4,241 matches
-
În mecanica cerească și în mecanica spațială, argumentul periastrului este unul din elementele utilizate pentru definirea traiectoriei unui corp pe orbită în jurul unui alt corp.El exprimă unghiul dintre direcția nodului ascendent și cea a periastrului acestei orbite. Este măsurat în planul orbital și în direcția mișcării corpului. În mod curent este notat cu litera grecească omega, formula 1. Termenul "periastru" desemnează în mod normal periapsida (termen general) unei orbite descrise în jurul unei stele. După corpurile orbitate, cuvântul se
Argumentul periastrului () [Corola-website/Science/336809_a_338138]
-
dintre direcția nodului ascendent și cea a periastrului acestei orbite. Este măsurat în planul orbital și în direcția mișcării corpului. În mod curent este notat cu litera grecească omega, formula 1. Termenul "periastru" desemnează în mod normal periapsida (termen general) unei orbite descrise în jurul unei stele. După corpurile orbitate, cuvântul se schimbă, deși termenul periapsidă rămâne totuși admisibil. Se vorbește atunci de: Un "argument al periastrului" de 0° semnifică faptul că acel corp pe orbită este cel mai aproape de corpul central în
Argumentul periastrului () [Corola-website/Science/336809_a_338138]
-
în mod normal periapsida (termen general) unei orbite descrise în jurul unei stele. După corpurile orbitate, cuvântul se schimbă, deși termenul periapsidă rămâne totuși admisibil. Se vorbește atunci de: Un "argument al periastrului" de 0° semnifică faptul că acel corp pe orbită este cel mai aproape de corpul central în același moment în care el traversează planul de referință de la Sud spre Nord. Un argument al periastrului de 90° semnifică faptul că periastrul este atins atunci când corpul este la distanța sa maximă deasupra
Argumentul periastrului () [Corola-website/Science/336809_a_338138]
-
corpul central în același moment în care el traversează planul de referință de la Sud spre Nord. Un argument al periastrului de 90° semnifică faptul că periastrul este atins atunci când corpul este la distanța sa maximă deasupra planului de referință. Când orbita este eliptică, argumentul este unghiul dintre linia nodurilor și axa mare a elipsei. Adăugând "argumentul periastrului" la longitudinea nodului ascendent dă longitudinea periastrului. În astrodinamică, argumentul periastrului formula 2 poate fi calculat în felul următor: unde: În cazul unei orbite ecuatoriale
Argumentul periastrului () [Corola-website/Science/336809_a_338138]
-
Când orbita este eliptică, argumentul este unghiul dintre linia nodurilor și axa mare a elipsei. Adăugând "argumentul periastrului" la longitudinea nodului ascendent dă longitudinea periastrului. În astrodinamică, argumentul periastrului formula 2 poate fi calculat în felul următor: unde: În cazul unei orbite ecuatoriale, deși argumentul nu este definit în sens strict, se admite că : unde: În cazul unei orbite circulare, se admite adesea că periatrul este plasat în nodul ascendent și deci că formula 9.
Argumentul periastrului () [Corola-website/Science/336809_a_338138]
-
periastrului" la longitudinea nodului ascendent dă longitudinea periastrului. În astrodinamică, argumentul periastrului formula 2 poate fi calculat în felul următor: unde: În cazul unei orbite ecuatoriale, deși argumentul nu este definit în sens strict, se admite că : unde: În cazul unei orbite circulare, se admite adesea că periatrul este plasat în nodul ascendent și deci că formula 9.
