4,645 matches
-
uitat de noi. Mata cum o duci cu sănătatea? Ai scris că greu, dar trăiești liniștit cât timp vă mai puteți mișca. Însă la noi bătrânețele și bolile sunt neiertătoare. Vă rog mai scrieți din când în când, ca singura mângâiere și înțelegere sufletească, fără să amintiți de viața mea nenorocită. Vă doresc multă sănătate dv. și doamnei. N. Bîrleanu 19 Iași, 7 nov. 1990 Stimate Domnule Dimitriu, Vă rog să mă iertați că răspund așa târziu, ca să vă transmit condoleanțe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
scrisul, făcut după masă când sunt mai obosit, că de obicei scriu 2 3 ore dimineața. Vă doresc numai sănătate și mulțumiri de care n-am mai avut parte mai toată viața. Sărutări de mână și sănătate, ca să aveți o mângâiere în viața suferințelor. N. Bîrleanu 20 (Iași, 3.I.1991, șt. poștei) Iași, Anul Nou 1991 Vă mulțumesc pentru urări și vă doresc de asemenea sănătate dv. și doamnei, viață lungă și numai bucurii, spre a continua munca culturală românească
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
a trăit în cercul dușmanilor mei din Tătăruși și i-a oferit posibilitatea să vie profesor la Suceava pe toamnă!498 Dar știe Dumnezeu ce va fi la toamnă, cu haosul de azi din toată lumea. Eu am avut o singură mângâiere, să lupt ca tata, cu jertfa sângelui pentru neamul românesc și România Mare, care sfârticată de dușmani de veacuri, am visat să trăiesc s-o văd la loc refăcută și cred că mi oi sfârși viața fără s-o văd
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
să lupte pentru ea până la sacrificiul vieții. Generația de azi se luptă pentru puteri materiale, nu spirituale și naționale. În durerea sufletească, ca și cea fizică în care trăiesc în singurătatea spirituală, rândurile unor prieteni îmi mai aduc doar o mângâiere. De aceea, vă rog, aduceți-vă aminte și scrieți-mi despre noutățile de pe meleagurile mele natale sucevene, de care, din copilărie, mi-am legat tot sufletul. Doresc mută sănătate dv. și doamnei. N. Bîrleanu 22 Iași, 17 apr. 1991 Stimatul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
o familie pentru care mi-am sacrificat toată viața personală, ca azi, la adânci bătrânețe, 89 ani, să n-am cu cine sta de vorbă, să-mi mărturisesc credințele păstrate din copilărie și fragedă tinerețe până azi, cu o simplă mângâiere doar. Și mi-i rușine de nenorocirea în care a ajuns neamul românesc creștin și naționalist al lui Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul. Ca creștin, în copilărie am citit toate Viețile Sfinților din colecția Ploieșteanu, azi toate pierdute. Dar
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cu clonțul de fier, după care, cine a mai trăi, va fi o turmă și un păstor. După îndemnul dv. de a face o scrisoare chilometrică cu toate aspirațiile și dorințele pentru progresul culturii naționale, care mi-a adus mare mângâiere în viața mea înstrăinată sufletește și singuratică; la fel și eu mi-am făcut mărturisire cu credințele mele spirituale, (pe) care nu le mai pot expune decât unui coleg din Tg. Ocna, că cel din Sibiu n a mai răspuns
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
literară”, ce am avut-o la bază în trecut și folosit-o. Dar pe lângă noutăți, comunică mi și greutățile vieții și a doamnei, dorindu-vă măcar o îmblânzire a bolilor, dorindu-vă încă mulți ani (...). Vă doresc sănătate, cu o mângâiere reciprocă, N. Bîrleanu 387 BEJAN, Aurora (Frunzetti)499 1 (București), 26.6.1985) Domnule Dimitriu, Ion Frunzetti este plecat în Italia. Când se întoarce, voi discuta cu el și vă scriu imediat. Multă sănătate, Aurora Bejan 2 Buc.(urești), 29
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ca tematică, o constituie cele dedicate Basarabiei (Republicii Moldova) și relațiilor noastre cu teritoriile din stânga Prutului, articole care, toate, ar putea fi puse sub cuvintele poetului Grigore Vieru, care sunt reproduse ca motto: „Nu suntem săraci de avere/ Ci săraci de mângâiere”: Ax Mundi, Joia seacă, bolșevică, Bilanț de dincolo de Prut, O Basarabie prea îndepărtată (referitoare la relațiile cu U.E. și S.U.A.), Puntea aberațiilor (despre inepția numită moldovenism), Atelierul de vopsit ciori, Noua „Cortină” de pe Prut (impusă de președintele de tristă amintire
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
România basarabenilor are mai mult o valoare sentimentală: „dă-le, dom’le, și la ăia, săracii, că sunt frații noștri!”. Nu s-a ținut seama de ce-a spus poetul Grigore Vieru: „Nu suntem săraci de-avere Ci săraci de mângâiere.” N-am știut să stăm suflet lângă suflet, să respirăm împreună parfumul teiului lui Eminescu și împreună să ascultăm clopotele de la Putna. Săraci fiind, am trezit reacții adverse, acordând cu destulă ușurință burse unor basarabeni care nu le meritau, când
