6,060 matches
-
decât o încercare de a atrage atenția asupra rolului simbolismului în raport cu mecanismele aflate în abisurile inconștiente. Psihanaliza lui Jung a dovedit un spirit larg enciclopedist, cu influență puternică în caracterologice, grafologie și psihosomatică. Studiile sale au penetrat puternic în domeniul mitologiei, în fenomenologia sacrului, în diverse domenii ale teologiei. Ele au stimulat studiile de antropologie culturală, pe cele de istoria religiilor. Unul dintre cei mai fideli și remarcabili continuatori ai săi a fost Ch. Baudoin (1898-1963). 5.3.3. Alte tendințe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nașterii lui Freud. În centrul atenției investigațiilor lui Jones au fost fenomenele de coșmar, angoasele, cele de refulare ale libidoului, toate investigate din perspectivă clinică. El a preluat metodologia simbolistică pentru studierea fenomenelor maladive, nu ezită să se inspire din mitologie, din religie pentru interpretarea acestora. După ce o întâlnește pe Melanie Klein gândirea sa suportă o deschidere spre considerarea reacțiilor arhaice, implicarea acestora în investigarea sadismului, a indivizilor cu sindrom de castrare, etc. A avut reținere să preia de la Freud ideea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
binecuvântarea Atotputernicului asupra a ceea ce se produce cu cauzalitate în natură și în societate, a ceea ce este bine și rău, a ceea ce este drept sau nu în relațiile dintre oameni, asupra tuturor celor ce mai înainte, în acord cu panteismul mitologiei antice, erau decise în templul zeilor. A fost o epocă importantă pentru dezvoltarea cunoașterii psihologice, de completare a paradigmei sale de suport din perspectivă religioasă, teologică. În mod nedrept ea a fost și mai este tendențios desconsiderată și echivalată cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Editura Muzicală, București, 1982. Jarusevskii, M., Istoria psihologiei, Editura Izdaletsvo. Moscova, 1966. Jones S.L., A Constructive Relationship for Religion with the Science and Profession of Psychology, în American Psychologist 1994, vol 49, nr.3, pp. 184-199. Lăzărescu, G., Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992. Liiceanu, G., Cearta cu filosofia, Editura Humanitas, București, 1992. Locke, J., Eseu asupra intelectului omenesc, vol I, II, Editura Științifică, București, 1961. Lorenz, K., L'Aggression une Historire naturelle du mal, Flamarion, 1969. Kuhn, Th.
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
următoarele trăsături specifice manifestărilor discursive din domeniul politicii 110: * utilizarea unui vocabular și a unei sintaxe simple, răspunzând imperativului accesibilității mesajului politic, care se adresează unor categorii largi de public; * recursul la metafore, cu trimitere la domenii eterogene (istorie, război, mitologie, sport etc.), cu rol în sensibilizarea aspectelor abstracte ale lumii politice; * folosirea verbelor modale și performative care evidențiază atât aspectul imperativ al limbajului, cât și caracterul său dinamic; * utilizarea cu predilecție a conectorilor de adițiune, conferind actelor discursive un caracter
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în genere ceva. Nimic nu învață, pentru că memoria nu păstrează nimic nepriceput, nerumegat, unde interesul viu și judecata copilului n-a jucat nici un rol"349. Venind din orizontul unei vaste culturi, cuprinzând domenii precum economia, politica, lingvistica, istoria, sociologia, filosofia, mitologia, polemica eminesciană îmbină tehnica pamfletului cu dimensiunea anecdotică, situându-se între ironia mușcătoare și satira vehementă a tarelor unei lumi în care prea multe lucruri nu sunt așa cum trebuie. 4.4.4. Istoricul Prin activitatea pe care o desfășoară vreme
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
caracteristicile mitului, legendei, povestirii folclorice, dar oferă o "schematizare", un microunivers socio-cultural acceptabil pentru că angajează și confirmă un Weltanschauung comun"379. Pe această linie de interpretare, publicistica eminesciană este terenul a numeroase incursiuni anaforice în spațiul compensatoriu și recuperator al mitologiei și istoriei naționale: Astfel țăranul dacic, care trecea în cojoc mițos Dunărea-nghețată în vremea craiului Decebal, avea mai multă perspectivă de viitor pentru limba și obiceiurile lui și pentru felul lui de a fi decât țăranul lui Vodă Carol
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
D., (1995a), "Eminescu despre natura statului și federalizarea Europei", în Steaua, nr. 1-2, p. 3. Vatamaniuc, D., (1995b), Eminescu și Transilvania, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Vatamaniuc, D. (1996), Publicistica lui Eminescu 1877-1883, 1888-1889, Editura Minerva, București. Vatamaniuc, D., (1998), Caietele Eminescu. Mitologie și document, Editura Fundației "România de Mâine", București. Vatamaniuc, D., (2000), "Eminescu la sfârșit de secol și început de mileniu", în Viața Românească, nr. 1-2, pp. 12-15. Vatamaniuc, D., (2001), "Eminescu. Dicționar de economie politică", în Manuscriptum, nr. 1-4, pp.