Argumentul periastrului () [Corola-website/Science/336809_a_338138]
-
acestuia. <ref name="RS 7/2009">RS 7/2009 - Galileo - European Court of Auditors - Europa. Gestionarea etapei de dezvoltare și validare a programului galileo, eca.europa.eu</ref> Sistemul GALILEO va fi format din 30 de sateliți pozitionați pe trei orbite medii (MEO), câte 10 în fiecare plan orbital înclinat la 56°, la 23.222 Km altitudine. Fiecare satelit va avea o greutate de 675 Kg, și perioadă de funcționare medie mai mare de 12 ani. În orice punct de pe glob
Galileo (sistem de navigație) () [Corola-website/Science/336874_a_338203]
-
cu privire la schimbarea modulației la BOC 1.1 (Binary Offset Carrier 1.1), permițând astfel ambelor sisteme să coexiste. Primii doi sateliți experimentali GIOVE-A și GIOVE-B au fost lansați în decembrie 2005, respectiv aprilie 2008, în cadrul fazei de lansare pe orbită, In-Orbit Validation (IOV), pentru a valida sistemul. Scopul lansării acestor sateliți a fost testarea condițiilor spatiale specifice în zona de lucru, ceasurile atomice ale sateliților și nivelul de radiații. În noiembrie 2009 s-a inaugurat o stație terestră lângă Kourou
Galileo (sistem de navigație) () [Corola-website/Science/336874_a_338203]
-
au urmat în 12 Octombrie 2012, pentru a ajunge la capacitate operațională inițială (IOC) în 2017-18. Începând cu anul 2016, lansarea ultimilor doisprezece sateliți se face folosind o rachetă Ariane 5 ES, capabilă de a plasa patru sateliți Galileo pe orbită cu fiecare lansare. Din luna mai 2016, sistemul dispune de 14 sateliți în orbită. Finalizarea amplasării celor 30 de sateliți ai sistemului Galileo (27 operationali și 3 pentru înlocuire) pentru a ajunge la capacitatea operațională completă (FOC), este preconizată în
Galileo (sistem de navigație) () [Corola-website/Science/336874_a_338203]
-
în 2017-18. Începând cu anul 2016, lansarea ultimilor doisprezece sateliți se face folosind o rachetă Ariane 5 ES, capabilă de a plasa patru sateliți Galileo pe orbită cu fiecare lansare. Din luna mai 2016, sistemul dispune de 14 sateliți în orbită. Finalizarea amplasării celor 30 de sateliți ai sistemului Galileo (27 operationali și 3 pentru înlocuire) pentru a ajunge la capacitatea operațională completă (FOC), este preconizată în anul 2019. Din punct de vedere al finanțării, sistemul de navigație european Galileo a
Galileo (sistem de navigație) () [Corola-website/Science/336874_a_338203]
-
14,4 ore. Salteliții sistemului vor primi numele unor copii din Europa, câștigători naționali ai unui concurs organizat de Comisia Europeană. Numele câștigătorilor din celelalte 25 de state rămase, v-a fi atribuit celorlalți sateliți care vor fi lansați pe orbită până în 2019. Satelitul GIOVE-A <br>GIOVE-A este primul satelit al sistemului Galileo ce are un rol de verificare și testare. Acesta a fost lansat pe 28 decembrie 2005 de la baza spațială Baikonur din Kazahstan, cu ajutorul unei rachete Soyuz
Galileo (sistem de navigație) () [Corola-website/Science/336874_a_338203]
-
Baikonur din Kazahstan, cu ajutorul unei rachete Soyuz. Scopul satelitului care are o greutate la lansare de 400 kg, este să permită testarea tehnologiilor care vor fi implementate în viitorii sateliți ai sistemului. De asemenea va măsura și parametrii fizici ai orbitei și ai mediului înconjurător în care va funcționa viitoarea constelație. Acesta este primul satelit al Europei plasat pe o orbită medie a Pământului. Contractul în valoare de 27,9 milioane euro, a revenit firmei Surrey Satellite Technology. În data de
Galileo (sistem de navigație) () [Corola-website/Science/336874_a_338203]
-
permită testarea tehnologiilor care vor fi implementate în viitorii sateliți ai sistemului. De asemenea va măsura și parametrii fizici ai orbitei și ai mediului înconjurător în care va funcționa viitoarea constelație. Acesta este primul satelit al Europei plasat pe o orbită medie a Pământului. Contractul în valoare de 27,9 milioane euro, a revenit firmei Surrey Satellite Technology. În data de 12 ianuarie 2006, la centrul spațial ESA s-au primit primele semnale de la satelitul GIOVE-A. Satelitul GIOVE-B <br>Construit
Galileo (sistem de navigație) () [Corola-website/Science/336874_a_338203]
-
fost comandați suplimentar opt sateliți, totalul ajungând la 22 de sateliți. Începând cu anul 2016, desfășurarea ultimelor doisprezece sateliți se va face folosind un lansator Ariane 5 modificat, numit Ariane 5 ES, capabile de a plasa patru sateliți Galileo pe orbită cu fiecare lansare. Sateliții GSAT0210 și GSAT0211 au fost lansați la 24 mai 2016. Următorii patru sateliți sunt planificați pentru lansare în noiembrie 2016 cu un lansator Ariane 5 ES. Ceasurile sateliților sunt esențiale pentru performanțele de poziționare ale sistemului
Galileo (sistem de navigație) () [Corola-website/Science/336874_a_338203]
-
E6 și L1 sunt combinate prin intermediul tehnicii de multiplexare CASM (Coherent Adaptive Sub-Carrier Modulation). Benzile E1 și E2 vor fi combinate cu banda de 1663-1587 MHz folosită de banda L1 a sistemului GPS pentru a asigura interoperabilitatea semnalului. Precizia pe orbită și semnalele sistemului Galileo sunt controlate prin segmentul de la sol constând din: Controlul constelației sateliților, sincronizarea ceasurilor atomice ale sateliților, procesarea integrității semnalului și manipularea datelor legate de elemente interne și externe sunt realizate de cele două centre de control
