19,067 matches
-
vin, de regulă, sub formă de valute în fluxuri de investiții în moneda națională, FFI, care sunt apoi transmise către economia reală, unde sunt transformate în investiții directe. O parte a acestor fluxuri străine de capital pot merge pe piața monetară, FID, fiind utilizate în vederea acordării de credite pentru investiții directe sectorului real al economiei, credite care aduc profit și care este apoi transferat în străinătate de cei care au adus fluxurile respective de bani (investitori străini pe piața de capital
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
existența acestei diversități de piețe care constituie în ansamblul lor ceea ce denumim piața financiară, dar care are, fiecare, o funcționare relativ autonomă și interdependențe proprii cu celelalte piețe din cadrul economiei naționale. Printre cele mai importante piețe financiare putem enumera: piața monetară, piața de capital și piața valutară. Pe aceste piețe se realizează marea majoritate a tranzacțiilor cu active financiare, drept pentru care, în continuare, vom insista asupra descrierii mecanismelor lor de funcționare. 2.3.1. Piața monetară Piața monetară se află
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
financiare putem enumera: piața monetară, piața de capital și piața valutară. Pe aceste piețe se realizează marea majoritate a tranzacțiilor cu active financiare, drept pentru care, în continuare, vom insista asupra descrierii mecanismelor lor de funcționare. 2.3.1. Piața monetară Piața monetară se află în centrul proceselor de reglare și autoreglare care determină volumul și viteza de circulație a banilor în economie. Banii sunt necesari pe orice piață și pentru realizarea oricărui tip de activitate economico socială. Principalele conexiuni ale
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
enumera: piața monetară, piața de capital și piața valutară. Pe aceste piețe se realizează marea majoritate a tranzacțiilor cu active financiare, drept pentru care, în continuare, vom insista asupra descrierii mecanismelor lor de funcționare. 2.3.1. Piața monetară Piața monetară se află în centrul proceselor de reglare și autoreglare care determină volumul și viteza de circulație a banilor în economie. Banii sunt necesari pe orice piață și pentru realizarea oricărui tip de activitate economico socială. Principalele conexiuni ale pieței monetare
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
monetară se află în centrul proceselor de reglare și autoreglare care determină volumul și viteza de circulație a banilor în economie. Banii sunt necesari pe orice piață și pentru realizarea oricărui tip de activitate economico socială. Principalele conexiuni ale pieței monetare sunt reprezentate în figura 2.2. \n Piața monetară se formează ca urmare a existenței cererii de bani și a ofertei de bani atât a sectorului public, cât și al celui privat al economiei, a gospodăriilor populației și a sectorului
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
autoreglare care determină volumul și viteza de circulație a banilor în economie. Banii sunt necesari pe orice piață și pentru realizarea oricărui tip de activitate economico socială. Principalele conexiuni ale pieței monetare sunt reprezentate în figura 2.2. \n Piața monetară se formează ca urmare a existenței cererii de bani și a ofertei de bani atât a sectorului public, cât și al celui privat al economiei, a gospodăriilor populației și a sectorului extern (importul și exportul realizat de economia națională). Piața
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
se formează ca urmare a existenței cererii de bani și a ofertei de bani atât a sectorului public, cât și al celui privat al economiei, a gospodăriilor populației și a sectorului extern (importul și exportul realizat de economia națională). Piața monetară nu este însă un sistem omogen, în structura sa intrând mai multe tipuri de piețe pe care se realizează tranzacții cu bani. Printre cele mai importante piețe care alcătuiesc piața monetară amintim: piața creditelor, piața depozitelor și piața interbancară. Piața
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
extern (importul și exportul realizat de economia națională). Piața monetară nu este însă un sistem omogen, în structura sa intrând mai multe tipuri de piețe pe care se realizează tranzacții cu bani. Printre cele mai importante piețe care alcătuiesc piața monetară amintim: piața creditelor, piața depozitelor și piața interbancară. Piața creditelor include oferta de credite și cererea de credite de diferite feluri din economie. Prețul acestei piețe este rata dobânzii la creditele acordate, și el depinde de raportul dintre cererea și
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
cererea de credite a sectorului privat, care se referă atât la cererea de credite a întreprinderilor private pentru realizarea anumitor obiective curente sau de perspectivă, cât și la cererea de credite a gospodăriilor populației. O altă piață din structura pieței monetare este piața depozitelor, care se formează ca urmare a existenței ofertei de depozite și a cererii de depozite. Depozitele se constituie, de regulă, ca urmare a proceselor de economisire care au loc la nivelul gospodăriilor populației și al întreprinderilor private
