5,280 matches
-
văzut părăsiți de orice speranță, ne-am dus la crâșma din sat, să ne înecăm aleanul într-o ulcică cu vin. Acolo însă s-o nimerit să fie și unul cu o scripcă... Și pentru că plecau vreo doi flăcăi la oaste, scripcarul o ținea numai pe struna cea groasă de curgea numai jale din diblă. Atunci am început să bem în dușmănie parcă. Apoi ne-am răsucit câte o țigară și să te ții, băiete: beam, fumam și... plângeam!... La o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
bine, omule! Când ai avut tu timp să fii și vânător, pentru că de când te știu ai fost tot cărăuș. Taică-meu o fost vânător și eu de mic mă țineam de coada lui...Asta am făcut-o până la plecarea la oaste. Pe urmă, toate duminicile erau ale mele. Umblam pe coclauri după tot felul de vietăți... Acum priceput-ai, Ioane? Atunci, de săptămâna viitoare punem pușca la treabă! O punem, Ioane! Roagă-te la Dumnezeu însă să nu avem nevoie de-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
flori, canafi și coji de ouă roșii, Scaloianul zăcea întins într un mic coșciug de șindrilă. În șanțul de la marginea drumului stătea Hepu nebunul satului. în poziție de drepți, cu palma la tâmplă, dădea solemn onorul ca un conducător de oaste care trece în revistă defilarea trupelor. Din colțul gurii, umflându-și ritmic bucile obrajilor, imita fanfara intonând imnul care-i plăcea lui și pe care-l învățase de la copiii satului: "Hepu prostu' Câinele nostru Hepu nebunu' Trage cu tunu' Și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
trecut pe el ca printr-o casă, lungă dreaptă casă, ca printr-o casă la al cărei prag sfârșește drumul, ca să iasă la celalalt capăt iarăși drum, drum vechi - în lume precum pravila îl vrea - lăsat în voie să pornească. Oști trecură-n veac pe-aci, și Radu cel Frumos, roți ferecate, robi domnești, comori și lacrimi, moți cu ciubăre, turme, vânturi, răpuși și-nvingători, stindarde, patimi. Pe toți și toate-n nopti, când vâlvele se bat, îi poți vedea-n
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
urăști pe Edomit, căci este fratele tău, să nu urăști pe Egiptean, căci ai fost străin în țara lui: 8. fiii care li se vor naște, în al treilea neam, să intre în adunarea Domnului. 9. Cînd vei ieși cu oastea împotriva vrăjmașilor tăi, ferește-te de orice lucru rău. 10. Dacă va fi la tine cineva care să nu fie curat, în urma vreunei întîmplări din timpul nopții, să iasă din tabără, și să nu intre în tabără; 11. spre seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
căci lucrul acesta este o urîciune înaintea Domnului, și să nu faci vinovată de păcat țara pe care ți-o dă de moștenire Domnul, Dumnezeul tău. 5. Cînd un om va fi însurat de curînd, să nu se ducă la oaste, și să nu se pună nici o sarcină peste el; să fie scutit, din pricina familiei, timp de un an, și să veselească astfel pe nevasta pe care și-a luat-o. 6. Să nu iei zălog cele două pietre de rîșniță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
auzea, de multe ori sta în cumpănă, neștiind ce să facă; și-l asculta cu plăcere. 21. Totuși, a venit o zi cu bun prilej, cînd Irod își prăznuia ziua nașterii, și a dat un ospăț boierilor săi, mai marilor oastei și fruntașilor Galileii. 22. Fata Irodiadei a intrat la ospăț, a jucat și a plăcut lui Irod și oaspeților lui. Împăratul a zis fetei: "Cere-mi orice vrei, și-ți voi da." 23. Apoi a adăugat cu jurămînt: "Orice-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
deodată și crezând, fiecare că el are dreptate. Se făcu o liniște de mormânt.Nimeni nu mai râdea, nimeni nu mai vorbea, se oprise și muzica.Se auzeau numai cei doi copii care țipau și povesteau. Cei doi conducători de oști, Decebal și Traian, se fulgerară cu privirea.Se ridicară brusc În picioare și-și spuseră vorbe tăioase: -V am primit În casa mea și v-am omenit ca pe niște oaspeți de seamă! zise Decebal. -Nu voi mai calcă În
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
înghețate încerc să-l ajut pe prietenul meu să găsească pe hartă drumul înapoi, spre Scala. Țipetele dintr-o parte, vîntul și ninsoarea de peste tot. E limpede. Am ratat. După o vreme, ne retragem cu privirea în pămînt, ca o oaste învinsă și spulberată. Ca și visele noastre. La o intersecție, un parfum consistent ne gîdilă simțurile. Fără cuvinte, mergem pe dîra lui. Parfum de femeie elegantă, ținută în brațe de un palton negru plin de tăieturi misterioase, ample, condusă de
Parfum de femeie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3987_a_5312]
-
