4,260 matches
-
de om așa cum a fost, Editura Minerva, București, 1984, p. 64. 97 Ion I. Ipăteanu, Din cele mai vechi amintiri. 1884-1920, vol. I, dactilografiat, 1975, p. 30. 98 Asociația..., Amintiri..., p. 38. 99 Cei mai mulți dintre absolvenții ce au revenit pe meleagurile formării inițiale au alcătuit elita intelectuală a zonei. 100 Asociația..., Amintiri..., p. 85. 101 Gabriela C. Leonărdescu, Monografia Liceului de fete "Carmen Sylva" din Botoșani 1887-1937, Tipografia B. Saidman, Botoșani, 1937, p. 36 102 Ibidem, p. 48. 103 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Alma Mater Iassiensis, pe ale cărei personalități - reflectate în domeniul pasiunii domniei sale - le-a omagiat la 150 de ani ai instituției, este autorul și al altor lucrări de medalistică privind istoria Iașului, ori cea a personalităților afirmate aici și pe alte meleaguri românești, ori de departe. Cititorul le va reține lesne în timpul lecturii pe cele selectate în lucrarea de față. Ceea ce ținem să punctăm acum sunt câteva nuanțe pe care să le avem în vedere. Autorul, într-o primă etapă a colecționat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
limbajul lor specific, vorbesc despre cultura Cucuteni, despre dacii lui Burebista și ai lui Decebal, despre cucerirea Daciei de către Traian, despre atestarea documentară și despre statutul de capitală a orașului Iași. O primă medalie care probează viețuirea noastră pe aceste meleaguri din timpuri străvechi și preocupările arheologilor ieșeni de investigare a Culturii Cucuteni, prin evidențierea vechimii de 5000 de ani și împlinirea a 100 de ani de la primele cercetări ale acesteia, este realizată în 1984. După cum se observă în figurile 17av
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
putem preciza însă cui aparține exprimarea din legenda plasată în registrul de jos, după cum am considerat că distingerea aversului de revers, în cazul medaliei de față, nu se poate face fără a provoca discuții. Ideea viețuirii noastre neîntrerupte pe aceste meleaguri este susținută, după cum am arătat mai sus, de placheta comunei Iași, realizată de Fany Șaraga, la Aniversarea Dinastiei, de medalia aniversativă Decebal, realizată din inițiativa SNR (fig. 18av și18rv) și de o plachetă artizanală Decebal, turnată la Iași, după un
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fapt, ea configurează o identitate pornind de la elemente multiple și nu întotdeauna convergente sau armonioase. Împodobită cu straie monolinguale, dar pentru a vorbi despre multiculturalism și alteritate... Cu sălbăticie apărată în puritatea sa virginală, acasă la ea, dar pe alte meleaguri asociată constant și voit cu activitatea cea mai creatoare, cea care îi redă unei limbi vivacitatea și bogăția ei primordiale. Suprem paradox, poate, acesta al logicii de excluziune: Hexagonul a făcut din franceză o enclavă înconjurată de îngrădituri academice și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
prin circa patruzeci de autori din Suedia, Finlanda, Norvegia, Danemarca, Islanda, respectiv cea mai europeană dintre metropolele Americii latine, Buenos Aires, desemnată "capitala mondială a cărții" în 2011 de către UNESCO, reprezentată de douăzeci de autori argentinieni. Se pare că populația acelor meleaguri nu și-a pierdut interesul pentru lectură, iar orașul însuși are o politică de carte pasionată, susținută de cititori vorace. Dacă literatura sud-americană e mai cunoscută publicului românesc, și încă de cîteva decenii bune, cea nordică a fost pînă de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cu Christophe Dupuis) Cercul cojilor de portocală Printre multele metehne de care suferim ca nație se află și aceea, deosebit de păguboasă, de a ne ignora sau neglija compatrioții care ne fac cinste și ne construiesc un renume nemeritat pe alte meleaguri, pe unde i-au fugărit vînturi neprielnice. Este și cazul multor scriitori români, mai tineri sau mai puțini tineri, care fie au ales, fie au fost forțați de împrejurări să aleagă o altă limbă de expresie literară în speță franceza
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
