4,816 matches
-
oprim la Facultatea de Istorie - Universitatea din București, în amfiteatrul "Nicolae Iorga". Pe 28 martie, caravana CRIM prezintă Sub Pământ - Valea Jiului după 1989, un spectacol-arhivă de povești-mărturii culese din comunitățile muncitorești din Valea Jiului. Un spectacol despre viața, perspectivele și munca minerilor în perioada post-socialistă. Construit pe baza documentării efectuate în comunitățile minerești din Valea Jiului, spectacolul de teatru Sub Pământ discută despre problemele unui grup social aflat la granița dintre migrație, supraviețuire, dispariție și posibilă reconstrucție. „Perioada post-1989 a transformat fundamental configurația
”subPământ - Valea Jiului după 1989” - la Facultatea de Istorie București () [Corola-website/Science/295638_a_296967]
-
putere, cât și la nivelul raporturilor interpersonale. Aceste comunități s-au redefinit din perspectiva noilor structuri socio-politice care au adus în Valea Jiului închiderea treptată sau reducerea activității celor mai multe mine, disponibilizări, privatizarea și delapidarea principalelor fabrici din zonă, incursiuni repetate ale minerilor spre București.” (David Schwartz, Capete înfierbântate - Valea Jiului) Regie: David Schwartz Scenariu: Mihaela Michailov Distribuție: Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei Șerban Muzica: Bobo Burlăcianu Video și documentare video: Vlad Petri Scenografie: Adrian Cristea Un eveniment organizat în parteneriat
”subPământ - Valea Jiului după 1989” - la Facultatea de Istorie București () [Corola-website/Science/295638_a_296967]
-
după 1989 De: Mihaela Michailov și David Schwartz Cu: Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei Șerban. Scenografia: Adrian Cristea, muzica: Bogdan Burlăcianu, documentare: Vlad Petri SubPământ. Valea Jiului după 1989 își propune să documenteze situația economică, viața și munca minerilor în post-socialism. SubPământ este un proiect de reconstrucție performativă a poveștilor-document, care fundamentează istoria comunităților din Valea Jiului, aflate la limita dintre supraviețuire, migrație, dispariție și posibilă reconstrucție. Spectacolul își propune revalorizarea poveștilor, a problemelor și culturii unor categorii sociale afectate
Comunicat: SubPământ. Valea Jiului după 1989 () [Corola-website/Science/295845_a_297174]
-
după 1989 De: Mihaela Michailov și David Schwartz Cu: Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei Șerban. Scenografia: Adrian Cristea, muzica: Bogdan Burlăcianu, documentare: Vlad Petri SubPământ. Valea Jiului după 1989 își propune să documenteze situația economică, viața și munca minerilor în post-socialism. SubPământ este un proiect de reconstrucție performativă a poveștilor-document, care fundamentează istoria comunităților din Valea Jiului, aflate la limita dintre supraviețuire, migrație, dispariție și posibilă reconstrucție. Spectacolul își propune revalorizarea poveștilor, a problemelor și culturii unor categorii sociale afectate
Comunicat: SubPământ. Valea Jiului după 1989 () [Corola-website/Science/295851_a_297180]
-
putere, Frontului Salvării Naționale și obține astfel atenție în media. Președintele Iliescu încurajează națiunea să salveze națiunea. Cu o nouă formă de performance, recâștigă monopolul media și controlul politic. Scena: televiziunea și spațiul public al Bucureștiului; actorii: de-o parte „minerii”, reprezentanți ai poporului muncitor, cu căști și topoare; de cealaltă parte „studenții”/ „intelectualii” cu păr lung și ochelari, prezentați drept agitatori și huligani, drept inamici ai statului; desfășurarea acțiunii: violență până la moartea unor protestatari. Protestele și înnăbușirea lor violentă de către
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
reprezentanți ai poporului muncitor, cu căști și topoare; de cealaltă parte „studenții”/ „intelectualii” cu păr lung și ochelari, prezentați drept agitatori și huligani, drept inamici ai statului; desfășurarea acțiunii: violență până la moartea unor protestatari. Protestele și înnăbușirea lor violentă de către mineri și forțele armate ale statului sunt până astăzi simbolul stabilizării puterii noii-vechi elite în România de-acum, autointitulată democrată. Performance-ul noii puteri a fost sângeros, instru-mentalizarea minerilor a funcționat drept soluție pentru un conflict pe care forțele armate nu au
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