o subtilitate citadină. Scena e amintită în Nopțile atice de Aulus Gellius: „Interogat de Antioh dacă armata sa somptuos împodobită ajunge spre a-i înfrunta pe romani, generalul cartaginez, vrând să-l ridiculizeze pe monarh pentru lașitatea și slăbiciunea acestei oști atât de magnifice, a replicat că este acolo destul pentru a satisface aviditatea romanilor. Intrebarea se referea la forța militară siriană comparativ cu cea romană, răspunsul cum nu se poate mai spiritual și mușcător vizează bogăția prăzii dinainte oferite adversarilor
Orașul invizibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6335_a_7660]
-
crenguță de laur. Cartea de mareșal este datată și localizată: în partea stângă apare locația și data: București, 14 iunie 1930, iar în dreapta, este semnătura olografă a regelui Carol al II-lea. Conținutul Cărții de mareșal a lui Constantin Prezan: ,,Oastea românească pornită pe căile izbândei de către regele întregitor de neam, Ferdinand I-ul a fost călăuzită pe câmpurile de bătălie, în grele și hotărâtoare momente, de căpetenii care, prin bărbăția și virtuțile lor au adus la îndeplinire porunca nestrămutată a
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
al armatei și prim sfetnic al gloriosului meu părinte, prin priceperea și hotărârea domniei tale s-au putut stăpâni și învinge împrejurările tragice din iarna anului 1916 și primăvara anului 1917, iar din încercatele armate române a răsărit acea minunată oaste, care a câștigat victoria de la Mărăști și memorabila izbândă de la Mărășești, încheind mai apoi, epopeea neamului prin victoria de la Tisa. Pentru marile însușiri ostășești și faptele mărețe cu cari ai împodobit izbânda noastră națională, te înalț la RANGUL DE MAREȘAL
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
care mulți il ignorau. Făcea astfel de frică. Armeanul nutrea un sentiment statornic că orice întreprindere este periclitată și de aceea se împărțea între mai multe. O frică atavică din vremea când corăbiile erau atacate de pirați și bazarele de oști dușmane îl împingea să-și constituie mai multe existențe pe emisfera noastră. Prin sistemul comanditei, al asociației sau G. Călinescu al rudelor interpuse, Manigomian mai avea magazine la Smirna, Damasc, Atena și Cairo. În toate părțile poseda și casă în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mândrele noastre colori naționale. 165 {EminescuOpXIII 166} Nu vom insista asupra opiniilor politice din articolul de mai sus, ci vom releva numai erorile istorice și filologice. Deja Theophylact, sub anul 579, și Theophan sub același an pomenesc de români în oastea trimisă în contra avarilor; sub anul 976 Cedrenus povestește că între Prespa și Castoria călători români au ucis pe David, fratele țarului bulgar Simeon. De aci înainte existența românilor balcanici nu mai e tăgăduită de nimeni. Anna Comnena [î]i citează
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
parte precumpănirea populațiunii slave de pe lângă Ochrida, au înlesnit victoria romaeilor. Lupta de esterminare de sub Basilios, care-a ținut patruzeci de ani, stricase cumplit nu numai celor învinși, ci și învingătorul suferi pierderi nemăsurate. Când Bulgaria era cucerită deja, pieri o oaste grecească, la 1040, în lupta cu Ștefan Vojslav, Domn în Zeta și Travunia; alte pierderi le aduse ridicarea bulgară de sub Petru Deljan, pretins fiu al țarului Gavril, până ce și acesta pieri prin alt șișmanid, Alusian, fiul țarului Vladislav. Dar după
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Vojslav, Domn în Zeta și Travunia; alte pierderi le aduse ridicarea bulgară de sub Petru Deljan, pretins fiu al țarului Gavril, până ce și acesta pieri prin alt șișmanid, Alusian, fiul țarului Vladislav. Dar după acestea chiar se mai nimici o mare oaste romeică în strâmtorile de lângă lacul Scutari. Aceste stări înfricoșate grăbiră invazia polovților (pecenegilor ) în Tracia veche și în Macedonia. Ceea ce cruțase războiul bulgar pieri acum (1048 - 1051) și când pecenegii, după ce sfărmaseră de trei ori despărțămintele de armată romaeică, trecură
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
