4,792 matches
-
care în secolele VI - IV î. Chr. întemeiază coloniile Histria, Callatis și Tomis, ale perșilor, ale romanilor deveniți prin creștinare bizantini, iar mai târziu invaziile popoarelor migratoare au fost urmate de stăpânirea otomană. După alipirea la România în anul 1878, litoralul a cunoscut din nou o perioadă de pace și dezvoltare, din care trei ultime valuri de umbră au avut loc în anii 1916-1918 (primul război mondial), 1940-1944 (al doilea) și 1945-1989 (dictatura comunistă). În Evul mediu, sub stăpânirea turcească, litoralul
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
litoralul a cunoscut din nou o perioadă de pace și dezvoltare, din care trei ultime valuri de umbră au avut loc în anii 1916-1918 (primul război mondial), 1940-1944 (al doilea) și 1945-1989 (dictatura comunistă). În Evul mediu, sub stăpânirea turcească, litoralul a făcut parte, din punct de vedere bisericesc, fie din mitoropolia Tărnovei, fie, uneori, din cea a Proilavei, cu sediul la Brăila, dar pe măsură ce treceau anii, numărul musulmanilor creștea, ajungând să fie pe alocuri majoritari. În multe locuri, cultura dispare
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Moldova, Țara Românească transhumează în fiecare iarnă până la mare (oile apreciind în mod deosebit vegetația puțin sărată), mulți dintre ei ("Mocanii") stabilindu-se definitiv și amestecându-se astfel cu Românii dobrogeni ("Dicienii"). În perioada Imperiului otoman s-au stabilit pe litoral și alte populații turcice (acângii, selgiucizi) apoi, începând cu secolul XVIII, după schisma din Biserica Ortodoxă rusă, adepți ai Bisericii de rit vechi, care se opuneau reformelor lui Petru cel Mare ("Lipoveni", "Scopți" și alți "Răscolnici"). Odată cu extinderea teritorială a
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
selgiucizi) apoi, începând cu secolul XVIII, după schisma din Biserica Ortodoxă rusă, adepți ai Bisericii de rit vechi, care se opuneau reformelor lui Petru cel Mare ("Lipoveni", "Scopți" și alți "Răscolnici"). Odată cu extinderea teritorială a Imperiului rus, în secolele XVIII-XIX, litoralul devine un câmp de bătălie între Turcia și Rusia. Situația se agravează după anul 1812 când Imperiul rus anexează Basarabia astfel că Dunărea devine frontiera între Rusia și Turcia. Cu acest prilej Sultanul și Țarul fac un schimb de populații
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Rusia. Situația se agravează după anul 1812 când Imperiul rus anexează Basarabia astfel că Dunărea devine frontiera între Rusia și Turcia. Cu acest prilej Sultanul și Țarul fac un schimb de populații : Tătarii "Nogai" și Turcii din Bugeac vin pe litoral în locul unui număr echivalent de Bulgari și de Găgăuzi care se stabilesc în sudul Basarabiei. După 1840, pe litoral, îndeosebi la Techirghiol și Costinești, au fost colonizați și germani, veniți din teritoriile țariste - în special din zona Cherson și care
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
și Turcia. Cu acest prilej Sultanul și Țarul fac un schimb de populații : Tătarii "Nogai" și Turcii din Bugeac vin pe litoral în locul unui număr echivalent de Bulgari și de Găgăuzi care se stabilesc în sudul Basarabiei. După 1840, pe litoral, îndeosebi la Techirghiol și Costinești, au fost colonizați și germani, veniți din teritoriile țariste - în special din zona Cherson și care au rămas pe acest teritoriu până în 1940, când, în marea majoritate, au fost strămutați în Al Treilea Reich. Deși
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Costinești, au fost colonizați și germani, veniți din teritoriile țariste - în special din zona Cherson și care au rămas pe acest teritoriu până în 1940, când, în marea majoritate, au fost strămutați în Al Treilea Reich. Deși istoriografia străină a prezentat litoralul drept o zonă colonizată cu români numai după 1878, în fapt, au existat stâne românești de ciobani transhumanți încă din Evul mediu, fără să mai amintim de băștinașii dobrogeni denumiți tradițional "Dicieni", despre care Vasile Pârvan și George Vâlsan presupuneau
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
mediu, fără să mai amintim de băștinașii dobrogeni denumiți tradițional "Dicieni", despre care Vasile Pârvan și George Vâlsan presupuneau că se trăgeau din populația romanizată din jurul masivului Măcinului și a cetății Vicina, menționată în sursele medievale. Cartografia veche arată pe litoral și denumiri românești, ca de exemplu limanurile Iancina (azi Razim sau Razelm), Fidilimanu (azi Zmeica), Albastru (azi Sinoie), Nuntași, Petroasa (Tașaul), Dulce (Tatlageac), Albești... Existența locuitorilor de limbă română este dovedită și de faptul că, in 1870, autoritățile otomane din
