4,293 matches
-
posibil ca spațiul, timpul și materia să fie reale. În "Studii de cosmologie hegeliană" (Cambridge, 1901, p196) el declară că metafizica nu este relevantă pentru acțiunea politică și socială. McTaggart „a gândit că Hegel a greșit prin supoziția sa că metafizica ar putea arăta că statul este mai mult decât un mijloc pentru binele indivizilor care în compun”. Pentru McTaggart, „filozofia poate să ne dea foarte puțină, dacă nu nici o îndrumare în acțiune... De ce cetățeanul hegelian ar trebui să fie surprins
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
Cercătătorul nu crede în mod clar în existența entităților de care vorbește, dar folosește un limbaj ca electron, forță, căldură pentru a își exprima ideile mai ușor. Interzicând să se creadă în realitatea acestor entități Duhem desparte teoria fizică de metafizică. Prima este o matematizarea a observațiilor asupra naturii, în timp ce a doua este un sistem de credințe. Teoriile trebuie exprimate în limbajul matematic ale căror previziuni, evaluate numeric, să poată fi comparate cu măsurile furizate de observații precise. „O teorie fizică
Pierre Duhem () [Corola-website/Science/311232_a_312561]
-
operele lui Aristotel, Ptolemeu, Euclid, pe care le-a tradus, a abordat și noțiuni de aritmetică și geometrie. De asemenea, s-a ocupat cu probleme privind mișcarea, timpul, forțele, centrul de greutate. s-a ocupat și de filozofie, logică și metafizică. A avut ca discipol pe Avicenna și ca rival pe Averroes. A fost un mare filozof idealist al epocii sale, dar a avut și unele idei materialiste. Pentru concepțiile sale privind caracterul etern al universului, a intrat în conflict cu
Al-Farabi () [Corola-website/Science/312282_a_313611]
-
în lărgirea și cultivarea minții printr-o mare varietate de cunoștințe. În ceea ce privește standardele avansate de educație seculară, programa școlară include teatrul, dansul și muzica, astrologia, poezia și compoziția. Cursurile de instrucție superioară includ arta vindecării, sanscrita, dialectica, artele și meseriile, metafizica și filozofia religiilor. Dintre aceste "cinci subiecte elevate", după cum mai sunt numite, ultimul este considerat fundamental. Sfinția Sa și-a început educația la vârsta de șase ani, iar la douăzeci și cinci și-a luat doctoratul în filozofie buddhistă. Periodic a fost examinat
Dalai Lama () [Corola-website/Science/309568_a_310897]
-
care aveau intenția să se preoțească și a introdus pentru ei obligația de a purta reverenda. La Gimnaziul din Blaj a sporit clasele de poetică și retorică, iar începând cu anul 1772 a început să fie predată și filosofia (logica, metafizica, matematica și etica). La insistențele episcopului Rednic, doi studenți români au fost admiși la "Colegiul Pazmany" din "Viena", iar alți doi la Orfelinatul "Therezianum" din Sibiu. Pentru școlile regimentului românesc de graniță din Năsăud (înființat în 1762), a depus mult
Atanasie Rednic () [Corola-website/Science/309206_a_310535]
-
