5,290 matches
-
domnul Sandu a înșfăcat pachetul cel mai mare și l-a depus cu ușurință pe platforma vagonului, apoi pe cel mai mic și, în final, plasele de nailon. Gata. Tu, Rozalie, ascultă-mă: aici ai o dună și dincolo două perne pentru copiii tăi. În sacoșele astea ai niște șuncă, pâine și apă minerală. Atât am reușit și noi să vă aducem. Stăteam toți în jurul mamei, în timp ce din ochii ei curgeau lacrimi de mulțumire și de bucurie. Sabina, Sandule, dragii mei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
lui erau limpezi, clare și drepte. Nu suporta amânări sau tergiversări inutile, ori decizii nedrepte. Era un "censor morum" critic al moravurilor autentic și inegalabil. De fapt, ceea ce-l diferenția pe moș Butu de noi, în ceea ce privește bunurile materiale, erau câteva perne și doage (cuverturi) în plus, alături de binecunoscutul recipient din lemn cu telemea de oaie. Atât. În rest, aceeași sărăcie lucie ca a noastră. Ambele familii părăsiserăm vagonul și acum așteptam cu sufletul la gură să vedem ce va urma. De-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
putea coborî și ieși din bordei. În prelungirea celor trei trepte, la un interval de 50 de centimetri, a fost bătută cu țăruși câte o scândură: în intervalul dintre scândură și perete s-au pus paie, iar peste paie, păturile. Perne aveam de acasă. Tot de paie. În partea stângă, dormeam noi, cei patru frați: Mircea și Lică aveau capetele spre interiorul bordeiului, iar eu cu Sandu aveam capetele spre ieșire. Prin urmare, dormeam picioare la picioare. Dincolo, la fel, mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
îmbolnăvește de meningită și moare. Mai dramatic: "După ce a plecat mama, m-a cuprins o stare de agitație, de neliniște crescândă, și m-am dus în camera Silviei. Patul surorii mele era așternut, curat și frumos, iar la căpătâi, peste perna obișnuită din pene, stătea neconsolată și stingheră, așteptând cu nădejde întoarcerea stăpânei, pernuța catifelată de care se îndrăgostise atât de mult Silvia. Am înșfăcat repede pernuța, am traversat rapid bucătăria în care bapțea (bunica dinspre tată, n.m.) făcea de mâncare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cărți. O măsuță, încărcată și ea cu foi, creioane, niște fotografii vechi, mașina de scris. Papucii de casă ai poetului stăteau cuminți la marginea patului, se vedeau vârfurile roase și nuanța de culoarea untului. Într-un colț mai întunecat, o pernă ușor îngălbenită de timp, brodată de mână. Eram încurcată, nu știam unde să mă așez. Să stau mai aproape de maestru, sau..."Așează-te, zice, simte-te ca acasă". Alături, apă, șerbet, o carte deschisă cu vârful îndoit. Fără emoție, dialogul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ales, cine să mă învețe tehnicile trezirii energiei Kundalini, cine să mă învețe lucrul corect pe chakre, cine să mă îndrume pentru a învăța cum să-mi înnobilez ființa prin recunoașterea Spiritului? Cu corpul fizic slăbit și ocrotit permanent printre perne în confortabilul pat, acoperit grijuliu cu o plapumă călduroasă de către buna mea soție, complet căzut și psihic, dar susținut de noile lecturi, mi-am amintit de o anumită poză. O poză xerox, alb-negru, pe format A4, ștearsă de timp și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
vechi, fiecare cu câte doi cai mari și negri, armăsari de-a dreptul. Cu asta se ocupau țiganii lui Știrbu de lângă Vergului, luau trăsuri nefolosite, înlocuite tot mai des de bogătași cu mașini scumpe, le dădeau jos toate dantelăriile și pernele, toate ornamentele și mai ales fierul, dacă era, le despuiau și le pregăteau pentru amatorii de curse, dornici de adrenalină, care se luau la întrecere pe un traseu destul de mare. De pe Cățelului, de unde se dădea startul, ieșeau într-un drum
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și sec. Care iubire ? — Ah, da ! Cum aș putea uita această replică memorabilă ? Blănurile, bijuteriile și portofele uitate... Acum v-aș putea umple viața cu blănuri, bijuterii și v-aș putea lăsa câte un portofel plin în fiecare noapte lângă perna dumneavoastră, dar când nu îmi permiteam nimic din toate astea, mi-am deschis sufletul și v-am cântat. M-am urcat pe o scenă, mi-am înfruntat toate fricile și îndoielile pentru dumneavoastră, cu riscul de a mă face de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
