8,467 matches
-
lor ignoranță, autenticitatea psihică. Ruptura, schimbarea modului de viață introduc, ca subtemă a alienării, manifestările nevrozelor ca reacție a inadaptatului. Pintea - haiducul muncitor are o viziune obsesivă, coșmarescă, a inutilității ciclice a împotrivirii: „o roată de moară suspendată deasupra unui pârâu sec, învârtindu-se în gol, continuu, lent.” Romanele Refugii (1984) și Drumul cenușii (1988), făcând parte dintr-un ciclu intitulat Zidul morții, vor propune nevroza ca loc de adăpostire a personalității traumatizate, care de astă dată este a unei femei
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
mergea călare la vânătoare. Trecând prin pădure, ieșea pe o câmpie frumoasa inundată de razele de lumini, acolo zărea o domnișoară frumoasă stând pe iarbă, cu o broderie în față. Cosea crengile copacilor în mai multe nuanțe de verde, apoi pârâul cu peștișori zglobii, galbeni, roșii cu picățele negre, rămânând loc în goblen și pentru păsările cerului, cu aripile întinse. Îi plăcea să discute cu ea, îl impresiona inteligența ei și de fiecare dată se sfătuia cu ea despre mersul lucrurilor
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
dădu un atac de cord celorlalți, care fură luați pe nepregătite. S-a început să se braveze. Ce am face dacă ar veni Gardienii? I-am lua de gât și i-am târî prin colbul străzilor și otrava apelor din pârâurile orașului. Și tot așa mai departe. Velail? se auzi la un moment dat o voce pițigăiată. Uită-te un pic! "Velail" nu i-a atras atenția numai lui, ci și celorlalți de lângă el, adică nouă. Pe ecran erau scările blocurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
salvare! De acolo îmi puteau umple din nou mintea și deveni imperative pe o peliculă imaculată și lipsită de alte gânduri. Îl vedeam! Era uimitor! Era întâi un firicel de apă undeva în depărtare! Începu să se mărească. Deveni un pârâu, apoi un râu, un fluviu, o mare fără orizonturi! O mare mereu în curgere! Eram condamnat! Nu ajunsesem așa departe data trecută. Voința bătrânului se sfârșea undeva sus, incapabilă să mă rețină în strânsoarea sa de fier atât de aproape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
cu mers măsurat pe lângă scene de-a dreptul scabroase din viața agitată a semizeului. Uite-l beat, clătinându-se, gata s o dezonoreze pe fata regelui Aleos, preoteasă a zeiței Athena, care spală rufe cu tovarășele ei la marginea unui pârâu. Și mai încolo, iată-l pe micuțul bastard, fructul acestei legături 219 rușinoase, părăsit de bunicul său în pădure, unde îl alăptează o capră. Nu așa i-ar fi plăcut să-și împodobească locuința. Dar Gallus, cu gustul lui îndoielnic
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
turcă înseamnă "râpa galbenă". Se învecina la nord cu localitățile: Jurilovca, Canlî-Bugeac și Ciamurli de Jos la vest cu localitățile Potur și Beidaut, la sud, cu localitățile Cogealac și Caranasuf, iar la est cu Marea Neagră. Comuna era așezată pe valea pârâului Sariurt. În comună existau două biserici, câte una în fiecare sat. Biserica din satul Casapkioi fusese construită în anul 1875 și avea hramul "Sf. Voievozi", în timp ce, biserica din satul Sariurt a fost construită în anul 1884 și avea hramul "Sf.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
localitate. Populația comunei, la sfârșitul secolului al XIX-lea, era de 1 941 de locuitori, din care: 1 828 de lipoveni, 61 români, 17 tătari și 5 bulgari 821. Comuna Nalbant cuprindea satele Nalbant și Testemel, fiind așezată pe valea pârâului Telița, la 20 de km nord-vest de Babadag. Se învecina la nord cu localitatea Telița, la sud cu Armutlia și Bașkioi, la vest cu Alibeikioi, iar la est cu localitățile Frecăței și Congaz. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Nalbant
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ortakioi a fost construit un sediu nou pentru primăria comunei. Populația comunei Ortakioi era, la sfârșitul secolului al XIX-lea, de 686 de locuitori, din care: 280 erau români, 249 tătari, 142 germani 824. Comuna Potur era așezată aproape de vărsarea pârâului Beidaut în lacul Golovița, la 21 km sud de Babadag, fiind traversată de șoseaua Babadag-Constanța. Se învecina spre nord cu localitățile Ciamurli de Sus și Ciamurli de Jos, spre vest cu Beidaut, spre sud cu localitățile Casapkioi și Cogealac, iar
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