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în bine situația din țară. Lăsând la o parte asemănarea dintre aceste panouri la vedere, „transparente” (suferim de boala transparenței, până acolo încât se atentează la viața intimă, amintind de ce-a zis Arghezi că „... vorba asta scurtă/e ca mângâierea porcului pe burtă”), cu vechea Condică de sugestii și reclamații dintr-o vreme pe care mulți o regretă, dar și cu Zidul Plângerii poporului ales, vom spune că, dând năvală, oamenii au înscris, pe lângă dorințe de bun-simț, și idei trăsnite
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
din Cartierul Primăverii? Dacă se întâmplă această lepădare de „stafia comunismului”, domnul Năstase ar trebui să spună ce s-a întâmplat cu averea „Satanei”. 29 ianuarie 2010 Bilanț de dincolo de Prut Motto: „Nu suntem săraci de-avere, Ci săraci de mângâiere.” (Grigore Vieru) N-aș putea zice că mass-media de la noi n-a fost receptivă la evenimentul politic reprezentat de vizita d-lui președinte Traian Băsescu peste Prut, în acea parte detrunchiată de țară, care, în ciuda unui proces teribil de deznaționalizare
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
făpturile pe Făcătorul vostru, întru strigare de biruință vestiți-L. Ca să se cutremure și să se deștepte cei adormiți pe care i-a legat Satan pe câmpurile lui. Adăpostiți-vă în umbra milei Lui toate noroadele căci mila Domnului e mângâierea căitului și binecuvântarea Sa cununa dreptului!... Aliluia! I-am scris imediat pe o foaie de hârtie pentru împachetat, primită în chip subversiv de la bucătarul de drept comun împreună cu un creion. I-am recitat întâi părintelui Serghie, lui Anghel Papacioc și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Anghel, dacă fiecare preot ar trăi cu această conștiință a nevredniciei sale. Cu câtă atenție, cu câtă frică și cutremur și-ar împlini slujirea lui de apostol al lui Hristos pe pământ?! Căzând unul în brațele celuilalt plângeau; lacrimi de mângâiere și bucurie încurajatoare se împreunau pe obrajii lor. Am îngenuncheat în rugăciune. Dacă un preot se cutremură, gândindu-se la răspunderea ce o are pentru această slujbă sfântă, este mai ușor pentru un mirean să se mântuiască... Anghel Papacioc îmi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Cruce spre Celular: Hristos a înviat și pentru voi, ca și pentru noi! Adevărat a înviat!, au izbucnit într-un singur glas sufletele acestor frați de suferință; acum cunoșteau puterea Dumnezeului celui Adevărat, care avea să le fie sprijin, nădejde, mângâiere, alinare și binecuvântare atunci când în conștiința lor suferința li se făcea ispășitoare și mântuitoare. Un preot monah la dreptul comun În toamna lui 1945 mulți deținuți de drept comun au fost eliberați. Printre ei și Șaramet, ordonanța de pe etajul nostru
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
complet căzută. Doar catapeteasma făcută din zidărie mai păstra pictate în culori de apă un obraz al Domnului Hristos, poate cel pălmuit de sluga Caiafei, dreapta Sa binecuvântătoare, ochii înlăcrimați și brațul făcut scaun al Maicii Domnului care păstra spre mângâiere picioarele Pruncului Sfânt. Expresiile, mai mult bănuite, erau stângace, realizate primitiv de vreun zugrav local, dar cu atât mai sfinte. Pe plafonul altarului în aceeași manieră primitivă Chipul Dumnezeului treimic, în forma la care Biserica a renunțat, socotind-o neconformă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
familii, simțeau povara dezrădăcinării de la țară, dar nu aveau ce face - trebuiau să-și ia lumea-n cap pentru a supraviețui. Cu o vorbă bună, cu un gând la Dumnezeu, care ne poartă tuturor de grijă, încercam să aduc o mângâiere în sufletele lor răvășite de furtuna comunismului. Practica am făcut-o într-o echipă de zidari, condusă de Bădulescu. În echipă erau oameni în vârstă, buni meseriași, din Icoana (Bolintinu), constructori din tată-n fiu, care m-au primit cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