peste picior, iar deasupra lor părul pubian, negru ca ochii ei, era ca un cuib pufos care mirosea a lapte proaspăt și în care voiai să te faci mic, incredibil de mic și să adormi la nesfârșit. Sânii, ca două perne, cusute în vârf cu ciocolată. Sfârcurile i se întă- riseră, excitate și rușinate de privirea atât de insistentă a lui Cristi, cum niciun bărbat nu se uitase la ele vreodată. De parcă fiecare centimetru al ei ar fi avut un zeu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mult vindecate. Violența de pe străzi îi amintea de anii războiului, de anii fără casă, care i-au răpit tatăl și totodată copilăria. Nesiguranța și frica renăscuseră în viața lui și se așezau în fiecare seară, ca niște amante cuminți, lângă perna lui și-l mângâiau cu gheare de fier. Avea din ce în ce mai des coșmaruri. Se întorcea de pe o parte pe alta în somn și se trezea brusc, transpirat, după ce tocmai îl văzuse pe taică-su împușcat sau pe Fernic făcându-se praf
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
dintre bucuria și năzbâtiile zilei în lumea fas- cinantă a viselor ; notele dulci încheiau mai mereu o poveste sau un basm și, desigur, săruturile mamelor pe frunțile pufoase ale micuților obosiți, care, cu zâmbetele pe buze și capetele cufundate în perne colorate cu miros proaspăt, închideau ochii și visau imediat eroi de legendă sau trubaduri la fel de mari și îndrăgiți ca și Cristi. Imediat a venit primăvara lui 1939 și întreg orașul, de la oameni până la pietrele cubice, natura care reînvia și colora
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ajunge ! Luați-l și închideți-l ! Dați-i jos hainele, spălați-l de vomă și de sânge și aruncați-i o uniformă de deținut. Și să nu vă prind că primește ceva de băut sau de mâncare până mâine, nici pernă, nici plapumă să nu primească, îl lăsați așa cum este, pe viitor domnul Vasile să mediteze de două ori mai bine înainte de a face pe viteazul cu niște militari, din poziția sa ingrată de trădător. Căci dacă dânsul n-a învățat
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ca niște zgârieturi - ca și cum ceva s-ar fi târât pe tavan, înfigându-și ghearele în el. Am început să-mi scormonesc buzunarul blugilor în căutarea dozei de coca și atunci am privit spre pat. Iar în momentul acela am văzut perna. Ceva sfârtecase perna, o spintecase în două (da, ăsta era cuvântul care mi-a venit în minte: spintecat) și fulgii se împrăștiaseră pe cuvertură. Perna arăta de parcă ar fi fost, ei bine, atacată, din moment ce fața de pernă era sfârtecată ca și cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ca și cum ceva s-ar fi târât pe tavan, înfigându-și ghearele în el. Am început să-mi scormonesc buzunarul blugilor în căutarea dozei de coca și atunci am privit spre pat. Iar în momentul acela am văzut perna. Ceva sfârtecase perna, o spintecase în două (da, ăsta era cuvântul care mi-a venit în minte: spintecat) și fulgii se împrăștiaseră pe cuvertură. Perna arăta de parcă ar fi fost, ei bine, atacată, din moment ce fața de pernă era sfârtecată ca și cum ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
dozei de coca și atunci am privit spre pat. Iar în momentul acela am văzut perna. Ceva sfârtecase perna, o spintecase în două (da, ăsta era cuvântul care mi-a venit în minte: spintecat) și fulgii se împrăștiaseră pe cuvertură. Perna arăta de parcă ar fi fost, ei bine, atacată, din moment ce fața de pernă era sfârtecată ca și cum ar fi fost înțepată în mod repetat, iar atunci când am pus, ezitant, mâna pe pernă, mi-am tras-o înapoi pentru că era udă. În acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
acela am văzut perna. Ceva sfârtecase perna, o spintecase în două (da, ăsta era cuvântul care mi-a venit în minte: spintecat) și fulgii se împrăștiaseră pe cuvertură. Perna arăta de parcă ar fi fost, ei bine, atacată, din moment ce fața de pernă era sfârtecată ca și cum ar fi fost înțepată în mod repetat, iar atunci când am pus, ezitant, mâna pe pernă, mi-am tras-o înapoi pentru că era udă. În acest moment - când arătătorul meu s-a retras năclăit - mi-am șters imediat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