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
rata depozitelor. Din depozitele formate, băncile comerciale finanțează creditele acordate pe piața creditelor, procesul respectiv aducându-le un câștig net reprezentat de diferența dintre rata dobânzii la creditele acordate și la depozitele formate (marja bancară). Piața interbancară este o piață monetară coordonată de banca centrală prin intermediul căreia băncile comerciale care au un deficit de lichiditate pot să obțină împrumuturi pe termen scurt pentru acoperirea acestui deficit. Împrumuturile se realizează prin accesarea din proprie inițiativă de către băncile comerciale a două facilități permanente
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
comerciale a două facilități permanente oferite de BNR: facilitatea de creditare, care permite obținerea unui credit cu scadența de o zi la o rată a dobânzii predeterminată, care constituie, în mod normal, un plafon al ratei dobânzii overnight a pieței monetare. În mod simetric, băncile comerciale pot să depună la banca centrală excesul de lichiditate utilizând facilitatea de depozit care permite plasarea unui depozit cu scadența de o zi la banca centrală, la o dobândă predeterminată, rata dobânzii reprezentând, în mod
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
depună la banca centrală excesul de lichiditate utilizând facilitatea de depozit care permite plasarea unui depozit cu scadența de o zi la banca centrală, la o dobândă predeterminată, rata dobânzii reprezentând, în mod normal, pragul ratei dobânzii overnight a pieței monetare. Coridorul format din cele două rate ale dobânzii în jurul ratei dobânzii de politică monetară este stabilit la o valoare de +/-4 puncte procentuale, ceea ce permite transmiterea corectă a semnalelor de politică monetară și reducerea amplitudinii fluctuațiilor ratelor dobânzilor de pe piața
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
unui depozit cu scadența de o zi la banca centrală, la o dobândă predeterminată, rata dobânzii reprezentând, în mod normal, pragul ratei dobânzii overnight a pieței monetare. Coridorul format din cele două rate ale dobânzii în jurul ratei dobânzii de politică monetară este stabilit la o valoare de +/-4 puncte procentuale, ceea ce permite transmiterea corectă a semnalelor de politică monetară și reducerea amplitudinii fluctuațiilor ratelor dobânzilor de pe piața monetară interbancară. 2.3.2. Piața de capital Piața de capital are o structură
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
mod normal, pragul ratei dobânzii overnight a pieței monetare. Coridorul format din cele două rate ale dobânzii în jurul ratei dobânzii de politică monetară este stabilit la o valoare de +/-4 puncte procentuale, ceea ce permite transmiterea corectă a semnalelor de politică monetară și reducerea amplitudinii fluctuațiilor ratelor dobânzilor de pe piața monetară interbancară. 2.3.2. Piața de capital Piața de capital are o structură complexă, fiind formată din piața acțiunilor, piața obligațiunilor, piața contractelor la termen, piața derivatelor, piața aurului și metalelor
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
Coridorul format din cele două rate ale dobânzii în jurul ratei dobânzii de politică monetară este stabilit la o valoare de +/-4 puncte procentuale, ceea ce permite transmiterea corectă a semnalelor de politică monetară și reducerea amplitudinii fluctuațiilor ratelor dobânzilor de pe piața monetară interbancară. 2.3.2. Piața de capital Piața de capital are o structură complexă, fiind formată din piața acțiunilor, piața obligațiunilor, piața contractelor la termen, piața derivatelor, piața aurului și metalelor prețioase, piața obiectelor de artă, piața bursieră etc. Principalele
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
care formulează regulamente și instrucțiuni, supraveghează corectitudinea operațiilor desfășurate și poate decide diferite măsuri prin care se asigură desfășurarea corectă a tuturor activităților legate de tranzacțiile cu valori mobiliare. \n Tranzacțiile pe piața de capital sunt acoperite de o masă monetară speculativă, furnizată de piața monetară (Mg). Pe piața de capital pot intra și fluxuri de capital internaționale (FFI) care sunt aduse de investitori străini și plasate în diferite active mobiliare aducătoare de profit. Aceste fluxuri au o mobilitate mare, ele
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
supraveghează corectitudinea operațiilor desfășurate și poate decide diferite măsuri prin care se asigură desfășurarea corectă a tuturor activităților legate de tranzacțiile cu valori mobiliare. \n Tranzacțiile pe piața de capital sunt acoperite de o masă monetară speculativă, furnizată de piața monetară (Mg). Pe piața de capital pot intra și fluxuri de capital internaționale (FFI) care sunt aduse de investitori străini și plasate în diferite active mobiliare aducătoare de profit. Aceste fluxuri au o mobilitate mare, ele putând ieși din economia națională