care nu ne onorează neapărat, că diaspora română e în continuare deosebit de fertilă și că nu lipsesc creațiile remarcabile nici în plan literar, fapt atestat de numeroasele apariții editoriale ale scriitorilor porniți din România pentru a se împlini pe alte meleaguri. E și cazul lui Tudor Alexander (de fapt, Alexandru Hagi-Duvan, pe numele său real), născut la București în 1950 și emigrat în Statele Unite încă din 1977, actualmente trăitor în Columbia, Maryland, unde lucrează ca inginer într-o firmă, tot timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mai bine acum, la 100 de ani de la nașterea sa, cînd febra evocărilor, reeditărilor și licitațiilor cioraniene e de o intensitate remarcabilă, nu doar în spațiul românesc, ci poate în primul rînd în cel francez, ba chiar și pe alte meleaguri, spaniole sau americane, spre exemplu. Dar în omul Cioran, această răsturnare biografică a deschis o rană ce a sîngerat pînă la capăt, punctînd răzbunarea inimii umilite asupra spiritului autoritar, introducînd o disjuncție în eul enunțării, căci în loc să reacționeze unitar, acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mergerea românilor în Apus, cât prin coborârea acestui Apus asupra noastră în chipul presiunii politice. Austria, Rusia (la începutul occidentalizării ei) se amestecă din ce în ce mai mult în treburile țărilor dunărene, și "nemții cu coadă" sunt tot mai des văzuți pe aceste meleaguri. Epoca fanariotă a contribuit și ea la dezorienta lizare. Grecii aveau puternice legături cu Apusul, îndeosebi cu Italia, și de foarte multe ori autorii francezi și italieni ne-au sosit prin Arhipelag. Vreme de un secol pregătirea pentru intrarea în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
automatizați într-un singur tabiet sau idee fixă, boierii vegetabili, cuconii și cucoanele trăind din câteva minuscule elemente sufletești. Totdeodată se glorifică oamenii rudimentari, cu frică de complicațiile civilizației, precum Petrea Dascălul, care uimește pe doi lorzi veniți pe aceste meleaguri la vânătoare prin chipul cum cu o pușcă veche în vârf cu o lumânare împușcă ursul în bârlog. IACOB NEGRUZZI Secretarul "perpetuu" al "Junimii", Iacob Negruzzi (1843-1932), a scris o literatură acum uitată, îndeosebi satirică. Copiile după natură în proză
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
limbajul lor specific, vorbesc despre cultura Cucuteni, despre dacii lui Burebista și ai lui Decebal, despre cucerirea Daciei de către Traian, despre atestarea documentara și despre statutul de capitală a orașului Iași. O primă medalie care probează viețuirea noastră pe aceste meleaguri din timpuri străvechi{\cîte 32} și preocupările arheologilor ieșeni de investigare a Culturii Cucuteni, prin evidențierea vechimii de 5000 de ani si împlinirea a 100 de ani de la primele cercetări ale acesteia, este realizată în 1984. După cum se observă în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
putem preciza însă cui aparține exprimarea din legendă plasată în registrul de jos, după cum am considerat că distingerea aversului de revers, în cazul medaliei de față, nu se poate face fără a provoca discuții. Ideea viețuirii noastre neîntrerupte pe aceste meleaguri este susținută, după cum am aratat mai sus, de placheta comunei Iași, realizată de Fany Saraga, la Aniversarea Dinastiei, de medalia aniversativa Decebal, realizată din inițiativa SNR (fig. 18av si18rv) și de o placheta artizanala Decebal, turnata la Iași, după un
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
poeziei sale. Retorica poemelor este colocvială, discursivitatea lor favorizând receptarea, fără a exclude tensiunea mesajului. Texte ample din Fiul risipitor dezvăluie gravitatea rostirii și o înclinație spre filosofare, fiind totodată semnul „ieșirii” din spațiul natal și al migrării către alte meleaguri. Turnul Babel pe Main sintetizează poetic dificultățile de adaptare pe care le resimte exilatul. Tragismul trăirii este însă camuflat de o ironie amară, adesea mușcătoare. Registrul ironic și alegoria încearcă să traducă stări sufletești de o tristețe profundă, în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
murit; a fost lăsat să zacă pe paie, gol și părăsit de toți, așa cum e obiceiul pontifilor romani atunci când ajung în ultima zi. Dar erau acolo doi frați germani care i-au spus papei: «Vă spunem adevărul, stăm pe aceste meleaguri de mai multe luni pentru a vă putea vorbi despre problemele noastre, dar portarii dumneavoastră ne-au împiedicat mereu să intrăm și nu v-am putut vedea fața. Acum nu se mai îngrijesc să vă păzească, fiindcă nu mai speră
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în timpul acestor călătorii, s-au întreținut în discuții interminabile. Amintindu-i atâtea elemente de viață comună, sulmonezul speră ca Macer să mai simtă încă afecțiune pentru el, la fel cum și Ovidiu mai simte pentru Macer, chiar dacă se află pe meleagurile îndepărtatei Sciția Minor. Cine este acest Macer? Oricum, el nu este Aemilius Macer din Verona, prieten mai bătrân al lui Vergiliu 189, și acesta citat de Ovidiu în trecerea lui în revistă literară 190, dar care a murit în Asia
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
exil și și-o exprimă chiar cu riscul de a-i supăra pe bieții locuitori ai Tomisului, care au făcut dintotdeauna tot ce le stătea în putință pentru a-i ridica moralul. Mai mult, de curând, numai Ovidiu pe acele meleaguri tomitane, fusese scutit de la sarcinile publice, împreună cu cei care beneficiau de acest privilegiu prin lege. Localnicii i-au pus pe tâmple o coroană sacră, pe care simpatia populară i-a impus-o în ciuda lui (v. 51 sqq.). La rândul său