desfășurarea acțiunii: violență până la moartea unor protestatari. Protestele și înnăbușirea lor violentă de către mineri și forțele armate ale statului sunt până astăzi simbolul stabilizării puterii noii-vechi elite în România de-acum, autointitulată democrată. Performance-ul noii puteri a fost sângeros, instru-mentalizarea minerilor a funcționat drept soluție pentru un conflict pe care forțele armate nu au putut (sau nu au vrut) să-l oprească singure. Iliescu a făcut o reprezentație perfectă: el a chemat națiunea la formarea unui „front comun împotriva acestor elemente
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
care acționează împotriva intereselor poporului nostru” și a mulțumit, după persecuția care s-a soldat cu victime umane, muncitorilor, unitatea de bază a noii societăți (dintre care, majoritatea urmau, în curând, să își piardă slujbele în noul sistem neo-liber-al). Dar „minerii”, poliția și serviciile secrete nu au lovit doar „studenți” și nu au ucis în bătaie doar „intelectuali”. O altă versiune a „celorlalți”, asupra căruia se proiecta imaginea de inamic al națiunii au fost romii. 700 din cei 1200 de oameni
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
1] Multe dintre aceste persoane nu aveau de-a face cu protestele, ci au fost atacate în cartierele lor, unele lovite până când și-au pierdut cunoștința, altele jefuite, altele violate. Această furie violentă care s-a petrecut cu complicitatea statului (minerii au fost conduși în cartierele mărginașe de polițiști) a dat tonul unei perioade lungi de violență colectivă, prezentă în media, împotriva romilor. România/ Kogălniceanu, 9 Octombrie 1990: În orășelul de lângă Constanța se adună vecini români și aromâni în fața bisericii căreia
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
Mării Uniri”, la capătul unei greve a tipografilor care dura de două săptămâni, armata română și jandarmeria ucid câțiva muncitori, trăgând fără somație într-o acțiune premeditată, care de altfel va pune capăt grevei. În anul 1929 are loc grevă minerilor din Valea Jiului, greva făcută pentru a se obține condiții minime de muncă decentă (zi de lucru de 6 ore, masa caldă, condiții de protecție a muncii). Grevă a fost inițiată de minerii de la Lupeni și înnăbușită de armată română, care
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
capăt grevei. În anul 1929 are loc grevă minerilor din Valea Jiului, greva făcută pentru a se obține condiții minime de muncă decentă (zi de lucru de 6 ore, masa caldă, condiții de protecție a muncii). Grevă a fost inițiată de minerii de la Lupeni și înnăbușită de armată română, care ucide cel putin 23 de mineri. „În dimineața zilei de 6 august 1929, crima s-a produs. Oamenii regimului au dus la moartea prin împușcare și atac de baioneta a 23 de
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
a se obține condiții minime de muncă decentă (zi de lucru de 6 ore, masa caldă, condiții de protecție a muncii). Grevă a fost inițiată de minerii de la Lupeni și înnăbușită de armată română, care ucide cel putin 23 de mineri. „În dimineața zilei de 6 august 1929, crima s-a produs. Oamenii regimului au dus la moartea prin împușcare și atac de baioneta a 23 de muncitori. O multime alții au fost răniți și rămași infirmi pentru toată viața. Jertfele
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
a mișcării sindicale din România, de la începuturile ei până în</b> <b>1933</b>, iasromania.wordpress.com, <a href="http://iasromania.wordpress.com/2013/04/29/cronologie-a-miscarii-sindicale-din-romania-de-la-inceputurile-ei-pana-in-1933/">http://iasromania.wordpress.com/2013/04/29/cronologie-a-miscarii-sindicale-din-romania-de-la-inceputurile-ei-pana-in-1933/</a> [12] Aneta Mihoc, soție de miner, interviu personal, realizat împreună cu Mihaela Michailov (arhiva proiectului Teatru subPământ. Valea Jiului după 1989) [13] Zaharia Stancu, Zile de lagăr, Editura Gramar, București, 2005. [14] Jurnalul lui Leon Mișosniky, ediție inedită. [15] Interviu personal, realizat împreună cu Valentina Iancu, 2013. [16] Istoria
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