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Existența locuitorilor de limbă română este dovedită și de faptul că, in 1870, autoritățile otomane din Dobrogea îl numesc pe monahul Nifon Bălășescu (născut în județul Sibiu, călugărit la Căldărușani), drept director al școlilor românești din regiune. Limita sudică a litoralului românesc a fost fixată de la Congresul de la Berlin, unde emisarul francez a insistat ca frontiera cu Bulgaria să ajungă la mare între cătunele de pescari Ofidaki (azi Vama Veche) și Limanaki (azi Durankulak în Bulgaria) ca să cuprindă populația românească din
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
la mare între cătunele de pescari Ofidaki (azi Vama Veche) și Limanaki (azi Durankulak în Bulgaria) ca să cuprindă populația românească din valea Albă (comuna Limanu) și din jurul portului Mangalia. În anul 1916, după intrarea României în Primul Război Mondial, pe litoral au loc operațiuni militare importante. Astfel in august 1916, trupele conduse de generalul Mackensen cuceresc Constanța. Între cele două războaie mondiale, România Mare avea un litoral de 412 km între Bugazu (la ieșirea în mare a limanului Nistrului, azi în
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
din jurul portului Mangalia. În anul 1916, după intrarea României în Primul Război Mondial, pe litoral au loc operațiuni militare importante. Astfel in august 1916, trupele conduse de generalul Mackensen cuceresc Constanța. Între cele două războaie mondiale, România Mare avea un litoral de 412 km între Bugazu (la ieșirea în mare a limanului Nistrului, azi în Ucraina) și Ecrina (azi în Bulgaria, la nord de Varna), cuprinzând atunci coasta Bugeacului și cea a Cadrilaterului (cu Capul Caliacra și "Coasta de Argint", între
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
de Varna), cuprinzând atunci coasta Bugeacului și cea a Cadrilaterului (cu Capul Caliacra și "Coasta de Argint", între acesta și Balcic), precum și Insula Șerpilor (cedată către URSS în 1948, azi ucraineană). În această perioadă interbelică continuă procesul de modernizare a litoralului, îndeosebi a porturilor și a stațiunilor turistice. Este construită calea ferată Constanța-Mangalia. Continuă stabilirea pe litoral a numeroși români din alte provincii, iar în anii '20, în special în jurul Mangaliei se așază numeroși aromâni, astfel că pe litoral, vechii "Dicieni
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Argint", între acesta și Balcic), precum și Insula Șerpilor (cedată către URSS în 1948, azi ucraineană). În această perioadă interbelică continuă procesul de modernizare a litoralului, îndeosebi a porturilor și a stațiunilor turistice. Este construită calea ferată Constanța-Mangalia. Continuă stabilirea pe litoral a numeroși români din alte provincii, iar în anii '20, în special în jurul Mangaliei se așază numeroși aromâni, astfel că pe litoral, vechii "Dicieni" și "Mocani" devin minoritari. Tot în această perioadă are loc o emigrare parțială a turcilor din
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
modernizare a litoralului, îndeosebi a porturilor și a stațiunilor turistice. Este construită calea ferată Constanța-Mangalia. Continuă stabilirea pe litoral a numeroși români din alte provincii, iar în anii '20, în special în jurul Mangaliei se așază numeroși aromâni, astfel că pe litoral, vechii "Dicieni" și "Mocani" devin minoritari. Tot în această perioadă are loc o emigrare parțială a turcilor din zona costieră în Turcia, ca urmare a politicii lui Mustafa Kemal Ataturk de a încuraja stabilirea musulmanilor din Balcani în noul stat
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Tot în această perioadă are loc o emigrare parțială a turcilor din zona costieră în Turcia, ca urmare a politicii lui Mustafa Kemal Ataturk de a încuraja stabilirea musulmanilor din Balcani în noul stat turc. Perioada comunistă a însemnat, pentru litoral, patru orientări politice : presiuni asupra țăranilor și pescarilor pentru a colectiviza gospodăriile, uneltele și bărcile, urbanizare intensivă, amenajări costiere și portuare de mare amploare, supraveghere crescută din cauza statutului de "zonă de frontieră" și a prezenței unui mare număr de turiști
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Construirea canalului a fost abandonata în anul 1955. Lucrările la Canal au fost reluate în anul 1975 și au fost încheiate în anul 1984. În anul 1986 a fost dat în folosință Canalul Poarta Albă - Năvodari. Pescuitul de-a lungul litoralului s-a prăbușit începând cu anii 1980 și nu s-a mai redresat niciodată, din cauza supraexploatării stocurilor de pește, a poluării și a dispariției zonelor de reproducere ca urmare a închiderii portițelor limanelor, a aluvionării și a turbidității datorate amenajărilor
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
a închiderii portițelor limanelor, a aluvionării și a turbidității datorate amenajărilor costiere gândite din punct de vedere excluziv ingineresc, fără a ține cont de considerentele biologice. Majoritatea pescăriilor (cherhanalelor) și-au încetat activitatea în decursul anilor 1990. În perioada 1989-2000, litoralul a suferit pe fondul general al crizei generale a economiei românești. Dispariția flotei comerciale române, declinul general al navigației, pierderea locului privilegiat al portului Constanța, de principal punct de tranzit al exporturilor românești și declinul turismului străin la Marea Neagră au