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
că timpul este rău și „timpul rău m-a Împiedicat să mă instalez la Passy”... Aceluiași Bengescu Îi dă vești În 1888, de la Mircești, despre lupta În plină vară Împotriva „timpului rău care s-a dezlănțuit de cincisprezece zile pe meleagurile noastre...” Nu numai iarna Înspăimîntă, va să zică, pe Alecsandri, ci orice modificare anormală a vremii. Teama de umezeală este tot atît de mare ca și teama de ger. CÎnd se anunță o schimbare În bine a vremii, Alecsandri se grăbește s-
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
neînduplecată. El însuși nepot de răzeș, Victor Ion Popa, fire blândă, îngăduitoare, generoasă, deosebit de muncitoare, devenea deodată dârz, neînduplecat când era nedreptățit, lovit în munca sa. Din acest neam blând dar neîncovoiat era și Alexandru Vlahuță, fiu de răzeși de pe meleagurile Similei (comuna Pleșești), folcloristul Tudor Panfile (din ținutul Țepu) și celebrul jurist C. Hamangiu (din comuna Pogonești), toate din regiunea Bârladului. A doua regiune, vecină cu a Fălciului, pe care a cunoscut-o scriitorul în copilărie e acea a Tecuciului
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
Bărăgan sciții, precum și spre veacurile în care strămoșii poetei „plecau [...] în toamnele tăcute, / Cu turme și ciubare / Prin burguri cu grofi aprigi și târguieli amare / La Lipsca și Trieste, la Viena, Amsterdam”. Pe orizontală, adică geografic, contemplația se deplasează de pe meleagurile autohtone tocmai spre Vestul îndepărtat american, încât, într-un ciclu al volumului Reîntoarcerile (1973), se regăsesc priveliști de preerii nesfârșite, cu bivoli sălbatici, turme de bizoni, șamani, șerpi, șoimi irochezi și alte păsări exotice, între care se distinge, fioros, Marele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
întregește patrimoniul natural al acestor teritorii. Fostele imperii coloniale ce au stăpânit zona au avut o contribuție importantă în definirea arhitecturii orașelor ce aici - creând valori ce sunt înscrise în lista obiectivelor ce trebuie neapărat vizitate la sosirea pe aceste meleaguri. II.1. CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE DIN MEXIC Mexicul este un stat cu o suprafață impresionantă , de aproape 2 milioane km2 și o populație de 111 milioane locuitori (2008). Are dublă fațadă maritimă, dispune de o varietate a peisajelor naturale
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Munții Albi, unde se întâlnesc, printre altele, 14 specii endemice de animale. În această zonă se întâlnește si capra cretană (Kri-Kri) care este considerată a fi o subspecie a caprei sălbatice. Deși se pare că a fost adusă pe aceste meleaguri în timpul civilizației minoice, capra cretană este considerată un endemism, întrucât Creta este singurul loc în care se mai întâlnesc azi în jur de 2000 exemplare, fiind amenințată cu dispariția. Knossos este cel mai mare sit arheologic din Epoca Bronzului din
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Eminescu; În nr. 1657, 16 ian.: M. Sadoveanu. - Motive populare În poezia lui Eminescu 6. În: Scânteia, nr. 1634, 16 ian. Vezi și: Nestor Ignat. - Cu privire la opera lui Mihai Eminescu În nr. 1632-1633, 14, 15 ian. și Constantin Mitea. - Cutreierând meleagurile pe unde a umblat Eminescu, În nr. 1633, ș.a. 7. Horia Bratu. - Importanța valorificării moștenirii noastre literare. În: Contemporanul, nr. 18, 24 mart. 1950 8. Aurel Martin. - Bibliografie eminesciană. În: Almanahul Literar, Cluj, nr. 2-3, ian.-febr. 1950. Alte contribuții
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ne-am putea teme ca urmele acestei devastări să nu dureze și să nu rămînă vizibile, dacă providența divină nu ar veghea cum știe mai bine asupra lucrurilor acestei lumi. Tot ceea ce se putea cultiva în acele timpuri pe aceste meleaguri, era numai în jurul și în interiorul orașelor, piețelor sau castelelor, destul de aproape pentru ca, din vîrful turnului sau al gheretei de pe terasa castelului, ochiul pîndarului să-i poată zări pe hoții pe cale să sară pe ele. Atunci, la sunetul de clopot sau
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
patru. Dar, deși falezele verzi, străjuite de palmieri, se zăreau la tribord, iar nările noastre adulmecau cu plăcere mirosul proaspăt al scorțișoarei, nu era semnalat nici măcar un singur jet. Aproape renunțînd la ideea de a întîlni vreun vînat pe acele meleaguri, corabia ajunsese în strîmtoare, cînd de sus se auzi deodată cunoscutul strigăt și, nu peste multă vreme, un spectacol de o neasemuită măreție ni se înfățișă ochilor. în treacăt fie spus, din pricina neobositei rîvne cu care au fost vînați în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]