după 1989 De: Mihaela Michailov și David Schwartz Cu: Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei Șerban. Scenografia: Adrian Cristea, muzica: Bogdan Burlăcianu, documentare: Vlad Petri SubPământ. Valea Jiului după 1989 își propune să documenteze situația economică, viața și munca minerilor în post-socialism. SubPământ este un proiect de reconstrucție performativă a poveștilor-document, care fundamentează istoria comunităților din Valea Jiului, aflate la limita dintre supraviețuire, migrație, dispariție și posibilă reconstrucție. Spectacolul își propune revalorizarea poveștilor, a problemelor și culturii unor categorii sociale afectate
Comunicat Platforma de Teatru Politic 2015 - final de stagiune () [Corola-website/Science/295887_a_297216]
-
ne-membru: Landesversicherungsanstalt Baden-Württemberg (Biroul Regional de Asigurări din Baden-Württemberg ), Karlsruhe." (ii) Pct. 2 lit. (a) pct. (iii) se înlocuiește cu următorul text: "(iii) în cazul în care cotizația a fost plătită în contul regimului de asigurări de pensie pentru mineri: Bundesknappschaft (Casa Federală de Asigurări pentru Mineri), Bochum". (iii) Pct. 2 lit. (b) pct. (i) liniuța a șaptea se înlocuiește cu următorul text: "- dacă ultima cotizație în conformitate cu legislația unui alt stat membru a fost plătită în contul unei instituții grecești
jrc6194as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91366_a_92153]
-
Asigurări din Baden-Württemberg ), Karlsruhe." (ii) Pct. 2 lit. (a) pct. (iii) se înlocuiește cu următorul text: "(iii) în cazul în care cotizația a fost plătită în contul regimului de asigurări de pensie pentru mineri: Bundesknappschaft (Casa Federală de Asigurări pentru Mineri), Bochum". (iii) Pct. 2 lit. (b) pct. (i) liniuța a șaptea se înlocuiește cu următorul text: "- dacă ultima cotizație în conformitate cu legislația unui alt stat membru a fost plătită în contul unei instituții grecești de asigurări de pensie: Landesversicherungsanstalt Baden-Württemberg (Biroul
jrc6194as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91366_a_92153]
-
asigurări de pensie: Landesversicherungsanstalt Baden-Württemberg (Biroul Regional de Asigurări, Baden-Württemberg), Karlsruhe". (iv) Pct. 2 lit. (b) pct. (iii) se înlocuiește cu următorul text: "(iii) în cazul în care cotizația a fost plătită în contul regimului de asigurări de pensie pentru mineri: Bundesknappschaft (Casa Federală de Asigurări pentru Mineri), Bochum". (c) Secțiunea "G. IRLANDA" se modifică după cum urmează: (i) La pct. 1, cuvintele: "Eastern Health Board, Dublin 8" (Consiliul Estic pentru Sănătate, Dublin 8) se înlocuiesc cu cuvintele: "Eastern Regional Health Authority
jrc6194as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91366_a_92153]
-
de Asigurări, Baden-Württemberg), Karlsruhe". (iv) Pct. 2 lit. (b) pct. (iii) se înlocuiește cu următorul text: "(iii) în cazul în care cotizația a fost plătită în contul regimului de asigurări de pensie pentru mineri: Bundesknappschaft (Casa Federală de Asigurări pentru Mineri), Bochum". (c) Secțiunea "G. IRLANDA" se modifică după cum urmează: (i) La pct. 1, cuvintele: "Eastern Health Board, Dublin 8" (Consiliul Estic pentru Sănătate, Dublin 8) se înlocuiesc cu cuvintele: "Eastern Regional Health Authority, Dublin 20" (Autoritatea Regională Estică pentru Sănătate
jrc6194as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91366_a_92153]
-
reducerea cotei sale din piața comunitară, precum și prin rentabilitatea sa nesatisfăcătoare, situația profitului neajungând la nivelul normal și stabil care să-i permită să facă față investițiilor masive necesare redeschiderii unor perspective solide pe termen lung. (137) Asociația sindicală reprezentând minerii din Comunitate și General Workers Union (Regatul Unit) s-au manifestat argumentând că industria comunitară este un mare furnizor de locuri de muncă în Comunitate, care ar fi amenințate în caz de abrogare a măsurilor. (138) Având în vedere dificultățile
32006R1050-ro () [Corola-website/Law/295378_a_296707]
-
2) din regulament] Legislații prevăzute la art. 37 alin. (1) din regulament în conformitate cu care valoarea prestațiilor de invaliditate nu depinde de durata perioadelor de asigurare A. BELGIA Legislațiile referitoare la regimul general de invaliditate, la regimul special de invaliditate pentru mineri și la regimul special pentru marinarii din marina comercială. B. GERMANIA Nici una. C. FRANȚA Toate legislațiile privind asigurările de invaliditate, cu excepția legislației privind asigurarea de invaliditate din cadrul regimului de securitate socială pentru mineri. D. ITALIA Nici una. E. LUXEMBURG Nici una. F.