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
s-au atribuit lui Eminescu articole pe care nu le-a scris și i s-au refuzat altele, care sunt, cu siguranță, ale lui". 166 Mihai Eminescu, Opere politice (I-III), Editura Timpul, Iași, 2000. 167 D. Vatamaniuc, Caietele Eminescu. Mitologie și document, Editura Fundației "România de Mâine", București, 1998, p. 83. 168 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 5. 169 Al. Paleologu, "Cum stăm cu Eminescu", în Viața Românească, nr. 1, 1990, pp. 27-28
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
între Bizanț și Occident 10. Petru Ioan, Logică și filosofie 11. Daniel Combes, Epopeea vinului 12. Anton Adămuț, Filosofia substanței 13. I. Saizu & Al. Tacu, Europa economică interbelică 14. Jean-Noël Jeanneney, O istorie a mijloacelor de comunicare 15. Roland Barthes, Mitologii 16. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. I 17. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. II 18. Ioan Lobiuc, Lingvistică generală 19. C. Ciopraga, Personalitatea literaturii române 20. Z. Ornea, Medalioane 21. Guy Hermet, Istoria națiunilor și a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
scheme operatorii sau procedee specifice de manifestare a procesului imaginativ: Aglutinarea constă Într-o nouă organizare mentală a unor părți ușor de identificat și care au aparținut unor lucruri, ființe, fenomene obișnuite etc. Acest procedeu a fost larg utilizat În mitologie, creându-se imaginea sirenei, centaurului etc. Astăzi este folosit În creația tehnică (robotul casnic, radiocasetofonul etc.) Amplificarea și diminuarea se referă la modificarea proporțiilor, a dimensiunilor unei structuri inițiale, obținându-se un nou efect. A fost folosită În creațiile literare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
scheme operatorii sau procedee specifice de manifestare a procesului imaginativ: Aglutinarea constă Într-o nouă organizare mentală a unor părți ușor de identificat și care au aparținut unor lucruri, ființe, fenomene obișnuite etc. Acest procedeu a fost larg utilizat În mitologie, creându-se imaginea sirenei, centaurului etc. Astăzi este folosit În creația tehnică (robotul casnic, radiocasetofonul etc.) Amplificarea și diminuarea se referă la modificarea proporțiilor, a dimensiunilor unei structuri inițiale, obținându-se un nou efect. A fost folosită În creațiile literare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ca un arbore păgân, făcându-se paralele între frunzele-spini și coroana de spini a lui Iisus în momentul răstignirii, între fructele roșii și sângele lui Hristos, laurul și-a câștigat titlul de plantă sfântă, fiind acceptat și de creștinism. În mitologie, laurul este unul dintre cei șapte copaci sacri (măr, smochin, salcie, ulm, stejar, tei). Adăpost pentru animale Laurul face parte din familia arbuștilor, înălțimea sa variind între 2 și 25 de metri, și este întâlnit în Asia, Europa și America
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
imaginea unui șoarece pleșuv); cu sisteme întregi de semne (un semn din limbajul marinarilor evocă mediul marinăresc doar dacă este utilizat în afara acestui mediu); (2) cu alte texte; (3) cu cunoștințele pe care le avem despre lucruri (ex.: nume din mitologie). Aceste relații sunt permanente și generează funcții permanente actualizate doar în mesajul poetic. Concluzia este că limbajul poetic reprezintă „plenitudinea funcțională a limbajului”, fiind superior celorlalte tipuri de limbaje, private de funcțiile de evocare. Eugen Coșeriu contrazice astfel teoria conform
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cîteva lecții. Dar ambianța Assimil nu este cea mai adaptată subiectului. Marie France, ianuarie 1996 Dosarul de mai sus, care discută despre "blocajele" și despre "reticențele" corpului este enunțat cu ajutorul ethosului unei femei libere, care se joacă cu referințele culturale (mitologia greacă, Moș Crăciun, L'école des femmes de Molière), care se joacă, de asemenea, cu reticențele limbii (amestec de registre, metafore ludice etc.). Femeia care trebuie să "facă progrese" este reprezentată cu ajutorul unui garant ce încarnează absența reticenței: femeia eliberată
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
consumul cronic duce la instalarea toleranței și apariția sevrajului atunci când nu mai sunt consumate. În cele mai multe situații uzul de cocaină favorizează ulterior abuzul de heroină (Perez, C. și colab., 1997, p. 270). Morfina (etimologia cuvântului pornește de la zeul somnului în mitologia romană, Morfeu) este principalul alcaloid al opiului, fiind un analgezic puternic cu efect narcotic. Se prezintă sub forma unei pulberi albe, bej sau maronie cu gust amar, solubilă la umiditate. Se găsește sub formă de comprimate, soluție (în doze injectabile
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