întreținută" și avea "nevoie de multe reparațiuni", motiv pentru care Mihai Ionescu Dobrogeanu, care a vizitat mănăstirea la 22 iulie 1897, concluziona că "această mănăstire ar trebui pusă sub o administrație mai severă"859. Comuna Balabancea era situată pe valea pârâului Taița, la 29 km sud-est de orașul Măcin și la 22 km spre sud de orașul Isaccea și cuprindea satele: Balabancea, Giaferca-Rusă, Hamcearca, Islam-Giaferca sau Giaferca-Turcească și Țiganca 860. Aceasta se învecina spre nord, cu orașul Isaccea și comuna Luncavița
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a fost construită în anul 1888. Populația comunei, la sfârșitul secolului al XIX-lea, era de 1 382 de locuitori, din care: 1 246 erau români, 17 evrei, 17 țigani și 2 greci 886. Comuna Luncavița era așezată pe valea pârâului cu același nume și cuprindea satele Luncavița și Rachel. Satul Luncavița era situat la 17 km de orașul Măcin și la 18 km de Isaccea și era locuit în cea mai mare parte de către români. Satul Rachel era situat la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
era de 1 567 de locuitori, din care: 1 404 erau români, 73 bulgari, 42 armeni, 27 țigani și 21 greci 892. Din totalul populației, 362 erau bărbați, 346 femei și 859 copii 893. Comuna Pecineaga era situată la vărsarea pârâului Ai-Orman (Pecineaga) în Dunăre, la 26 km de orașul Măcin. Se învecina spre nord cu localitatea Turcoaia, spre est cu Satul Nou, spre sud cu localitatea Ostrov, din județul Constanța, iar spre vest cu Dunărea 894. Biserica din comună avea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
avut 6 plăși, atunci când ființa plasa Traian care cuprindea o serie de comune integrate ulterior plășilor Mangalia și Silistra Nouă. Reședința acesteia s-a aflat în comuna Enișemlia 1078. Plasa Hârșova era situată în nord-vestul județului Constanța. Era traversată de pârâul Saraiul, cuprinzând toate localitățile de pe malul Dunării situate între Movila Cazacului și satul Boazgic 1079. Localitățile ce aparțineau plășii Hârșova erau: Calfa, Ciobanu, Dăieni, Gârliciu, Ghizdărești, Ostrov, Saraiu, Șiriu, Topalu, Topolog, Urumbei și Hârșova 1080. Reședința acesteia era orașul Hârșova
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
satul Boazgic 1079. Localitățile ce aparțineau plășii Hârșova erau: Calfa, Ciobanu, Dăieni, Gârliciu, Ghizdărești, Ostrov, Saraiu, Șiriu, Topalu, Topolog, Urumbei și Hârșova 1080. Reședința acesteia era orașul Hârșova, singura localitate urbană din cuprinsul plășii. Comuna Calfa era situată pe valea pârâului Saraiul, la 15 km N-E de Hârșova și la 40 de km N-V de Constanța și cuprindea satele: Calfa, Curudgea, Haidar, Rahman, Ramazankioi și Mahometcea 1081. Se învecina spre N cu localitatea Urumbei, spre E cu localitatea Casimcea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în anul 1893. La începutul secolului al XX-lea, populația comunei Calfa era de 2 571 de locuitori, dintre aceștia, 2 454 fiind români, 114 tătari și 2 greci 1089. Comuna Ciobanul, numită și Groapa Ciobanului, era situată pe valea pârâului Saraiul între lacurile Ciobanul și Hasarlâk Ghiol, la 8 km N-E de Hârșova și la 96 km N-V de Constanța 1090. Localitatea se compunea din satele Ciobanul și Cadi-Câșla. Primul era un vechi sat românesc situat pe malul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
comunei Dăieni erau români. Astfel, dintr-un total de 1 822 de locuitori, 1 716 erau români. În comună locuiau și 48 de bulgari, 5 ruși1100. Existau și 53 de locuitori de diferite naționalități. Comuna Gârliciu era situată pe valea pârâului Pietrișul, la 21 km N-E de Hârșova și la 96 km N-V de orașul Constanța, fiind traversată de drumul Hârșova-Măcin, fiind formată dintr-un singur sat. În ultimii ani ai secolului al XIX-lea, în comuna Gârliciu existau
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
000 de locuitori, majoritatea fiind români. Alături de cei peste 1 600 de români la Hârșova locuiau: 638 de turci, 224 de tătari, 216 bulgari, 177 greci, 44 evrei, 32 unguri și 29 italieni 1116. Comuna Ostrov era situată pe valea pârâului Rosti, la 35 km N-E de orașul Hârșova și cuprindea satele Ostrov și Aigâr-Ahmet. Localitatea era traversată de drumul Hârșova-Măcin Satul Ostrov era un vechi sat românesc, iar satul Aigâr-Ahmet, situat la 6 km E de satul de reședință
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
În satul Ostrov dintr-un total de 1 026 de locuitori, 1 013 erau români. Românii erau majoritari și în satul Aigâr-Ahmet. Aici locuiau 465 de români, precum și 114 turci și 14 tătari 1124. Comuna Saraiu era situată pe valea pârâului Saraiu, fiind situată la 18 km N-E de orașul Hârșova, cuprinzând satele: Eni-Serai, Eski-Serai, Balgiu, Carapelit și Dulgheru. Reședința comunei se afla în satul Eni-Serai. Acesta era traversat de șoseaua ce asigura legătura cu Hârșova și Ciucurova. Înainte de 1878
