5,217 matches
-
sistemul a fost stabil. Un sistem dual nu implică faptul că cei doi lideri trebuie să fie egali, ci chiar dimpotrivă, așa cum se sugerează prin distincția între un lider care reprezintă legitimitatea națională (președintele sau monarhul) și unul care reprezintă legitimitatea administrativă (prim-ministrul). Statul modern este atât de complex încât nu este deloc surprinzător faptul că, adesea, pentru a fi eficientă, conducerea ar trebui împărțită. Calitățile personale ale liderilor Rolul mediului în sprijinirea sau limitarea liderilor este mai mult decât
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
deciziile guvernamentale. Condițiile pentru dezvoltarea unui stat administrativ sau tehnocratic Pentru ca funcționarii publici ai unei țări să nu fie (doar) influenți, ci să dețină pe deplin controlul, mai multe condiții destul de speciale și cu adevărat stringente trebuie să fie îndeplinite: * Legitimitatea politicienilor trebuie să fie scăzută. Aceasta se poate întâmpla din cauză că politicienii și-au pierdut autoritatea ca rezultat al unor împrejurări "accidentale" (război, înfrângere sau calamitate naturală); sau deoarece conflictele între lideri sau partide sunt atât de serioase încât politicienii sunt
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
administrativ sau tehnocratic modificat este condiționată de aceleași elemente, discutate în cazul formei "pure": * Trebuie să existe o răspândire considerabilă a unei ideologii axate pe progres, pentru ca tehnocrații să beneficieze de o oarecare autoritate în rândul populației; * Pentru ca între deținătorii legitimității formale (politicienii) și tehnocrați sau administratori să se producă adaptarea, nu este nevoie ca celelalte tipare ale autorității politice să dispară ele trebuie doar să se diminueze îndeajuns. A doua condiție poate fi îndeplinită în stadiile timpurii de dezvoltare a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în general și al specialiștilor în particular este atât de important încât uneori a apărut pericolul unei preluări complete în forma unui stat administrativ sau tehnocratic. Însă acest lucru este puțin probabil să se întâmple, din moment ce funcționarii publici nu au legitimitatea de a acționa pe cont propriu. Cel mai probabil, poate apărea un stat administrativ sau tehnocratic hibrid, în care politicienii se sprijină pe funcționarii publici, dându-le în același timp o parte din autoritatea lor. Deși birocrațiile ridică probleme în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
5). Totuși, combinația dintre caracteristicile forțelor armate și anumite trăsături ale sistemului politic este cea care face ca intervenția să aibă loc în situații concrete. Patru elemente sunt esențiale în această privință: gradul de profesionalizare al forțelor armate; gradul de legitimitate al sistemului politic; nivelul de complexitate al societății; și tipul de ideologie care predomină în societate. În primul rând, un grad ridicat de profesionalizare încurajează intervenția militară, deoarece cu cât armata este alcătuită din mai mulți profesioniști, cu atât este
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
reduse, tind să se dezvolte subculturi; când se produce această dezvoltare, tensiunea dintre subculturi crește. Un nivel înalt de profesionalism militar este un exemplu specific de dezvoltare a unei subculturi. În al doilea rând, probabilitatea intervenției militarilor crește pe măsură ce descrește legitimitatea sistemului politic. Acolo unde legitimitatea este scăzută, forțele armate nu se abțin de obicei de la a face presiuni asupra guvernului sau de la a spori numărul cererilor. În plus, un nivel redus de legitimitate a sistemului politic este de asemenea un
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
subculturi; când se produce această dezvoltare, tensiunea dintre subculturi crește. Un nivel înalt de profesionalism militar este un exemplu specific de dezvoltare a unei subculturi. În al doilea rând, probabilitatea intervenției militarilor crește pe măsură ce descrește legitimitatea sistemului politic. Acolo unde legitimitatea este scăzută, forțele armate nu se abțin de obicei de la a face presiuni asupra guvernului sau de la a spori numărul cererilor. În plus, un nivel redus de legitimitate a sistemului politic este de asemenea un indiciu pentru forțele armate că
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
rând, probabilitatea intervenției militarilor crește pe măsură ce descrește legitimitatea sistemului politic. Acolo unde legitimitatea este scăzută, forțele armate nu se abțin de obicei de la a face presiuni asupra guvernului sau de la a spori numărul cererilor. În plus, un nivel redus de legitimitate a sistemului politic este de asemenea un indiciu pentru forțele armate că regimul are un sprijin limitat și, prin urmare, că țara nu este probabil pregătită să se apere cu tărie în eventualitatea unui conflict armat. În sfârșit, o țară
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
