KorAP: Find »[drukola/base=monarhie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...166 167 168 ...252 >

6,277 matches

Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469

față de monarh și biserică era într-o măsură tot mai mică un principiu director care să impună un sprijin larg. Liberalismul și naționalismul, idealurile unei mari părți a sectorului populației, activ din punct de vedere politic, puteau pune în pericol monarhia. Guvernul însuși nu putea recurge la susținerea nici unuia dintre grupurile naționale. Cu toate că germana era limba preferată în afacerile de stat, curtea nu reprezenta în mod specific interesele germane. În fond, în perioada în discuție, principala primejdie pentru habsburgi avea să

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
au făcut experimente cu diferite sisteme de organizare politică. Slăbiciunea consta aici în faptul că manevrele politice și reformele necesitau o perioadă de pace și stabilitate pe scena internațională. Între 1848 și 1866, anii cruciali ai rezolvării problemelor ei interne, monarhia s-a confruntat cu permanente provocări externe. Multe dintre acestea implicau mișcările naționale din statele învecinate și au avut repercusiuni pe teritoriul monarhiei. După Congresul de la Viena, ca și în perioada anterioară acestui eveniment, arhitectul șef al politicii externe habsburgice

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
pace și stabilitate pe scena internațională. Între 1848 și 1866, anii cruciali ai rezolvării problemelor ei interne, monarhia s-a confruntat cu permanente provocări externe. Multe dintre acestea implicau mișcările naționale din statele învecinate și au avut repercusiuni pe teritoriul monarhiei. După Congresul de la Viena, ca și în perioada anterioară acestui eveniment, arhitectul șef al politicii externe habsburgice era tot Clemens von Metternich. El nu era în favoarea aplicării centralismului în politica internă, considerînd imperiul ca o federație de provincii istorice, fiecare

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
și altor membri ai familiei habsburgice. Problemele de bază care trebuiau puse la punct în momentul acesta erau înmulțirea cererilor de rezolvare a chestiunii pămîntului și pericolul tot mai mare pe care îl prezenta naționalismul maghiar. Problema socială majoră a monarhiei era constituită de nemulțumirile țărănimii. Deși condițiile erau foarte diferite, în multe zone nici măcar reformele despoților luminați nu fuseseră puse în aplicare. Situația devenea din ce în ce mai nesatisfăcătoare atît din punctul de vedere al țăranului cît și din cel al elementelor progresiste

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
ales atitudinea țărănimii era fluctuantă. Exista o mai mică înclinație spre credința că Dumnezeu stabilise locul în viață al fiecărui individ și că oamenii trebuiau să-și îndeplinească menirea fără să crîcnească. Ca și în ținuturile balcanice, țăranul de pe teritoriul monarhiei voia desființarea corvezilor și a obligațiilor feudale și dobîndirea deplinei proprietăți asupra unui anumit lot de pămînt. El dispunea de căi specifice de a-și exprima sentimentele: revoltele țărănești fuseseră ceva obișnuit în trecut, dar se apelase și la tactici

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
lor naționale, dar acționau în favoarea dominației maghiare în propriile lor ținuturi. Oamenii de stat habsburgi, cu o bază națională mai slabă decît cea a opozanților lor, erau îngrijorați de agitația liberală maghiară din cauza efectului acesteia asupra altor populații de pe teritoriul monarhiei. Ei știau totuși că nu puteau continua să joace un rol major în problemele Europei sau să spere să mențină integritatea imperiului fără o Ungarie cooperantă. Lupta aceasta a avut bineînțeles efecte directe asupra ținuturilor slavilor sudici și a Transilvaniei

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
putea deci concura cu maghiara. Activitatea lui Janko Drašković a fost și ea importantă pentru mișcare și pentru politica croată. Educat în Franța și activ în viața politică, Drašković s-a folosit de concepția iliră pentru afirmarea independenței Croației în cadrul monarhiei. El susținea reorganizarea imperiului într-o federație a națiunilor. Faptul că a fost trimis în 1832 ca reprezentant în dieta ungară era reflectarea unei schimbări de atitudine față de Ungaria. În loc să facă front împotriva Vienei, membrii croați ai dietei din 1832-1836

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Deși avea să devină cea mai influentă organizație politică croată, o parte importantă a populației sprijinea încă unirea cu Ungaria. Un alt partid, care va respinge accentul pus pe ilirism sau iugoslavism în defavoarea naționalismului croat, își va face curînd apariția. MONARHIA HABSBURGICĂ, 1848-1867 Între 1848 și 1867, monarhia habsburgică s-a aflat într-o perioadă de criză internă și externă. Provocarea provenea din partea elementelor liberale din imperiu, care atacau monarhia absolută, și a mișcărilor naționale din interior și de peste hotare. Pe

