4,186 matches
-
finale produse în interiorul unei țări într-o anumită perioadă, de regulă, un an, de către agenții economici autohtoni și străini” [Ignat, I., ș.a , 2002, p.305]. Anuarul Statistic al României [2006, p.408] definește PIB ca fiind „principalul agregat macroeconomic al contabilității naționale [ce] reprezintă rezultatul final al activității de producție a unităților producătoare rezidente”. Institutul Național de Statistică definește PIB-ul ca fiind „principalul indicator de măsurare a economiei naționale” ce măsoară „valoarea tuturor bunurilor și serviciilor produse în
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
un adept entuziast al comerțului liber, s-a opus „uniunii vamale” neomercantiliste, care ar fi putut să afecteze legăturile Germaniei cu Marea Britanie, să restricționeze fluxurile comerciale și să dea peste cap prețurile. În viziunea lui Erhard, CEE era „un nonsens macroeconomic”. Cum observa cu acuitate un specialist, lucrurile ar fi putut lua o Întorsătură diferită: „Dacă la conducerea Germaniei ar fi fost Erhard, rezultatul cel mai probabil ar fi fost o Asociație Anglo-Germană pentru Comerț Liber, fără o componentă agricolă, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dar politic sensibile. Reacția la recesiune Înregistra diferențe naționale. Autoritățile franceze au cultivat intervenția microeconomică, identificând În fiecare sector „campionii naționali” și favorizându-i prin contracte, vărsăminte și garanții; Trezoreria britanică și-a continuat În schimb venerabila tradiție de manipulare macroeconomică prin impozite, rate ale dobânzii și subvenții mascate. Dar e izbitor cât de puțin difereau măsurile sub aspect politic. Social-democrații germani și suedezi, creștin-democrații italieni, gaulliștii francezi și politicienii britanici de toate culorile s-au agățat la Început instinctiv de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de cetățenii săi, mai prezentă și activă pe plan internațional. Pactului de stabilitate bugetară (monetară) i s-a atașat un pachet de măsuri cu caracter social privind creșterea economică și crearea unor noi locuri de muncă, subliniindu-se că „politicile macroeconomice și bugetare sănătoase sunt corelate cu creșterea puternică și durabilă a producției și locurilor de muncă”. Conform articolului 13 al Tratatului, Uniunea Europeană va acționa „pentru a combate discriminarea bazată pe sex, rasă sau origine etnică, religie ori credință, dizabilități, vârstă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acest context, însăși rațiunea de a fi a politicii regionale comunitare (menținerea coeziunii economice și sociale la nivel comunitar) devine problematică. La stadiul dezvoltării actuale a României, este greu de înțeles importanța unei dezvoltări sociale și economice echilibrate. Amploarea problemelor macroeconomice face ca dezvoltarea regională în România să se contopească practic în încercările de dezvoltare la nivel global a țării. Totuși, creșterea unor indicatori naționali de dezvoltare poate ascunde o creștere și mai mare a inegalităților sociale în interiorul statului respectiv, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
arată că aceste instituții, la baza lor, reprezintă mecanisme/instrumente de canalizare a unor fonduri relativ mici într-un cadru de asistență socială locală cu scopul de a combate sărăcia locală, și nu de a schimba în vreun fel mediul macroeconomic. În fapt, schemele de intervenție și proiectele susținute și promovate de aceste fonduri vizează probleme microeconomice și sociale locale, inclusiv intervenția ineficientă și nonintervenția administrațiilor (locale, regionale, naționale). Alton (1999) identifică două mari tipuri de fonduri: fonduri sociale de Urgență
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
structurale. Fondurile sociale operează în medii naționale care nu întotdeauna vizează reducerea sărăciei sau redistribuția mai egalitară a veniturilor, guvernele centrale fiind câteodată animate mai degrabă de dorința de a reduce deficitul bugetar și de a pune accentul pe politici macroeconomice și creștere economică, în detrimentul dezvoltării sociale și al protecției sociale (reducerea masivă a cheltuielilor sociale publice). O altă limită (relativ normală) a fondurilor sociale este generată de posibilitatea redusă a transformării locurilor de muncă temporare, create prin derularea unor proiecte