un loc proeminent printre disciplinele filosofice. În cadrul filosofiei teoretice, scrie Schnädelbach, „teoria cunoașterii este acolo, de regulă, prima disciplină a ramurii, ceea ce scoate în evidență rangul ei deosebit printre disciplinele fundamentale“. „Mai rar se găsește, în schimb, pe această poziție metafizica, care uneori nici nu este menționată; metafizica pretindea să ocupe, până în secolul al XIX-lea, prima poziție printre disciplinele din ramura filosofiei teoretice“. Schnädelbach arată că termenul „cunoaștere“ nu vizează doar cunoașterea științifică. Este vorba mai degrabă de cunoașterea de
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]
-
filosofiei teoretice, scrie Schnädelbach, „teoria cunoașterii este acolo, de regulă, prima disciplină a ramurii, ceea ce scoate în evidență rangul ei deosebit printre disciplinele fundamentale“. „Mai rar se găsește, în schimb, pe această poziție metafizica, care uneori nici nu este menționată; metafizica pretindea să ocupe, până în secolul al XIX-lea, prima poziție printre disciplinele din ramura filosofiei teoretice“. Schnädelbach arată că termenul „cunoaștere“ nu vizează doar cunoașterea științifică. Este vorba mai degrabă de cunoașterea de care dispunem fiecare în viața cotidiană. Știința
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]
-
și din ediția completă Heidegger, precum și autorul a numeroase articole, studii și traduceri din domeniul fenomenologiei, al filozofiei artei etc. A tradus în limba franceză, împreună cu A. de Waelhens, scrieri ale lui Martin Heidegger ("Despre esența adevărului, Kant și problema metafizicii"). Până la decesul său, în 2015, a locuit la Aachen, Germania. La data de 7 mai 2003 Universitatea din București i-a decernat titlul "Doctor honoris causa", eveniment desfășurat în amfiteatrul „Mircea Florian” al Facultății de Filosofie a Universității din București
Walter Biemel () [Corola-website/Science/304933_a_306262]
-
alte dimensiuni conceptuale agregatului 'idee' și se poate face o analiză și construcție semnificantă pentru fiecare varietate, ajungând la o desfășurare tematică care riscă să acopere toată cunoașterea umană. Se pot trece în revistă descoperiri fundamentale în tehnologie, știință, artă, metafizică, etc și se pot propune exemple. Unele idei ingenioase au vizat transformarea formei rezultând o diversitate de unelte și aplicații, poate cel mai ilustrativ exemplu fiind descoperirea aplicațiilor cercului, ducând la roată și toate consecințele. Interacțiunea între indivizi a creat
Idee () [Corola-website/Science/306184_a_307513]
-
sunt două concepte religioase care își au originea în filozofia și metafizica chineză. Aceste concepte reprezintă forțele primordiale și complementare ce compun universul și toate componentele acestuia. "Yin" (Chineză: 陰/阴; pinyin: yin; se traduce literal prin "loc întunecos, pantă (deal) nordică, mal (râu) sudic; noros, sumbru" este elementul întunecat; el este
Yin și Yang () [Corola-website/Science/304886_a_306215]
-
evolutiv predictiv, al diversității formelor și proceselor realității, admite și ea că lumea așa cum o percepem, reprezentăm, investigăm și cunoaștem cauzal, este externă și independentă de subiect, dar există și oameni de știință care au păreri diferite, influențați probabil de metafizica clasică, care a tratat realitatea dual, atât ca lume externă cât și ca lume internă, ca lume construită de subiect.