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
organizație politică croată, o parte importantă a populației sprijinea încă unirea cu Ungaria. Un alt partid, care va respinge accentul pus pe ilirism sau iugoslavism în defavoarea naționalismului croat, își va face curînd apariția. MONARHIA HABSBURGICĂ, 1848-1867 Între 1848 și 1867, monarhia habsburgică s-a aflat într-o perioadă de criză internă și externă. Provocarea provenea din partea elementelor liberale din imperiu, care atacau monarhia absolută, și a mișcărilor naționale din interior și de peste hotare. Pe teritoriul monarhiei, principala problemă rămînea Ungaria. În

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
ilirism sau iugoslavism în defavoarea naționalismului croat, își va face curînd apariția. MONARHIA HABSBURGICĂ, 1848-1867 Între 1848 și 1867, monarhia habsburgică s-a aflat într-o perioadă de criză internă și externă. Provocarea provenea din partea elementelor liberale din imperiu, care atacau monarhia absolută, și a mișcărilor naționale din interior și de peste hotare. Pe teritoriul monarhiei, principala problemă rămînea Ungaria. În restul Europei, revoluționarii germani și italieni luptau împotriva influenței habsburgice și vizau întemeierea unor state naționale unificate. Încercările guvernului habsburgic de a

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
1848-1867 Între 1848 și 1867, monarhia habsburgică s-a aflat într-o perioadă de criză internă și externă. Provocarea provenea din partea elementelor liberale din imperiu, care atacau monarhia absolută, și a mișcărilor naționale din interior și de peste hotare. Pe teritoriul monarhiei, principala problemă rămînea Ungaria. În restul Europei, revoluționarii germani și italieni luptau împotriva influenței habsburgice și vizau întemeierea unor state naționale unificate. Încercările guvernului habsburgic de a rezolva situația aceasta afectau în egală măsură situația politică din Croația și din

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
căzut apoi de acord să fie convocată a adunare constituțională. Simțind că era în pericol, curtea s-a mutat la Innsbruck. Primăvara și vara anului 1848 au constituit o perioadă de intensă activitate politică nu numai pe tot cuprinsul teritoriului monarhiei, dar și în statele germanice și italice. Regatul Piemontului a luat conducerea peninsulei, iar la Frankfurt s-a întrunit un parlament exclusiv german, la care au participat și delegați din Imperiul Habsburgic. Paralel cu întrunirea germanilor a fost organizat la

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
participat și delegați din Imperiul Habsburgic. Paralel cu întrunirea germanilor a fost organizat la Praga un congres al slavilor, care și-a deschis lucrările la începutul lunii iunie. Sub influența cehilor, reprezentanții au sprijinit un program austro-slav, care prevedea reorganizarea monarhiei în unități naționale autonome, o acțiune ce urma să întărească influența populațiilor ei slave. Imperiul nu era deci să fie dizolvat, ci transformat într-o federație de națiuni. Aceste întruniri au fost împrăștiate de armata habsburgică după cîteva săptămîni. Cu

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
deci să fie dizolvat, ci transformat într-o federație de națiuni. Aceste întruniri au fost împrăștiate de armata habsburgică după cîteva săptămîni. Cu toată durata scurtă a lucrărilor congresului de la Praga, ideea austro-slavă va rămîne o soluție alternativă a reorganizării monarhiei care se va bucura de sprijin în rîndul grupurilor slave. Cu toate că puterea era deținută la Viena de un regim revoluționar, curtea avea în continuare controlul asupra armatei. În iulie, forțele habsburgice comandate de generalul Radetzky i-au învins pe sardinieni

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Această a doua înfrîngere majoră în mai puțin de un deceniu făcea ca acceptarea de către Imperiu a pretențiilor ungurilor să fie inevitabilă. Ausgleich-ul (Compromisul) din 1867 a reprezentat o reorganizare fundamentală a imperiului, care va dura pînă în 1918, cînd monarhia a fost abolită. Expresie a programului moderat maghiar, documentul acesta împărțea imperiul în două unități politice distincte (vezi harta 23). Ținuturile coroanei ungare aveau să fie de acum înainte administrate sub forma unui stat centralizat, conform prevederilor Legii din martie

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
1849 domeniu al coroanei imperiale, Franz Joseph avînd rangul de mare voievod. Și ea era guvernată direct de Viena. Instituirea sistemului centralizat nu era bineînțeles pe placul marii majorități a liderilor politici croați. Aceștia nu primiseră nimic în schimbul ajutorului acordat monarhiei în 1848 și 1849. O remarcă succintă făcută de un ungur față de un croat constituie un rezumat al situației: "Ceea ce am primit noi drept pedeapsă v-a fost dat vouă ca răsplată."4 În acest timp s-au format aliniamente

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
croați pur și simplu drept sîrbi renegați. Pe lîngă aceste atitudini extremiste, care nu erau susținute de toți membrii lui, Partidul Drepturilor nu voia un parteneriat permanent nici cu Viena, nici cu Buda, acceptînd cel mult unirea doar în cadrul unei monarhii comune. Cea mai influentă figură care susținea ideea iliră în perioada aceasta a fost episcopul Iosip Strossmayer, care colabora strîns cu Franjo Rački. Numit în 1849 episcop de Djakovo, Strossmayer a jucat un rol important în activitățile catolicilor. Crezînd cu