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
direcții de acțiune (recomandări) sunt fundamentale. Urmărind aceste recomandări și pe baza celor descrise în acest studiu, putem arăta că: a) fondurile sociale trebuie să se integreze mai bine și să aibă un rol mult mai bine definit în cadrul politicilor macroeconomice naționale și al strategiilor de reducere a sărăciei structurale. În mod explicit, fondurile sociale pot juca un rol activ în persuadarea obținerii unui sprijin politic mai amplu privind includerea unor obiective ce țintesc spre o mai mare echitate socială în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost lansat de Națiunile Unite acum 50 de ani, dar, din perspectiva dezvoltării, deosebit de importantă este întâlnirea la nivel înalt desfășurată în 1995 la Copenhaga. Reuniunea are meritul de a fi impus pentru prima dată obiective sociale pe agenda politicilor macroeconomice ale dezvoltării, de a fi atras atenția asupra creșterii inegalității dintre și din cadrul țărilor și - tot pentru prima dată - de a fi concentrat dezbaterile asupra multiplelor valențe economice ale dezvoltării sociale, trecând peste dependența tradițională a socialului de economic (Townsend
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
New Strategies (draft), www.hkcss.org.hk/cb4/2004Poverty summit. Treanor, P., 9 caracteristici ale inegalității, HYPERLINK "http://web.inter.nl.net/users/Paul.Treanor" http://web.inter.nl.net/users/Paul.Treanor/ new.ineq.html. UN, 2001, Social dimensions of macroeconomic policy, Report of ECESA/4, New York. UN, 2003, Why do the Millennium development goals matter?, Report on Implementation of the United Nations Millennium Declaration. UN, Economic and Social Commision for Asia and Pacific, 2002, Policy Issues for the ESCAP Region
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
măsurilor prevăzute în program va fi monitorizată și comunicată lunar la Ministerul Dezvoltării și Prognozei de către toate ministerele și instituțiile guvernamentale nominalizate în acest program. Articolul 3 Ministerul Dezvoltării și Prognozei va prezenta periodic Guvernului informări cu privire la evoluția principalilor indicatori macroeconomici, precum și la realizarea obiectivelor, acțiunilor și măsurilor prevăzute în Programul economic pe anul 2003. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul dezvoltării și prognozei, Gheorghe Romeo Leonard Cazan Ministrul industriei și resurselor, Dan Ioan Popescu Ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor, Ilie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150558_a_151887]
-
la faliment în condițiile legii, obligația de plată prevăzută la pct. 6.5 din anexă se suspendă." ... 6. Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 18. - (1) C.N.V.M. poate actualiza semestrial nivelul tarifelor percepute în conformitate cu evoluția indicatorilor macroeconomici care stau la baza fundamentării bugetului de stat. (2) C.N.V.M. poate încasa în valută (EUR sau USD la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății) tarifele și cotele datorate de către entitățile din state membre care urmează să fie înregistrate în Registrul C.N.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216617_a_217946]
-
menționate la pct. 7 din anexă se constituie ca venit al C.N.V.M. în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (2) lit. h) din Statutul C.N.V.M. Capitolul V Dispoziții finale Articolul 18 (1) C.N.V.M. poate actualiza semestrial nivelul tarifelor percepute în conformitate cu evoluția indicatorilor macroeconomici care stau la baza fundamentării bugetului de stat. ... (2) C.N.V.M. poate încasa în valută (EUR sau USD la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății) tarifele și cotele datorate de către entitățile din state membre care urmează să fie înregistrate în Registrul C.N.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216837_a_218166]