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
2.4. Caracteristici ale turbulenței și volatilității piețelor financiare Turbulența și volatilitatea sunt omniprezente pe piețele financiare. Aceste fenomene se regăsesc în special pe piața de capital și piața valutară, dar pot să apară în anumite perioade și pe piața monetară. Forma de manifestare observabilă a lor este evoluția prețurilor pe termen scurt. De exemplu, un fenomen de turbulență este caracterizat printr-o creștere și/sau scădere a prețului acțiunilor pe piața de capital, care apar absolut neașteptat, introducând printre investitori
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
așteptările investitorilor. Aceste trei elemente, deși se regăsesc la nivel microși macroeconomic, sunt strâns asociate și interacționează puternic unul cu altul. Modificările care au loc în prețurile acțiunilor au ecou în diferite aspecte ale societății, cum sunt cele economice, politice, monetare ș.a. Astfel, profitabilitatea corporațiilor, calitatea produselor, strategia de afaceri, stabilitatea politică, ratele dobânzilor etc. au un rol în determinarea fluctuațiilor prețurilor, atunci când piețele trec de la un echilibru la altul. În același timp, informația despre schimbările în indicatorii fundamentali (PIB, rata
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
unități militare etc.). Provocarea, invocată la începutul paragrafului, atârnă și mai greu în cazul cercetării veniturilor și consumului populației sătești. Evident, mai întâi sunt dificultățile de ordin general în determinarea veniturilor. Deși au formă precisă (se exprimă în valori numerice monetare), determinările respective nu sunt, cel mai adesea, și exacte (corecte în totalitate), deoarece apar erori nesistematice în înregistrarea tuturor intrărilor de venit din surse diverse. Unele dintre aceste surse sunt apelate individual, altele, la nivel de gospodărie, de unde relevanța mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ceilalți membrii ai gospodăriei (pentru a dispune de ele personal). În fine, mai aducem în discuție încă două elemente (desigur, nu singurele care trebuie avute în vedere): primul se referă la faptul că unele gospodării au venituri numai în valori monetare, altele în valori monetare și în natură, iar altele numai în natură, iar convertirea veniturilor în natură în valori monetare se realizează cu o anumită aproximație; al doilea aspect privește profilul economic al gospodăriilor populației, unele dintre acestea sunt strict
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pentru a dispune de ele personal). În fine, mai aducem în discuție încă două elemente (desigur, nu singurele care trebuie avute în vedere): primul se referă la faptul că unele gospodării au venituri numai în valori monetare, altele în valori monetare și în natură, iar altele numai în natură, iar convertirea veniturilor în natură în valori monetare se realizează cu o anumită aproximație; al doilea aspect privește profilul economic al gospodăriilor populației, unele dintre acestea sunt strict unități de consum, altele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
nu singurele care trebuie avute în vedere): primul se referă la faptul că unele gospodării au venituri numai în valori monetare, altele în valori monetare și în natură, iar altele numai în natură, iar convertirea veniturilor în natură în valori monetare se realizează cu o anumită aproximație; al doilea aspect privește profilul economic al gospodăriilor populației, unele dintre acestea sunt strict unități de consum, altele însă sunt unități de producție și consum, producția fiind, la rândul său, destinată vânzării, vânzării și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de ocupare asociate cu navetismul rural-urban și muncile rutiniere neagricole ale populație stabile, ne-navetiste. Structuri de venituri și ocupare a forței de muncă Fiecare dintre cele patru tipuri de ocupare neagricolă se caracterizează printr-o anumită structură a veniturilor monetare ( REF Ref48977537 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 10). Salariul este principala sursă de venit pentru toate aceste tipuri de ocupare, cu ponderea cea mai ridicată pentru navetiști rural-urban și cea mai scăzută pentru muncitorii neagricoli ne-navetiști. Activitățile independente neagricole au un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
impact pozitiv semnificativ asupra veniturilor lucrătorilor manuali neagricoli. Agricultura este principala sursă de venituri pentru agricultori. Chiar dacă aceasta este scăzută, are o contribuție și la veniturile categoriilor RNp și RNm de ocupare NA. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 10. Structura veniturilor monetare pe categorii de ocupare în comunitățile rurale, 2002 Ocupații Surse de venit Salarii Agricultură Activități independente neagricole Protecție socială Altele Profesioniști, manageri și tehnicieni RNp 86,6 3,7 7,7 0,1 1,9 100 Lucrători în servicii și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]