Galileo (sistem de navigație) () [Corola-website/Science/336874_a_338203]
-
-i convinge pe majoritatea copiilor că Râvna nu stie ce face și că el ar trebui să le fie conducătorul. În continuare, Nevil o forțează pe Râvna să-i predea autoritatea de sysadmin asupra navei spațiale "Excentric ÎI", aflate pe orbită, oferindu-i acces la arhivele, sistemele și armele ei. Totuși, Râvna își păstrează pe ascuns privilegiile de comandant al navei, un statut superior celui de sysadmin. Deoarece descoperirile medicale promise de Nevil nu apar, sprijinul pentru conducerea lui începe să
Copiii cerului () [Corola-website/Science/336919_a_338248]
-
subțire. Oamenii de știință au doi parametri pentru a vedea dacă și cum o planeta poate susține viața: ESI și PHI. O planetă extrasolară, sau exoplanetă este o planetă care orbitează o altă stea decât soarele. Cele mai multe exoplanete descoperite pe orbită până în prezent în jurul valorii de stele în termen de 400 de ani-lumină de sistemului solar (un an lumină = lumina călătorește la distanță într-un an = 9460000000000 km). La data de 23 noiembrie 2010, 504 de exoplanete au fost descoperite, aproape
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
plăcilor. Așa, orice planetă de densitate similară cu densitatea Pământului cu o rază inferioară la poate a fi adaptată cu viața. Totuși, alte studii indică că niște lumi acvatice reprezintă o tranziție între mini-Neptunurile și planetele terestre, în particular dacă orbită în jurul la pitici roșii sau de pitici portocalii. Heller și Armstrong afirmă că cu toate că niște planete acoperite întregime cu apă ar puter să fie locuibile, adâncimea medie de apă și absența de pământuri nu ar trebui să rapoarte super-locuibile. De
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
sateliți artificiali, care înlocuiește antenele terestre utilizate de către un telefon mobil convențional. Semnalul transmis și primit de către telefon este preluat de satelit care-l retransmite la o stație la sol. Rețelele de telefonie mobilă prin satelit folosesc sateliți aflați în orbita joasă a Pământului, sau în orbita geostaționară.
Telefonie prin satelit () [Corola-website/Science/337176_a_338505]
-
utilizate de către un telefon mobil convențional. Semnalul transmis și primit de către telefon este preluat de satelit care-l retransmite la o stație la sol. Rețelele de telefonie mobilă prin satelit folosesc sateliți aflați în orbita joasă a Pământului, sau în orbita geostaționară.
Telefonie prin satelit () [Corola-website/Science/337176_a_338505]
-
Asteroizii troieni ai lui Jupiter, sau troienii jovieni sau, mai simplu, asteroizii troieni, când nu există vreo ambiguitate, sunt un grup de asteroizi care folosesc orbita lui Jupiter în jurul Soarelui, în preajma punctelor Lagrange L și L ale orbitei acestei planete, adică sunt situate cu 60° în fața sau în urma planetei Jupiter. Asteroizii troieni poartă această denumire pritr-o convenție care îi numește după personajele din Războiul troian. Prin
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
Asteroizii troieni ai lui Jupiter, sau troienii jovieni sau, mai simplu, asteroizii troieni, când nu există vreo ambiguitate, sunt un grup de asteroizi care folosesc orbita lui Jupiter în jurul Soarelui, în preajma punctelor Lagrange L și L ale orbitei acestei planete, adică sunt situate cu 60° în fața sau în urma planetei Jupiter. Asteroizii troieni poartă această denumire pritr-o convenție care îi numește după personajele din Războiul troian. Prin extindere, termenul « troian » este utilizat pentru desemnarea oricărui alt mic obiect care
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
ar fi fost vorba de Phoebe, satelit al lui Saturn, atunci recent descoperit și situat la două minute de arc, sau chiar de o stea. Identitatea punctului de lumină observat de Barnard nu a fost realizată înainte de a fi calculată orbita troianului , un obiect (re)descoperit în 1999. În februarie 1906, astronomul german Max Wolf a descoperit un asteroid în punctul Lagrange L al sistemului Soare-Jupiter și l-a numit 588 Achilles, după Ahile, unul din eroii "Iliadei" lui Homer. Ciudățenia
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
troianului , un obiect (re)descoperit în 1999. În februarie 1906, astronomul german Max Wolf a descoperit un asteroid în punctul Lagrange L al sistemului Soare-Jupiter și l-a numit 588 Achilles, după Ahile, unul din eroii "Iliadei" lui Homer. Ciudățenia orbitei sale a fost remarcată după câteva luni și, în mod rapid, alți asteroizi au fost descoperiți în preajma celor două puncte Lagrange.
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
În astronomie, un cvasisatelit este un asteroid care coorbitează cu o planetă în jurul Soareui, pe o orbită eliptică proprie și a cărei excentricitate orbitală este superioară aceleia a orbitei planetei, dar are aceeași longitudine medie ca și aceea a planetei. Văzut de pe planetă, asteroidul pare să realizeze o revoluție în jurul ei fără a fi totuși, în mod
Cvasisatelit () [Corola-website/Science/337185_a_338514]