aceasta a fost stăpânită de ideea apriorică a evoluționismului, care presupunea la originea religiei un politeism polimorfic, din care omenirea s-ar fi ridicat treptat și greu la concepția monoteistă. Toate încercările de explicație, emise până azi în numele acestei metode: mitologia naturistă, fetișismul, manismul, animismul, totemismul, magia, socotite ca faze evolutive ale credinței religioase, îi apar lui W. Schmidt lipsite de un fundament serios și construite pe o scară falsă de criterii imaginare. El nu contestă existența acestor forme religioase, pe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Aproape fără excepție ei au cultul ființei supreme, concepută spiritual, personal, infinit, supramundan, și purtând de grijă nu numai familiei, clanului sau tribului, dar lumii întregi, pe care a creat-o. În cea mai mare parte, acești primitivi nu cunosc mitologia naturistă, fetișismul, manismul, animismul, totemismul și celelalte, care sunt apariții secundare sau ulterioare ale politeismului. Nici una din aceste teorii sau ipoteze nu intră în considerație pentru a lămuri originea ideii de Dumnezeu la aceste neamuri primitive. În ce privește originea ideii monoteiste
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în același caracter sacral. Am putea spune că nu există decât o singură formă de religie degenerată de monoteismul primar și anume: panteismul. Căci ce înseamnă oare divinizarea fenomenelor naturale, divinizarea mineralelor, a plantelor, a animalelor, din care au ieșit mitologia naturistă, fetișismul, animismul și magia, decât confundarea supranaturalului cu făpturile? E un proces de degradare a ideii divine din transcendent în imanent, fragmentând-o și localizând-o în diferite lucruri, personificate și simbolizate apoi de puterea fanteziei, cu nimb divin
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în această disciplină și gândirea indiană, chineză și japoneză, declară în introducere că sistemele filosofice nu se pot înțelege cu adevărat dacă nu cunoaștem religiile din care și au sorbit substanța. Consecventă cu această convingere, metoda lui expune mai întâi mitologiile și apoi sistemele de gândire născute de ele. Astfel. Istoria generală a filosofiei scrisă de Deussen e totdeodată Istoria religiilor și a literaturilor respective. În mintea acestui mare învățat, simbioza dintre religie și cultură e atât de organică încât nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Și cum tocmai arta înflorită sub auspiciile religiei reprezintă culmea creației frumoase, ar fi absurd să credem că miile de ani care au cultivat-o au fost incapabile s-o guste din pricina credinței. În speță, arta grecilor e identică cu mitologia lor religioasă. Iar fenomenul de divinizare a artei, adică de identificare a esteticului cu mitologicul, e specific grecesc. Dacă grecul credea în mitul Olimpului homeric, aceasta nu-l împiedica să guste frumusețea hexametrilor Iliadei, ci, dimpotrivă, arta îi făcea mitul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sufletesc, îl atribuiau zeilor. În frunte cu Platon, filosofii Eladei socoteau inspirația ca rezultat al unei intervenții supranaturale. Artiștii înșiși o considerau de obârșie transcendentă și invocarea muzei în versurile poeților e până astăzi o mărturie rămasă despre această credință. Mitologia e populată de zei ocrotitori ai artelor. Sub felurite simboluri, lumea veche împodobea cu prestigiu divin taina prin care artistul creează frumusețea. Popoarele primitive de asemenea văd în artă un dar al cerului. Biblia însăși ne relatează că primii artiști
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a precedat. Suma tuturor experiențelor bune și rele, acumulate din generație în generație, zace în acest substrat colectiv, transmis prin ereditate și atavism. Ceea ce e interesant de subliniat e că experiența cea mai primitivă a omenirii, cu imaginile, simbolurile și mitologia ei rudimentară, nu s-a modificat în curgerea veacurilor, ci s-a păstrat intactă în acest fond inconștient, cristalizându-se în forme sau tipare generale pe care doctorul Jung le numește arhetipuri. Aceste arhetipuri de o valoare universală populează inconștientul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nici un popor care să participe la universalitatea culturală decât pe calea de comunicație spirituală, comună tuturor neamurilor, care e Biblia. Semnificativ e faptul că Guyau nu recomandă artiștilor francezi printre mijloacele de înnoire a inspirației refugiul în antichitate și exploatarea mitologiei clasice. Într-adevăr, cultura franceză a tăcut în această privință un abuz de proporții monstruoase. Începând cu veacul XVI, de la Ronsard și până azi, izvoarele principale de inspirație ale acestei culturi le oferă antichitatea. În artă, francezii sunt un popor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și care stau la temelia celei mai false, dar și mai primejdioase inspirații moderne: mania detracată a păgânismului antic Antichitatea ca izvor de inspirație e gândită de germani altfel decât de francezi. Într-un capitol solid și instructiv, „Poesie și Mitologie”, din cartea sa despre Filosofie și poesie, d. Tudor Vianu actualizează marea problemă dezbătută de romanticii germani, a mitologiei ca izvor al artei. Dezbaterea pleacă de la un punct oarecum comun cu cel francez și anume că epoca modernă cu spiritul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]