Realitate () [Corola-website/Science/306324_a_307653]
-
Și-a început studiile la școala catedrală din Lisabona, iar apoi a frecventat Universitatea din Paris, unde a studiat medicina și teologia, acordând o atenție deosebită conferințelor de dialectică, de logică și, mai ales, de fizică, precum și cele privitoare la metafizica lui Aristotel. La Universitatea din Paris a fost discipol al Sfântului Albert cel Mare. Probabil că între 1235 și 1245 a predat logica în Spania și în Franța, la Toulouse. Din 1245 până în 1250 "Pedro Hispano" a fost prezent la
Papa Ioan al XXI-lea () [Corola-website/Science/305431_a_306760]
-
scrisă poate că ar fi determinat un adaos de putere sufletelor noastre." 6. Alexandru Darie (regizor) : “Câtă simplitate, câtă sinceră poezie. Și mai ales, ce curaj! Curajul de a vorbi limpede despre singurătatea fiecăruia dintre noi, curajul de a face metafizică și de a avea mister. Kafka și Dostoievski într-o realitate orwelliană.” 7. Magdalena Bedrosian (director Editura „Cartea Românească”, ianuarie 1990): “"Oameni fără eternitate, Faraonul, Piramida, Biblioteca, Diaspora..." proze de sondaj al adâncurilor psihice intersectate de notații ale concretului actual
Claudiu Iordache () [Corola-website/Science/305470_a_306799]
-
această perspectivă a restituirii, munca de editor a lui Andronicus a fost extraordinar de importantă. În afara editării și publicării tratatelor gânditorului grec, Andronicus, ca orice editor de valoare, a adăugat note, comentarii și parafrazări. Se considera astăzi că originea cuvântului metafizica, ca domeniu distict al filozofiei, i s-ar datora lui Andronicus care a denumit tratatele lui Aristotel, publicate de el, sub termenul general generic de "Metafizica". Se pare că intenția lui Andronicus în alegerea titlului ar fi fost aceea de
Andronicus din Rhodos () [Corola-website/Science/301473_a_302802]
-
de valoare, a adăugat note, comentarii și parafrazări. Se considera astăzi că originea cuvântului metafizica, ca domeniu distict al filozofiei, i s-ar datora lui Andronicus care a denumit tratatele lui Aristotel, publicate de el, sub termenul general generic de "Metafizica". Se pare că intenția lui Andronicus în alegerea titlului ar fi fost aceea de a atrage atenția asupra publicării postume a unor opere practic necunoscute publicului ale lui Aristotel, marcând faptul că acestea ar fi fost publicate după cele publicate
Andronicus din Rhodos () [Corola-website/Science/301473_a_302802]
-
ocupat funcțiile de Șef al Departamentului de Filosofie (2000-2002) și Șef al Catedrei de Filosofie Sistematică (1999-2004), din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”. În ultima perioadă a ocupat mai multe funcții: conferențiar universitar, din 1992, la Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, titularul cursurilor de ontologie, metafizică, filosofie și teologie, profesor universitar din anul 2003 la Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, titularul cursurilor de ontologie, metafizică și filosofie și teologie. Printre activitățile sale se pot menționa: Conducător de doctorat (din 2005); Președinte al comisiilor de acordare a gradului didactic
Vasile Frăteanu () [Corola-website/Science/313132_a_314461]
-
din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”. În ultima perioadă a ocupat mai multe funcții: conferențiar universitar, din 1992, la Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, titularul cursurilor de ontologie, metafizică, filosofie și teologie, profesor universitar din anul 2003 la Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, titularul cursurilor de ontologie, metafizică și filosofie și teologie. Printre activitățile sale se pot menționa: Conducător de doctorat (din 2005); Președinte al comisiilor de acordare a gradului didactic I și îndrumător științific al lucrărilor candidaților; Membru al Colegiului de redacție al revistei „Studia Universitatis”, Babeș-Bolyai
Vasile Frăteanu () [Corola-website/Science/313132_a_314461]
-
în mare ca apoi să se extindă și pe uscat. Empedocle (c. 490 - 430 i.Hr.) scrie despre originea nesupranaturală a ființelor vii. Mai mult, Empedocle sugerează chiar și o forma de selecție naturală, care este menționată și de Aristotel în "Metafizica". Platon (c. 428 - 348 i.Hr.) a fost, după cum se exprimă biologul și istoricul Ernst Mayr, "cel mai mare antierou al evoluționismului", deoarece marele filozof deschide calea către esențialism, numit de el "Teoria formelor". Această teorie susține că obiectele observate în