orez, dar de câte ori ai parte de așa ceva? Am băut o jumătate de sticlă de Meursault, ca să fac onoare stavrizilor. Vinurile mele sunt pe terminate. Da, Lizzie. Ea a dăinuit. Orice altă femeie a însemnat mai multă pasiune, dar mai puțină mângâiere: misterioasele, adâncile atracții semioarbe pe care le încearcă ființele omenești unele față de celelalte, tentaculele care palpează cu repeziciune, bâjbâind în beznă; de ce, în chip inexplicabil dar indubitabil, te îndrăgostești de A și rămâi perfect indiferent față de B? Dar cu Lizzie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ne disprețuia pe amândoi. Lumea noastră era pecetluită și secretă. Părinții urmau să fie cuviincios informați când aveam să ne căsătorim; pentru că, neîndoielnic, aveam să ne căsătorim de îndată ce vom fi împlinit optsprezece ani. (Eram amândoi de aceeași vârstă.) Schimbam multe mângâieri între noi, dar nu făceam dragoste. Țineți seama, aceasta s-a întâmplat cu multă vreme în urmă. Trebuie să încerc s-o descriu pe Hartley. O, dragostea mea, cât de limpede te pot vedea acum! Fără îndoială, e vorba de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
n-aveai voie să ridici ochii... mergeam unul după altul, amețeai, numai aer nu era, că se ridica praful ăla, da’ ne scoteau să zică ei că ne dau aer. Când se ridica praful ăla, era infernal. Da’ singura mea mângâiere e că privind pe sub sprâncene vedeam turlele unei biserici din apropiere și vârfurile unor plopi. Și pe mine asta mă făcea să plâng de emoție... Și după ce am stat la Uranus o perioadă de încordare, o perioadă de așteptare care
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în diferite momente ale zilei, când observarea se va referi la comportamentul copilului, dar și în relație cu ceilalți. Se recomandă a se urmări dacă pacientul sare, țipă, introduce orice obiect găsește în gură, atinge obiectele ca un fel de mângâiere, le miroase, pune mâinile la ochi sau la urechi, se urcă pe scaun, pe scări sau pe alte obiecte fără a anticipa pericolul, se tăvălește, țopăie, nu poate sta într-un loc, nu se poate juca în mod adecvat cu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vei dormi.”, „Ne-nțeles rămâne gândul/Ce-ți străbate cânturile.” (M. Eminescu, IV, p. 277), „Tu așează-te deoparte,/Regăsindu-te pe tine,/ Când cu zgomote deșarte/ Vreme trece, vreme vine.” (Ibidem, p. 195), „Dar cartea îți aduce și oarecare mângâiere.” (I. Creangă, p. 14) În stilul conversației (mai ales în limbajul popular) și în stilul beletristic, pronumele își depășește adesea sensul obiectiv prin dezvoltarea altui raport semantic; pronumele tu, de exemplu, poate exprima sensul de persoana I, dacă se raportează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Azi, cu bucurie, dau Cozonaci și ouă roșii La copiii care n-au. Hristos a înviat de Aurelia Pop Zori de aur, farmec sfânt, Murmur dulce pe pamant; Zvon de sfinte melodii, Cimitire cu făclii, Candele cu tămâieri Cântece de mângâieri. Freamăte și șoapte, Sunete de clopote Viorele pe vâlcele, Muguri pe rămurele, Ghiocei și toporași, Mielușei și iepurași; Puișori în pufișori, Stropi de-argint pe mărțișori, Ciripit de ciocârlii, Ouă roșii la copii; Și miresme-ncântătoare De cireși scăldați în
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
lumii acesteia, ci și pe cei aflați în multe alte feluri de suferințe, acopera-i pe ei cu harul Tău și că un Iubitor de oameni alina-le durerile, pentru ca in vecii vecilor să-Ți cânte Ție: Aliluia! (Din cartea “Mângâiere pentru bolnavi”Danion Vasile) 11 Boală Boală este starea care ne aduce suferințe, afectând în aceeași măsură sufletul și trupul, după o ordine neștiuta. Boala poate vindeca sufletul, dacă a cunoscut dureri fizice precum cancerul. Fără a avea pretenție că
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Crainic N., Sfințenia împlinirea umanului, Ed. Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1993. 11. D, Adamo P., Whitney C., Alimentația adecvată celor 4 grupe sanguine. Dietă individualizata cu soluții de menținere a sănătății, Ed. Roată, București, 2004. 162 12. Danion Vasile, Mângâiere pentru bolnavi, Editura Biserică Ortodoxă, Galați, 2004. 13. Deprimarea și tămăduirea ei în învățătură bisericii, Ed. Sophia, București, 2006. 14. Dona D., Niculescu A. și colab., Medicina Internă manual pentru licee sanitare, Editura Didactica și Pedagogica, 1990. 15. Gârbea St
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
nu doa r arome de fân proaspăt cosit, ci nemurirea într un spațiu germinati v al dacilor liberi, al răzeșilor, al voievozilor, al stră bunilor străbunilor din veacuri oropsite, dar și de înălțare, de cinstire a vieții cu popasuri în mângâierea sufletului. în aceste câteva rânduri nu am cuprins decât în parte mirajul ce ne ademenește la simpla pronunțare a numelui Cotnari, ca subiect de preaslăvire în literat ură, el fiind mult mai amplu, mai peren și care va fi completat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]