latina reprezenta limba de cultură a Europei. Între limbile moderne care au realizat astfel de creații pornind de la împrumutul latin, se pot menționa, în ordinea descrescătoare a frecvenței fenomenului, franceza, italiana, engleza, spaniola germana și portugheza. În cazul celorlalte limbi romanice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de alte idiomuri. Astfel de situații sînt oferite de obicei de limba engleză, care a cunoscut o deosebită îmbogățire și a căpătat o mare mobilititate în epoca modernă, exerci-tînd apoi o insistentă influență asupra lumii contemporane. Engleza a împrumutat din latină verbul exhaurio, -ire, -si, -tum "a secătui, a goli", "a termina" în forma to exhaust [ig΄z(:st] "a scoate, a goli", "a epuiza", a cărui formă se explică prin paticipiul (folosit deseori cu valoare adjectivală) exhausted [ig΄z(:stid
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acest mod, elementul de origi-ne engleză din franceză, exhaustif, s-a putut integra într-o familie amplă de cuvinte. Limbile romanice iberice, spaniola și portugheza, pose-dă și ele adjectivul exhaustivo, dar este apreciat ca fiind o creație proprie plecînd de la latină, și, în mod asemănător, forma germană corespunzătoare, exhaustiv, este considerată ca fiind în relație nemijlocită cu latina. Cu toate acestea, cert este faptul că de la nordica norvegiană (cu adjecvul exhaustivi) și pînă la sud-estica română (cu exhaustiv), sursa acestui element
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de cuvinte. Limbile romanice iberice, spaniola și portugheza, pose-dă și ele adjectivul exhaustivo, dar este apreciat ca fiind o creație proprie plecînd de la latină, și, în mod asemănător, forma germană corespunzătoare, exhaustiv, este considerată ca fiind în relație nemijlocită cu latina. Cu toate acestea, cert este faptul că de la nordica norvegiană (cu adjecvul exhaustivi) și pînă la sud-estica română (cu exhaustiv), sursa acestui element lexical se află în engleză sau în franceză și, cum franceza l-a preluat la rîndul ei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în franceză și, cum franceza l-a preluat la rîndul ei din engleză, această limbă germanică este cea care a făcut din adjectivul respectiv un element european, dovedind că atît în limbile romanice cît și în cele germanice împrumuturile din latină (cuvinte și afixe) sînt nu numai integrate și funcționale, ci și creatoare. Interferența influențelor lingvistice în spațiul european La nivel popular, fiecare dintre limbile europene influențează limbile cu care se învecinează și suferă la rîndul lor influența acestora. Ca atare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sînt prezente. Ca limbă romanică, româna a moștenit cuvîntul popor (lat. populus) de la care a realizat derivate, de obicei, după modul străin (poporan, poporanism, poporanist), însă familia acestui cuvînt a fost completată îndeosebi prin elemente împrumutate din franceză și din latină: popula (< fr. peupler), popular (< fr. populaire, lat. popularis), popularitate (< fr. popularité < lat. popularitas, -atis), populariza (< fr. populariser), populație (fr. population, lat. populatio, -onis). Elemente lexicale realizate pe baze grecești se întîlnesc în română, dar sînt împrumutate din limbile occidentale moderne
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
populare"), de la care s-a realizat derivatul folkist, și folksong, ambele păstrate cu formele originare. O altă limbă romanică, portugheza, aflată la extremitatea vestică a Europei, prezintă situații comparabile cu cele din română, fiindcă și aici a fost moștenit din latină cuvîntul populus, în forma povo [΄povu], de la care s-au realizat derivate precum: povoar [povu΄ar] "popular", povoado [povu΄adu] "locuit, populat". La acestea s-au adăugat împrumuturile populaçăo < lat. populatio, -onis, popular < lat. popularis, popularidade < lat. popularitas, -atis. În
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a preluat și radicalul grecesc demo-, prin cuvinte precum democracy [di΄m(kr(si] (< fr. démocratie), democrat (< fr. démocrat), o serie de alte derivate, democratic cu derivatul democratically, democratize cu derivatul democratiza-tion, fiind, de asemenea, împrumuturi din franceză sau din latină. Și germana a moștenit cuvîntul de bază din limba mamă, în forma Volk [folk], cu care a realizat numeroase compuse, unele dintre ele dublînd împrumuturile, astfel încît Ethnologie are sinonimul Völkerkunde [΄fölkərkundə], Ethnologe sinonimul Völkerkundler, Folklore (< engl.) este sinonim cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
populär (< fr. populaire), popularisieren (< fr. populariser), Popularität (< fr. popularité, lat. popularitas, -atis), Population (< fr.), în vreme ce Populismus este o creație ce pornește de la lat. populus. Limbile germanice nordice atestă aceeași manieră de a uza de elementele cu originea în germanică, în latină și în greacă. În norvegiană, de exemplu, se întîlnește germanicul folk care, în forma folke(cu elementul de legătură -e-), funcționează ca element prim de compunere: folkesan "cîntec popular". Împrumutul neologic folklore din engleză are sinonim compusul folkeminne, de la care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
altă limbă slavă, ceha, prezintă deseori situații identice. Pe de o parte, cuvîntul moștenit naród cu mai multe derivate dintre care unele sînt sinonime ale împrumuturilor ce conțin radicalul grecesc ethnoși, pe de altă parte, împrumuturi culte conținînd radicali din latină, din greacă sau din germanică, într-o distribuție a semnificațiilor asemănătoare cu cea din poloneză: popularni "popular, agreabil", popularita (< lat. popularitas, it. popularità) și popularnost "popularitate", (z)popularisovati a (se) populariza"; demokrat (< germ.), demokratický "democratic", (z)demokratisovati "a (se) democratiza
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
european este neogreaca. Fiind urmașă a limbii vechi grecești, din care au preluat elemente direct sau indirect toate limbile europene, neogreaca nu a putut evita totuși modelele acestor limbi, însă, de multe ori, nu a preluat elementele cu originea în latină. Fenomenul este explicabil, în mare parte, printr-o orientare de principiu a limbii de cult a ortodocșilor, care considerau latina o marcă a catolicismului, dar se continua în parte și o tradiție antică, care presupunea împrumuturi dinspre greacă spre latină
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
neogreaca nu a putut evita totuși modelele acestor limbi, însă, de multe ori, nu a preluat elementele cu originea în latină. Fenomenul este explicabil, în mare parte, printr-o orientare de principiu a limbii de cult a ortodocșilor, care considerau latina o marcă a catolicismului, dar se continua în parte și o tradiție antică, care presupunea împrumuturi dinspre greacă spre latină și nu invers. De aceea, în neogreacă ceea ce în alte limbi europene este acoperit de derivate de la lat. populus, corespunde
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]