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
imperfecte ale ideilor. Cu ajutorul rațiunii, putem recupera din inconștientul nostru cunoașterea înnăscută, dar uitată, cunoașterea fiind rememorare. A examinat natura iubirii platonice în dialogul său Symposion, spunând că iubirea este căutarea nemuririi. Aristotel, ca dișcipol al lui Platon, a considerat metafizica ca cea mai importantă dișciplină filosofică și vedea omul ca pe o ființă politică, o entitate socială capabilă să își găsească fericirea numai în cadrul unei comunități. Diogene din Sinop a căutat fericirea în izolare de toate convențiile și nevoile, iar
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
în lărgirea și cultivarea minții printr-o mare varietate de cunoștințe. În ceea ce privește standardele avansate de educație seculară, programa școlară include teatrul, dansul și muzica, astrologia, poezia și compoziția. Cursurile de instrucție superioară includ arta vindecării, sanscrita, dialectica, artele și meseriile, metafizica și filozofia religiilor. Dintre aceste "cinci subiecte elevate", după cum mai sunt numite, ultimul este considerat fundamental. Sfinția Sa și-a început educația la vârsta de șase ani, iar la douăzeci și cinci și-a luat doctoratul în filozofie buddhistă. Periodic a fost examinat
Tenzin Gyatso () [Corola-website/Science/314773_a_316102]
-
în praf sunt diferite. Și sunt diferite deoarece praful imaginii le este familiar, e un praf care vine din cărămizile și mortarul lor, și din zugrăveala cojita și căzută, și din prăfuitele străzi, ălei și zone verzi din apropiere. Tristețea metafizica a neiubitelor blocuri de apartamente străbate imaginea fixată în praf mai mult decat dintr-o fotografie. În timp ce o poză păstrează imaginea (semi)perfectă a clădirii, ea este creată din impresia lăsată de lumină pe o suprafata fotosensibila. Iar lumină este
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
acum o suită de obiecte, alt aspect al încordării sale cu metalul. Creațiile recente sînt situabile în descendentă suprarealist-dadaistă. La vremea lor, Man Ray, Marcel Duchamp, Kurt Schwiters, Max Ernst confecționaseră, recurgînd la asocieri polemice, obiecte plastice prin care proclamau „metafizica banalității” și elogiul deșeului. Deși fac și ele apel la valențele expresive ale deșeului, obiectele lui se abat însă de la linia inaugurată de promotorii amintitelor direcții prin intenționalitate și printr-o uvrajare atentă care aparține „penchant”-ului sau irepresibil de
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
de partid nu au primit tratament preferențial, deși Quisling nu a împărtășit greutățile războiului suferite de compatrioții lui. Totuși, multe daruri primite au rămas nefolosite și nu a trăit extravagant. Quisling era interesat de știință, de religiile orientale și de metafizică, adunând în timp o bibliotecă ce includea opere de Spinoza, Kant, Hegel și Schopenhauer. A ținut pasul cu dezvoltările din domeniul fizicii cuantice, dar nu și cu ideile filosofice mai actuale. A amestecat filosofia cu știința într-o nouă religie
Vidkun Quisling () [Corola-website/Science/318399_a_319728]
-
pus bazele filosofiei, Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din filosofia acestuia și a dezvoltat-o, putîndu-se cu siguranță afirma că Aristotel este întemeietorul științei politice ca știință de sine stătătoare. A întemeiat și sistematizat domenii filosofice ca Metafizica, Logica formală, Retorica, Etica. De asemenea, forma aristotelică a științelor naturale a rămas paradigmatică mai mult de un mileniu în Europa.A ridicat raționamentul (inducție și generalizare) la rangul de „cale a cunoașterii” științifice. Omul este perfecțiunea lumii vii, iar
Filozofia greacă clasică () [Corola-website/Science/319414_a_320743]
-
din Eretria"). Școala megarică a fost creată de Euclid din Megara (a nu se confunda cu matematicianul Euclid din Alexandria, creatorul geometriei clasice, zise "euclidiene"). Filosofii megarici au jucat un rol important în dezvoltarea logicii, dând preferință dialecticii, și a metafizicii. Reprezentanți ai școlii megarice: Filosofia clasică greacă s-a dezvoltat mai departe și în epoca elenistică. Astfel la Alexandria a luat ființă "Școala din Alexandria", care a exercitat o puternică influență asupra gândirii filosofice în perioadele următoare, până în epoca expansiunii
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]