-
art. I din REGULAMENTUL nr. 7 din 28 august 2007 aprobat prin ORDINUL nr. 86 din 28 august 2007 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 622 din 10 septembrie 2007. (2) C.N.V.M. poate actualiza semestrial nivelul tarifelor percepute în conformitate cu evoluția indicatorilor macroeconomici care stau la baza fundamentării bugetului de stat. ... (3) Tarifele prevăzute în anexă se aplică pentru actele individuale emise începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament. Articolul 19 Tarifele achitate de entitățile reglementate și supravegheate de C.N.V.M. nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216835_a_218164]
-
cele menționate la pct. 7 din anexă se constituie ca venit al C.N.V.M. în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (2) lit. h) din Statutul C.N.V.M. Capitolul V Dispoziții finale Articolul 18 (1) C.N.V.M. poate actualiza nivelul tarifelor percepute în conformitate cu evoluția indicatorilor macroeconomici care stau la baza fundamentării bugetului de stat. ... ------------ Alin. (1) al art. 18 a fost modificat de pct. 16 al art. unic din REGULAMENTUL nr. 2 din 26 ianuarie 2012 , aprobat prin ORDINUL nr. 11 din 26 ianuarie 2012 , publicat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218207_a_219536]
-
contabilitate - competențe care asigură auditorului intern cunoașterea conceptelor privind principiile și tehnicile contabile, organizarea informațiilor financiar-contabile, înregistrarea, analiza și prelucrarea informațiilor financiar-contabile, raportarea financiar-contabilă, inclusiv de încheiere a situațiilor financiare; ... e) finanțe publice - competențe care asigură auditorului intern înțelegerea mediului macroeconomic, sistemelor de resurse și cheltuieli publice, procesului bugetar, finanțării deficitelor bugetare, atribuirii, finanțării și derulării contractelor publice; ... f) tehnologia informației - competențe care asigură auditorului intern înțelegerea conceptelor de bază ale tehnologiei informației - IT, utilizarea computerului, organizarea fișierelor, utilizarea aplicațiilor; ... g
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263317_a_264646]
-
cu efect de seră (plafonul național) ce urmează a fi alocate instalațiilor aflate sub incidența schemei. A.1 Generalități Metoda folosită pentru determinarea proiecțiilor top - down (de sus în jos) este bazată pe date istorice și pe prognoza principalilor indicatori macroeconomici și sectoriali, așa cum este aceasta prezentată în documentele oficiale legate de dezvoltarea socioeconomică a României. Principalele etape parcurse în cadrul determinării plafonului național sunt: 1. Determinarea emisiilor istorice naționale și divizarea acestora în emisii ale sectoarelor aflate sub incidența schemei, sectoarele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263650_a_264979]
-
economică și cerințele UE, și sunt corelate cu factorii de emisie prevăzuți în metodologia IPCC. A.3.2. Ipoteze Pentru estimarea emisiilor de GES a fost stabilit un scenariu de bază, "afaceri ca de obicei" (BaU - business as usual). Indicatorii macroeconomici și indicatorii energetici folosiți pentru simularea evoluției emisiilor de GES în România pentru perioada 2006-2012 sunt în conformitate cu conținutul secțiunii 1.2.6 și sunt prezentați în tabelul de mai jos: Tabelul A1. Sursa: Proiecția principalilor indicatori macroeconomici în perioada 2006-2010
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263650_a_264979]
-
as usual). Indicatorii macroeconomici și indicatorii energetici folosiți pentru simularea evoluției emisiilor de GES în România pentru perioada 2006-2012 sunt în conformitate cu conținutul secțiunii 1.2.6 și sunt prezentați în tabelul de mai jos: Tabelul A1. Sursa: Proiecția principalilor indicatori macroeconomici în perioada 2006-2010 - varianta preliminară a Prognozei de primăvară elaborată de Comisia Națională de Prognoză, 31.03.2006 În perioada 1990-2000, contribuția sectorului servicii la valoarea adăugată totală a crescut continuu. Contribuția sectoarelor industrie, agricultură și energie la valoarea adăugată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263650_a_264979]