politic este de asemenea un indiciu pentru forțele armate că regimul are un sprijin limitat și, prin urmare, că țara nu este probabil pregătită să se apere cu tărie în eventualitatea unui conflict armat. În sfârșit, o țară în care legitimitatea sistemului politic este scăzută se caracterizează de obicei prin izbucniri periodice de dezordine civilă: armata poate fi așadar solicitată să joace un rol în viața politică internă. Astfel, ea poate avea deja un cap de pod, iar intervenția ulterioară împotriva
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
nou cu excepția Franței, în Europa nu s-au înregistrat prăbușiri de regim, în secolul al XIX-lea. Liberalismul a apărut în cadrul unor sisteme monarhice, cărora armata le-a rămas fidelă, datorită tradițiilor reprezentate de rege sau împărat. Un sistem de legitimitate duală a existat nu doar în Germania imperială, ci și în Belgia, Olanda, Italia și chiar Marea Britanie, militarii simțind că datorează supunere direct șefului statului. Ei puteau cel puțin avea impresia că statutul lor tradițional în cadrul națiunii era protejat de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
armatei devin structura puterii: în particular, ei abolesc de regulă partidele și își extind controlul direct la nivel regional. Intervenția armatei și structura societății Aceste niveluri de intervenție a militarilor trebuie puse în legătură cu patru tipuri de caracteristici sociale (profesionalismul, lipsa legitimității, simplitatea societății, caracterul ideologiei), identificate mai devreme ca având un posibil efect asupra legăturii dintre forțele armate și națiune. Reprezentând nivelul cel mai de jos, influența este de obicei caracteristică țărilor în care profesionalizarea armatei este slabă, legitimitatea regimului și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
profesionalismul, lipsa legitimității, simplitatea societății, caracterul ideologiei), identificate mai devreme ca având un posibil efect asupra legăturii dintre forțele armate și națiune. Reprezentând nivelul cel mai de jos, influența este de obicei caracteristică țărilor în care profesionalizarea armatei este slabă, legitimitatea regimului și complexitatea societății sunt ridicate, iar ideologia guvernului civil este apropiată de cea a forțelor armate. O țară în care predomină caracteristicile opuse este deschisă de obicei substituirii. Țările unde condițiile se află între aceste două extreme vor fi
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
armate; este mai puțin apropiată în alte etape de dezvoltare, o altă problemă fiind aceea că, în etapele de lansare și de dezvoltare, țării îi poate fi impusă o nouă ideologie democratică sau egalitară de exemplu, în momentul obținerii independenței; * Legitimitatea este la cel mai înalt nivel în etapele de subdezvoltare și de dezvoltare matură, în timp ce țările care se află în etapele de lansare și dezvoltare timpurie sunt caracterizate printr-un nivel ridicat de conflict privind scopurile regimului și bazele instituțiilor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să dobândească un sens al identității corporative: ele devin, așa cum am remarcat în capitolul 7, un grup instituțional. În același timp, conflictele privind ideologia și regimul se intensifică și ele, deoarece unele grupuri susțin modernizarea, în timp ce altele apără valorile tradiționale. Legitimitatea sistemului politic scade, iar forțele armate devin din ce în ce mai preocupate de viitorul societății și doresc să joace un rol în modelarea acestui viitor. Ca rezultat, probabilitatea înlăturării și chiar a substituirii devine ridicată, deși substituirea este caracteristică mai mult țărilor în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să observăm multe lovituri de stat militare și multe regimuri militare. Regimurile militare și destinul lor Răspândirea regimurilor militare Regimurile militare tind așadar să apară când societățile se află în etapele de lansare și de dezvoltare, ca rezultat al descreșterii legitimității forțelor tradiționale și în special a grupurilor comunitare, existente în societățile subdezvoltate. În acel moment se produce un vid de legitimitate, forțele armate întruchipând adesea speranțele partizanilor unei transformări în țară. Deoarece forțele armate au putere fizică, ele pot întreprinde
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
tind așadar să apară când societățile se află în etapele de lansare și de dezvoltare, ca rezultat al descreșterii legitimității forțelor tradiționale și în special a grupurilor comunitare, existente în societățile subdezvoltate. În acel moment se produce un vid de legitimitate, forțele armate întruchipând adesea speranțele partizanilor unei transformări în țară. Deoarece forțele armate au putere fizică, ele pot întreprinde cu succes o lovitură de stat, în contextul în care organizațiile etatice sunt relativ simple. Deoarece au o organizare ierarhică care