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de la termenul turcesc însemnând portar, era așezat pe valea Capugi "într-o pozițiune frumoasă"1134. Acesta se afla la 3 km sud de satul Șiriu, fiind locuit "de multă vreme de tătari"1135. Satul Cartal Seleuș era situat pe valea pârâului Cartal, un afluent al Casimcei, la 5 km E de satul Șiriu. Satul Pantelimon fusese înființat de către români pe vatra fostului sat tătărăsc Ceatal-Orman, distrus de către ruși în cursul războiului Crimeii (1853-1856)1136. Era situat pe valea pârâului Ceatal-Orman, la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pe valea pârâului Cartal, un afluent al Casimcei, la 5 km E de satul Șiriu. Satul Pantelimon fusese înființat de către români pe vatra fostului sat tătărăsc Ceatal-Orman, distrus de către ruși în cursul războiului Crimeii (1853-1856)1136. Era situat pe valea pârâului Ceatal-Orman, la 14 km S-E de satul Șiriu, "într-o pozițiune sălbatecă (...) ce amintește de pustietatea de odinioară a Dobrogei"1137. Principalul motiv al distrugerii satului în timpul războiului Crimeii a fost acela că aici se afla reședința hanului tătarilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
același nume, la 8 km S de satul de reședință al comunei Șiriu. După încheierea războiului din 1877-1878, satul Erkesek era "o grămadă de ruine printre care abia se zăresc câteva locuințe mizerabile"1138. Satul Muslu era așezat la izvoarele pârâului Tichilești, la 4 km N-V de satul Șiriu. Fiind "așezat într-o regiune fertilă", acest sat "a început să renască", astfel că, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, avea "case bune și higienice"1139. Satul Satiskioi era situat la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la 4 km N-V de satul Șiriu. Fiind "așezat într-o regiune fertilă", acest sat "a început să renască", astfel că, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, avea "case bune și higienice"1139. Satul Satiskioi era situat la izvoarele pârâului Boazgik, fiind locuit de către români și tătari. Cel de-al nouălea sat al comunei Șiriu, Terzikioi, era situat pe valea pârâului Cartal, la 6 km S-E de satul de reședință al comunei. Localitatea Șiriu, una dintre cele mai mari
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
că, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, avea "case bune și higienice"1139. Satul Satiskioi era situat la izvoarele pârâului Boazgik, fiind locuit de către români și tătari. Cel de-al nouălea sat al comunei Șiriu, Terzikioi, era situat pe valea pârâului Cartal, la 6 km S-E de satul de reședință al comunei. Localitatea Șiriu, una dintre cele mai mari comune din Dobrogea, se învecina cu: Saraiu (N), Ghizdărești și Topalu (V), Casimcea (E), iar spre sud cu localitățile Tașpunar și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
423 de locuitori, marea majoritate fiind români. Alături de cei 4 259 de români, în comună locuiau: 894 de tătari, 259 de turci, 7 germani și 4 bulgari 1146. Comuna Topolog era situată într-o regiune deluroasă împădurită fiind traversată de către pârâul Eni-Serai. Localitatea era străbătută de către drumul Hârșova-Ciucurova, situându-se la o distanță de 44 km N-E de Hârșova. Se compunea din satele Topolog și Doerani. Satul Topolog era situat pe valea pârâului Topolog și cuprindea Topologul Tătărăsc și Topologul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o regiune deluroasă împădurită fiind traversată de către pârâul Eni-Serai. Localitatea era străbătută de către drumul Hârșova-Ciucurova, situându-se la o distanță de 44 km N-E de Hârșova. Se compunea din satele Topolog și Doerani. Satul Topolog era situat pe valea pârâului Topolog și cuprindea Topologul Tătărăsc și Topologul Românesc, locuite majoritar de către tătari, respectiv români. La 4 km S-E de satul Topolog se afla satul Doerani. Acesta era traversat de pârâul Hagi-Omer. Prin acest sat trecea drmul ce lega Hârșova
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Topolog și Doerani. Satul Topolog era situat pe valea pârâului Topolog și cuprindea Topologul Tătărăsc și Topologul Românesc, locuite majoritar de către tătari, respectiv români. La 4 km S-E de satul Topolog se afla satul Doerani. Acesta era traversat de pârâul Hagi-Omer. Prin acest sat trecea drmul ce lega Hârșova de Babadag. Satul Doerani avea o așezare "din cele mai pitoresci și mai plăcute din Dobrogea"1147, fiind "înființat de către români prin 1860"1148. Comuna Topolog se învecina cu localitățile: Atmagea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]