disoluțiune se manifestă, în toate privirile. Theophylakt menționează pe-un apostat care neliniștea Mokoi, o parte a Ochridei. Un bogomil trebuie să fi fost, fără îndoială. Nu mai puțin Dobromir, care adună la 1078 în Mesembria o gloată puternică de oaste. Un altul se mănținu la Beljatowo, se căsători cu fiica unui principe cuman și părăduia după plac în Tracia. Nu e neverisimil că agresiunea armată a bogomililor au înlesnit alipirea croaților la Roma, precum pe de - altă parte papa Grigorie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cheamă și Kalopetru, e domn al vlahilor (dominus Blachorum ). Puterea lor, care se 'ntemeia pe unirea vlahilor cu cumanii, era la 1190 atât de mare încît putură face împăratului Frederic I propunerile cele mai mari în lupta în contra romaeilor; o oaste sârbească avea să se unească cu el și să ajute a cuceri Constantinopolul, iar Petru, care-și așezase deja pe frunte cercul de aur, după ce câștigase pentru el pe bulgari, avea să devie {EminescuOpXIII 224} prin împăratul german (allemanic ) stăpânitor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Apoi urmă un nou război cu blachii, lupta împăratului cu blachii și cumanii la Berrhoea, prinderea soției [lui] Asan și predarea fratelui său Ioan ca ostatec; războiul fu rău purtat. Când campoducele Constantinos Aspietes [î]i observă împăratului Isaak că oastea nu se poate lupta tot într-un timp și în contra vlahilor și în contra foamei, împăratul puse să-i scoată ochii. Blachii, ce făcuse tăriile lor inaccesibile, pustiau împreună cu cumanii provinciile romane, împăratul pierdu, la 1190, oastea și podoaba capului său
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
observă împăratului Isaak că oastea nu se poate lupta tot într-un timp și în contra vlahilor și în contra foamei, împăratul puse să-i scoată ochii. Blachii, ce făcuse tăriile lor inaccesibile, pustiau împreună cu cumanii provinciile romane, împăratul pierdu, la 1190, oastea și podoaba capului său (?? s?? ). Descrierea pe care Niketas o face despre purtarea împăratului Isaak Angelos confirmă pe deplin ceea ce tot el relatează, cumcă frații vlahi nu doreau nimic mai mult decât păstrarea acestui împărat, a cărui incapacitate garanta vlahilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
după cum se esprima Ansbert, mari neajunsuri romaeilor, cari în mai multe rânduri bătuse pe bulgari. Unirea țarului vlah al bulgarilor cu cumanii era însă atât de intimă încît Kalopetru putu să ofere împăratului german, în certurile acestuia cu bizantinii, o oaste auxiliară de 40 000 de bulgari și de cumani, dacă-l va recunoaște pe el de împărat romaeic. Frideric I respinsese însă oferirile serbilor din Diocleea; el nu intră nici în voia principelui vlahilor și bulgarilor și merse neoprit spre
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cuviincios e însă când în institutele de învățămînt ale României se predau neadevăruri istorice patente (? ). Astfel citim în mult întrebuințatul manual al lui Treb. Laurian asupra Istoriei românilor (edițiunea a patra p. 310 et sq. ) că Ștefan Vodă a nimicit oastea craiului unguresc Mateius (Corvinus ) la Baia în Moldova și l-ar fi pus pe fugă pe rege (25 noiemvrie 1467), deși tocmai contrariul e adevărat (? ) și, deși Ștefan Vodă a fost acela care a cerut printr-o solie iertare regelui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și viața fizică pentru statul ungur, dar limba ungurească nu e nimenea dator de-a o învăța, nimeni dator, nici sie însuși, nici lui Dumnezeu, 378 {EminescuOpXIII 379} ["ÎNAINTEA BUBUITULUI... "] 2257 Înaintea bubuitului **** se pleacă Universul. Se ple [acă ] o oaste dușmană, se pleacă regele dușman. · Birui-vor * Domnii sodomiei bizantine și ai cezaro - papismului cu capul de popă și trupul de priap? ["DISPREȚUIEȘTE ORICE SOI DE SPECULĂ... "] 2257 Disprețuiește orice soi de speculă: fie specula de idei a politicianului, a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ciupercile livide ale țestelor și își foșneau veșmintele înnegrite, țineau cuvântări lungi și sălbatice și își holbau orbitele goale, pline de viermi, unii la alții. Și la-nceputul iernii, de ziua sfinților mucenici Mina, Ermoghen și Eugraf, pe la scăpătat, o oaste putredă, pleșuvă și rânjită și-a croit drum către lumea albă. Erau morți bătrâni, cu oasele galbene ca ale vitelor, care nu mai știuseră să-și numere bine ciolanele, așa că-și lăsaseră fie niscai degete, fie falca de jos în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
-n cetate, dar maică-sa n-a vrut să-l primească: "Du-te iar la luptă, pentru țară mori,/ Și-ți va fi mormântul coronat cu flori." Mircea era foarte bătrân, dar tot se mai lupta cu dușmanii în fruntea oștii sale. Se luptase cu Baiazid. Tatăl băiatului îl chemase o dată-n sufragerie și-i desenase ceva pe o coală. "Ei, ia zi, ce-nseam-nă asta?" Erau o baie, un zid, o poartă și-un fes. "Baia-zid poar-tă-fes", îi silabisise el, și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]