jrc138as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85273_a_86060]
-
invaliditate, la regimul special de invaliditate pentru mineri și la regimul special pentru marinarii din marina comercială. B. GERMANIA Nici una. C. FRANȚA Toate legislațiile privind asigurările de invaliditate, cu excepția legislației privind asigurarea de invaliditate din cadrul regimului de securitate socială pentru mineri. D. ITALIA Nici una. E. LUXEMBURG Nici una. F. OLANDA Legea din 18 februarie 1966 privind asigurarea împotriva incapacității de muncă. ANEXA IV [art. 40 alin. (3) din regulament] Concordanța dintre legislațiile statelor membre în privința condițiilor legate de gradul de invaliditate BELGIA
jrc138as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85273_a_86060]
-
de invaliditate BELGIA State membre Regimuri aplicate de instituții ale statelor membre care au luat o decizie privind recunoașterea gradului de invaliditate Regimuri aplicate de instituțiile belgiene pentru care decizia este obligatorie, în cazuri de concordanță Regim general Regim destinat minerilor Regimuri pentru marinari Invaliditate generală Invaliditate profesională FRANȚA 1. Regimul general: - Grup III (îngrijire permanentă) Concordanță Concordanță Concordanță Concordanță - Grup II - Grup I 2. Regim pentru agricultură: - invaliditate generală totală Concordanță Concordanță Concordanță Concordanță - două treimi invaliditate generală - îngrijire permanentă
jrc138as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85273_a_86060]
-
Invaliditate generală Invaliditate profesională FRANȚA 1. Regimul general: - Grup III (îngrijire permanentă) Concordanță Concordanță Concordanță Concordanță - Grup II - Grup I 2. Regim pentru agricultură: - invaliditate generală totală Concordanță Concordanță Concordanță Concordanță - două treimi invaliditate generală - îngrijire permanentă 3. Regim destinat minerilor: - invaliditate generală parțială Concordanță Concordanță Concordanță Concordanță - îngrijire permanentă - invaliditate profesională Neconcordanță Neconcordanță Neconcordanță Neconcordanță 4. Regim destinat marinarilor: - invaliditate generală Concordanță Concordanță Concordanță Concordanță - îngrijire permanentă - invaliditate profesională Neconcordanță Neconcordanță Neconcordanță Neconcordanță ITALIA 1. Regimul general: - invaliditate - muncitori Concordanță
jrc138as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85273_a_86060]
-
FRANȚA State membre Regimuri aplicate de instituțiile statelor membre care au luat o decizie privind recunoașterea gradului de invaliditate Regimuri aplicate de instituții franceze asupra cărora decizia este obligatorie în cazurile de concordanță Regim general Regim pentru agricultură Regim destinat minerilor Regim destinat marinarilor Grupul I Grupul II Grupul III 2/3 invaliditate Invaliditate totală Îngrijire permanentă 2/3 invaliditate generală Îngrijire permanentă Invaliditate profesională 2/3 invaliditate generală Invaliditate profesională totală Îngrijire permanentă Îngrijire permanentă BELGIA 1. Regim general Concordanță
jrc138as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85273_a_86060]
-
Îngrijire permanentă 2/3 invaliditate generală Îngrijire permanentă Invaliditate profesională 2/3 invaliditate generală Invaliditate profesională totală Îngrijire permanentă Îngrijire permanentă BELGIA 1. Regim general Concordanță Neconcordanță Neconcordanță Concordanță Neconcordanță Neconcordanță Concordanță Neconcordanță Neconcordanță Neconcordanță Neconcordanță Neconcordanță 2. Regim destinat minerilor: - invaliditate generală parțială Concordanță Neconcordanță Neconcordanță Concordanță Neconcordanță Neconcordanță Concordanță Neconcordanță Neconcordanță Neconcordanță Neconcordanță Neconcordanță - invaliditate profesională Neconcordanță Neconcordanță Neconcordanță Neconcordanță Neconcordanță Neconcordanță Neconcordanță Neconcordanță Neconcordanță 2 3. Regim destinat marinarilor Concordanță 1 Neconcordanță Neconcordanță Concordanță 1 Neconcordanță Neconcordanță Concordanță
jrc138as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85273_a_86060]