venit în minte: spintecat) și fulgii se împrăștiaseră pe cuvertură. Perna arăta de parcă ar fi fost, ei bine, atacată, din moment ce fața de pernă era sfârtecată ca și cum ar fi fost înțepată în mod repetat, iar atunci când am pus, ezitant, mâna pe pernă, mi-am tras-o înapoi pentru că era udă. În acest moment - când arătătorul meu s-a retras năclăit - mi-am șters imediat mâna de blugi și m-am hotărât să cobor în birou și să mă închid acolo pentru tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
mă închid acolo pentru tot restul nopții. Să le las pe Jayne și pe Marta să se ocupe de asta. Primul meu gând fusese că fiica ușor sărită a lui Jayne făcuse singură toată harababura asta, așa că voiam să las perna ca dovadă palpabilă. Dar când m-am întors să ies din cameră, iată-l acolo: Terby. Stătea inocent pe podea. Nu-mi aminteam să-l fi văzut când intrasem, iar acum stătea acolo, în așteptare, acoperit cu penele lui negre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
becul roșu pâlpâind în ceafă, semn că fusese activată. Am închis întrerupătorul minuscul de sub luminița roșie și l-am închis pe Terby. Se auzi un huruit, apoi păpușa rămase țeapănă. Când am lăsat-o jos pe patul lui Sarah, lângă perna mutilată, am remarcat că păpușa era caldă și ceva pulsa dincolo de penele ei. O liniște apăsătoare se așternuse în cameră, deși zbenguiala dansului vibra dedesubt. Am simțit dorința urgentă de a coborî acolo. Când m-am întors să ies din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în serios - pentru că era ceva ce se întâmpla cu o regularitate pe care nu o găseam alarmantă. Victor lătra de undeva din interiorul casei, iar ceasul de pe noptieră indica 7.15. Am gemut și mi-am îngropat adânc fața-n pernă (era umedă; plânsesem din nou în somn), dar m-am ridicat rapid în capul oaselor, realizând că aveam ceva de dovedit în dimineața asta: că eram responsabil, că nu eram dependent de droguri, că eram curat. Dar n-am reușit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ușii, dar cu toate că nu păreau foarte adânci, vopseaua chiar fusese jupuită și m-am gândit că probabil fusese opera lui Victor, încercând să intre. Nimeni din cei prezenți la petrecere nu urcase la etaj, dar gândul m-a dus la perna sfâșiată din camera lui Sarah și mi-am imaginat că poate chiar Robby făcuse zgârieturile - un gest agresiv, încercarea de a atrage atenție sau ceva de genul ăsta - până când am realizat că nu era în stare de așa ceva; era mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
sau ceva de genul ăsta - până când am realizat că nu era în stare de așa ceva; era mult prea pasiv și blazat ca să se dedea la una ca asta. După care gândul m-a dus din nou la Terby și la perna sfâșiată. Copiii erau imprevizibili - medicamentele pe care le luau dovedeau acest lucru. În plus Robby trecuse recent pe antidepresive. Îi fusese prescris Luvox pentru atacurile de anxietate care nu-i dădeau pace încă de la vârsta de șase ani și care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ori și tot nu înțelegeam ce vrea să spună sau ce vrea să vândă. Robby stătea aplecat de umeri și puloverul Hilfiger legat în jurul taliei i se desfăcu și alunecă pe mochetă în timp ce se ridica din pat întinzându-se. Pe perna lui era o carte pentru adolescenți Ce a fost Pîmântul altădată. Fiul meu avea unsprezece ani și un portofel Prada și un petic de pirat Stussy și o manșetă de tenis Lacoste prinsă la încheietura mâinii și visase să înființeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ar fi fost forțat s-o facă, deși în clipa aceea suspectam că e din cauza infecției auriculare.) Amândoi au stat în mâini și s-au ghemuit în „poziția pietrei“. Iar pentru final Zoe și Ashton au ținut pe frunte niște perne lunguiețe până când adulții au început să aplaude. „Ce drăguț“, am murmurat chiar în urechea lui Nadine Allen, fără să fi realizat până atunci că stătea lângă mine, cu o mână pe spatele meu. Mi-a zâmbit generos (un rictus de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
din nori, spunându-i: „Mămica mea-i acolo sus,“ și până atunci durerea lui Jayne se va fi alinat.) De ce a plâns Jayne în drum spre Midland Airport? Înainte ca ea să părăsească întunericul dormitorului, de ce rostisem cuvintele îți promit? Perna mea era udă. Plânsesem din nou în somn. Soarele bătea acum în cameră și tavanul se lumina indiferent, într-un careu tot mai larg, iar umbrelele continuau să se rotească, halouri fosforescente gravitând în jurul meu - rămășițele unui vis pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]