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
fondul general al crizei generale a economiei românești. Dispariția flotei comerciale române, declinul general al navigației, pierderea locului privilegiat al portului Constanța, de principal punct de tranzit al exporturilor românești și declinul turismului străin la Marea Neagră au afectat negativ economia litoralului. După 2000 și treptat, turismul și, într-o mai mică măsură navigația, s-au mai redresat, dar după 2010 criza economică a micșorat din nou activitatea, periclitând șantierele navale de la Constanța și Mangalia. Turismul este azi principala activitate economică a
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
După 2000 și treptat, turismul și, într-o mai mică măsură navigația, s-au mai redresat, dar după 2010 criza economică a micșorat din nou activitatea, periclitând șantierele navale de la Constanța și Mangalia. Turismul este azi principala activitate economică a litoralului: în iulie 2008, pe litoralul românesc existau 249 de hoteluri dintre care 21 de hoteluri de o stea, majoritatea în Eforie Nord, 119 hoteluri de două stele, 81 de hoteluri de trei stele, 23 de hoteluri de patru stele, cele mai multe
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
și, într-o mai mică măsură navigația, s-au mai redresat, dar după 2010 criza economică a micșorat din nou activitatea, periclitând șantierele navale de la Constanța și Mangalia. Turismul este azi principala activitate economică a litoralului: în iulie 2008, pe litoralul românesc existau 249 de hoteluri dintre care 21 de hoteluri de o stea, majoritatea în Eforie Nord, 119 hoteluri de două stele, 81 de hoteluri de trei stele, 23 de hoteluri de patru stele, cele mai multe în Mamaia. Hotelurile de cinci
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Hotel Rex" și "Vega". Monumente ale naturii precum Delta Dunării, Limanele Razim-Sinoe, Insula Popina sau Peșterile de la Cheile Dobrogei, monumente istorice precum Cetatea Histria, Muzeul de Istorie și alte puncte de interes se numără printre atracțiile turistice ale zonei. Localitățile litoralului românesc sunt : Unele dintre localități sunt, sau cuprind, și stațiuni balneoclimaterice de vară : Cele care nu au locuitori permanenți, fiind pustii și închise iarna, nu sunt „localități” (prin definiție o „localitate” are populație permanentă), ci cartiere din orașele sau comunele
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
lebede, stârcii albi, roșii și galbeni, țigănuși, lopătari. Inițial sat pescăresc, Gura Portiței este situată pe o fâșie îngustă de nisip, între Marea Neagra și limanul Golovița ; este cunoscută astăzi ca una dintre cele mai retrase (și liniștite) destinații turistice de pe litoralul românesc, o alternativă pentru Vama Veche, devenită prea populară și aglomerată în ultimii ani. Accesul se face de regulă cu vaporașul, de la Jurilovca, Tulcea; cu autovehicule speciale se poate ajunge și pe drumul de coastă de la Vadu, pe la Periboina. Orașul
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
prea populară și aglomerată în ultimii ani. Accesul se face de regulă cu vaporașul, de la Jurilovca, Tulcea; cu autovehicule speciale se poate ajunge și pe drumul de coastă de la Vadu, pe la Periboina. Orașul Năvodari este cel mai tânăr oraș al litoralului româneasc, situat pe malul sudic al lacului Tașaul și pe istmul dintre acesta și lacul Siutghiol (albia canalului Poarta Albă-Midia Năvodari, inaugurat la 21 noiembrie 1987). Canalul are o lungime de 26,6 km și se desprinde din Canalul Dunăre-Marea
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
14 august 1975. Anterior, funcționa aici o pescărie, unde peștele era fie afumat, fie conservat în ghețării tradiționale, gheața fiind luată iarna de pe Lacul Tașaul și păstrându-se toată vara așternută între straturi izolante de paie. Considerată o perlă a litoralului românesc, este situată pe cordonul de nisip ce separă apele sărate ale mării de apele dulci ale lacului Siutghiol. Plaja Mamaia este cea mai mare plajă a litoralului românesc, cu o lungime de 10 km - de la Hotelul „Parc” la „Hanul
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
toată vara așternută între straturi izolante de paie. Considerată o perlă a litoralului românesc, este situată pe cordonul de nisip ce separă apele sărate ale mării de apele dulci ale lacului Siutghiol. Plaja Mamaia este cea mai mare plajă a litoralului românesc, cu o lungime de 10 km - de la Hotelul „Parc” la „Hanul Piraților” - și o lățime ce variază între 100 și 200 m la nord și 50-100 m la sud. La sfârșitul secolului XIX, principala plajă a orașului Constanța se
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]