-
servicii la valoarea adăugată totală a crescut continuu. Contribuția sectoarelor industrie, agricultură și energie la valoarea adăugată totală a fost, la nivelul anului 2000, 43,8%, semnificativ mai mică comparativ cu 67,8%, valoare înregistrată la nivelul anului 1990. Structura macroeconomică a economiei românești este diferită de cea a statelor membre ale UE. În aceste condiții, politicile macroeconomice pe termen scurt ale României constau în: - restructurare economică selectivă; - modernizarea și dezvoltarea infrastructurii; - dezvoltarea acelor sectoare industriale care au un potențial concurențial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263650_a_264979]
-
totală a fost, la nivelul anului 2000, 43,8%, semnificativ mai mică comparativ cu 67,8%, valoare înregistrată la nivelul anului 1990. Structura macroeconomică a economiei românești este diferită de cea a statelor membre ale UE. În aceste condiții, politicile macroeconomice pe termen scurt ale României constau în: - restructurare economică selectivă; - modernizarea și dezvoltarea infrastructurii; - dezvoltarea acelor sectoare industriale care au un potențial concurențial ridicat; - dezvoltarea sectorului agricol, ținându-se cont de potențialul economic, uman și natural al României; - sprijinirea activităților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263650_a_264979]
-
2% pentru agricultură, 7,0% pentru construcții, 4,6% pentru servicii. În strânsă legătură cu producția industrială și agricolă, s-a ajuns la o creștere a activităților cu o rată medie de 5,2% în sectorul transport. Referitor la dezvoltarea macroeconomică a României după 2006, au fost formulate următoarele ipoteze: - finalizarea modificărilor structurale începute cu anul 2000; - structura evoluției macroeconomice, cu tendințe similare celor din UE; - creștere economică și investiții importante pentru a se produce modificări semnificative în structura macroeconomică. Cererea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263650_a_264979]
-
s-a ajuns la o creștere a activităților cu o rată medie de 5,2% în sectorul transport. Referitor la dezvoltarea macroeconomică a României după 2006, au fost formulate următoarele ipoteze: - finalizarea modificărilor structurale începute cu anul 2000; - structura evoluției macroeconomice, cu tendințe similare celor din UE; - creștere economică și investiții importante pentru a se produce modificări semnificative în structura macroeconomică. Cererea de energie pentru perioada 2006-2012 a fost determinată ținându-se seama de datele prevăzute în tabelul A2. Tabelul A2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263650_a_264979]
-
dezvoltarea macroeconomică a României după 2006, au fost formulate următoarele ipoteze: - finalizarea modificărilor structurale începute cu anul 2000; - structura evoluției macroeconomice, cu tendințe similare celor din UE; - creștere economică și investiții importante pentru a se produce modificări semnificative în structura macroeconomică. Cererea de energie pentru perioada 2006-2012 a fost determinată ținându-se seama de datele prevăzute în tabelul A2. Tabelul A2. Sursa : Cererea de energie primară: Politica energetică a României în perioada 2006-2009, document în discuție Cererea de energie electrică: Ministerul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263650_a_264979]
-
cele menționate la pct. 7 din anexă se constituie ca venit al C.N.V.M. în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (2) lit. h) din Statutul C.N.V.M. Capitolul V Dispoziții finale Articolul 18 (1) C.N.V.M. poate actualiza nivelul tarifelor percepute în conformitate cu evoluția indicatorilor macroeconomici care stau la baza fundamentării bugetului de stat. ... ------------ Alin. (1) al art. 18 a fost modificat de pct. 16 al art. unic din REGULAMENTUL nr. 2 din 26 ianuarie 2012 aprobat prin ORDINUL nr. 11 din 26 ianuarie 2012 , publicat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259747_a_261076]