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
au început între guvernul habsburgic și reprezentanții unguri discuțiile care aveau să ducă la instituirea Ausgleich-ului. Am menționat deja că, în acordul final, Ungaria a cerut și a reușit să obțină includerea Croației ca parte integrantă a teritoriului ei în cadrul monarhiei duale. Reprezentanții Croației nu au prea fost consultați în privința acestei decizii, care schimba radical viitorul politic al țării. Autoritățile maghiare urmau să dețină de acum înainte poziția dominantă în orice negocieri viitoare. Importanța pentru Croația a modificării relațiilor dintre Viena

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
dezmembrării sistemului de alianțe anterior. Să nu uităm că, după 1815, cooperarea dintre Austria, Rusia și Prusia în cadrul Sfintei Alianțe consituise un baraj în calea încercărilor de răsturnare a regimurilor conservatoare monarhice de către mișcările liberale naționale. Ajutorul acordat de Rusia monarhiei habsburgice în 1849 a marcat apogeul acestei activități. Acțiunile habsburgilor din timpul războiului Crimeei și reacția violentă a guvernului rus față de această politică a dus la scindarea fostei alianțe, vreme de o scurtă perioadă Rusia cooperînd cu Franța. Napoleon al

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
un efect negativ asupra domniei regelui Othon, dar a fost de mare ajutor în înfăptuirea unirii Principatelor. Victoria prusacă din 1866 a contribuit în mare măsură la negocierile finale ale Ausgleich-ului, avînd astfel o influență nocivă asupra naționalităților balcanice din cadrul monarhiei habsburgice. Criza i-a permis totuși domnitorului Carol să-și consolideze poziția la București. Înfrîngerea Franței din 1871 și slăbirea ulterioară a poziției acestui stat în relațiile internaționale a constituit însă un dezavantaj în primul rînd pentru statele non-slave, Grecia

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
și la Bucovina sau ca Rusia să cedeze Basarabia. Și în calea extinderii granițelor Serbiei și Greciei în detrimentul Imperiului Otoman existau obstacole. Ca și înainte de războiul Crimeei, Marea Britanie a continuat și după aceea să sprijine integritatea teritorială a statului musulman. Monarhia habsburgică avea un interes asemănător. Bineînțeles că ea nu dorea deloc să aibă un stat sîrb puternic ca vecin la granița ei de sud. Guvernul rus, a cărui atenție era concentrată în special asupra reformele interne, dorea să păstreze relații

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
talia unei mari puteri, armata turcească reorganizată putea face față oricărei forțe pe care o puteau încropi bulgarii. Date fiind aceste împrejurări, era urgent necesară obținerea patronajului unei mari puteri. Era evident că ajutorul nu putea veni decît din partea Rusiei. Monarhia habsburgică se opunea energic mișcărilor naționale balcanice, iar Marea Britanie sprijinea menținerea integrității Imperiului Otoman. Nu exista nici o legătură directă cu Franța. Cu toate că guvernul rus nu era nici capabil și nici nu intenționa să se aventureze în Balcani în perioada de după

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
puteri; Macedonia și Tracia reveneau sub stăpînire otomană directă. Se presupunea că Rusia va fi puterea dominantă în principatul autonom. Pentru contracararea acestui avantaj al rușilor, Austro-Ungaria primea dreptul de a ocupa și a administra Bosnia și Herțegovina. În plus, monarhiei i se permitea să ocupe sangeacul Novi Pazar, o fîșie de teritoriu dintre Serbia și Muntenegru. Aranjamentele teritoriale au constituit principala tranzacție a conferinței. Drept urmare, Rusia dobîndea o poziție puternică în jumătatea de est a peninsulei, iar Imperiul Habsburgic o poziție similară

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Ardahanul. Chiar înainte de deschiderea lucrărilor conferinței, Marea Britanie obligase Imperiul Otoman să renunțe la controlul asupra insulei Cipru, majoritatea locuitorilor căreia erau greci. Cea mai mare nemulțumire otomană era provocată de ocuparea de către habsburgi a Bosniei, Herțegovinei și sangeacului Novi Pazar. Monarhia nu învinsese Poarta în război, astfel că cererea ei a fost cu totul neașteptată. Acest aranjament a marcat sfîrșitul efectiv al puterii otomane în Peninsula Balcanică. Deși Albania și Macedonia, ca și Tesalia și Epirul pînă în 1881, erau încă

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
de ea. Mai mult decît atît, guvernul rus fusese nevoit să dea socoteală în fața Europei și obligat să fie de acord cu împărțirea marelui stat bulgar, singura lui realizare deosebită. Se părea că veritabilii cîștigători ai războiului erau Marea Britanie și monarhia habsburgică, care obținuseră insula Cipru și respectiv Bosnia și Herțegovina. Cu toate că raționamentul acesta era firește corect în ceea ce privește Marea Britanie, care repurtase într-adevăr o mare victorie diplomatică, cîștigurile habsburgilor aveau să devină o grea responsabilitate. Ocuparea Bosniei și Herțegovinei, cu populația

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]