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Commonwealth. Doar în șase țări din peste 30 s-au produs lovituri de stat reușite, aceste șase țări fiind Ghana (cu trei lovituri de stat), Nigeria, Uganda, Pakistan și Sierra Leone (cu câte două lovituri de stat) și Fiji. Gradul de legitimitate a sistemului politic tinde să fie mai ridicat acolo unde structurile politice sunt mai bine implantate: loviturile de stat militare sunt prin urmare mai puțin frecvente. Punctele slabe și eșecurile regimurilor militare Deși ne-am obișnuit să observăm punctele tari
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Acestea sunt de obicei deosebit de serioase, din moment ce loviturile de stat au loc de regulă pentru a grăbi dezvoltarea socială și economică. Totuși, așa cum s-a arătat în capitolul 18, birocrația este dezavantajată de facționalism și de relativa sa lipsă de legitimitate. Conducătorii militari trebuie așadar să fie capabili să coordoneze și să elaboreze politici, dar să le și implementeze, cel puțin ocazional, asupra unor ramuri ale birocrației (Asiodu, 1979: 73-95). Adesea, ei sunt incapabili să își impună punctele de vedere. Aceasta
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de a interveni. Această motivație de a interveni izvorăște din faptul că valorile forțelor armate precum disciplina și o stare de pregătire pentru război pot să nu fie împărtășite de masa populației. Condițiile care favorizează intervenția armatei sunt înaltul profesionalism, legitimitatea redusă a regimului existent, complexitatea limitată a societății și larga acceptare a unor valori societale care diferă de cele ale forțelor armate. Intervenția militarilor poate lua forma presiunii, șantajului, înlăturării sau substituirii. În ultimul caz se instalează un regim militar
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
se obțin mai multe condiții care facilitează intervenția armatei, cu atât mai sever este nivelul intervenției. Regimurile militare au fost numeroase în anii '60 '70, parțial datorită faptului că guvernărilor civile din multe țări noi le-a lipsit doza de legitimitate necesară pentru a stabili o administrație eficientă, ca să nu mai vorbim de realizarea dezvoltării. Regimurile militare au puncte forte, dar au și puncte slabe. Ele nu reușesc de obicei să obțină sprijin din partea unor secțiuni mari ale populației. Regimurile militare
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
europene să ia decizii dificile care să prevină declinul economic. Astfel, Marea Britanie a revenit cu și mai mare aplomb la o politică de confruntare în anii '80, iar aparentul succes al acestei politici a dus la o pierdere generală de legitimitate a abordării neocorporatiste. Modelul consensual nu a fost abandonat în toate aspectele politicii britanice, însă a ajuns să fie contestat atât în principiu cât și în practică; nu mai părea singura abordare care putea funcționa eficient în societățile capitaliste avansate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
larg al valorilor sistemului politic: acestea sunt privite ca superioare sau mai importante decât scopurile specifice ale unor anumite grupuri (Almond and Verba, 1979). Efectul exact al acestui sprijin este dificil de evaluat. Așa cum am văzut în capitolul 5, rolul legitimității în viața politică nu este încă măsurabil. Dar un aspect este clar: în timp ce sprijinul față de regim este posibil să fie afectat de multiplicarea grupurilor, el poate afecta la rândul său proporția simpatizanților acestor grupuri. Grupurile antisistem pot realiza că este
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
realiza că este dificil de obținut o clientelă mare în regimurile care se bucură de un sprijin puternic. Partidele fascist și nazist s-au dezvoltat în Italia și în Germania într-o perioadă când regimurile din aceste țări aveau o legitimitate limitată. Dimpotrivă, partidele antisistem au fost fie slabe, fie îngrădite după al Doilea Război Mondial în cele două țări, precum și în alte țări vest-europene, din moment ce legitimitatea regimurilor a fost ridicată: de exemplu, grupurile teroriste aveau doar un număr limitat de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Italia și în Germania într-o perioadă când regimurile din aceste țări aveau o legitimitate limitată. Dimpotrivă, partidele antisistem au fost fie slabe, fie îngrădite după al Doilea Război Mondial în cele două țări, precum și în alte țări vest-europene, din moment ce legitimitatea regimurilor a fost ridicată: de exemplu, grupurile teroriste aveau doar un număr limitat de susținători în Italia și Germania în anii '70. În acele țări sau regiuni în care sprijinul pentru regim a fost relativ scăzut, ca în Irlanda de Nord sau
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
față de cel urmărit prin aceste proceduri: abținerea la vot crește dacă se recurge frecvent la referendumuri. Așa cum am văzut în capitolul 11, aceste analize critice sunt doar parțial corecte. În același timp, referendumurile au marea calitate de a pune ștampila legitimității pe unele decizii care altfel ar fi permanent puse la îndoială. Acest lucru este valabil în cazul unor probleme de anvergură, cum a fost alegerea președintelui francez prin sufragiu universal (1962), confirmarea apartenenței britanice la Uniunea Europeană (1975) și rămânerea Quebecului
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]