4,273 matches
-
care existența cotidiană să nu mai fie nici blestem, nici suferință, nici irosire de timp, energie și sănătate. Cu magazine pline, accesibile pentru toată lumea. și cu o administrație de stat care să nu te exaspereze niciodată prin haos, abuz, bun plac și mitocănie ! Ce plat, ce mediocru este totuși acest program pentru o Românie de la periferia Europei, unde legile ar trebui să se aplice (măcar în parte), corupția (aproape) să nu existe, funcționarii publici să răspundă (măcar în momente de bună
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
el - jovial. (Ă). Pare poate ciudată satisfacția cu care Cezar Drăgoi a primit critica muncitorilor când i-au spus așa, pe față, că o anume poezia a sa era de fapt proză și că Haiduceasca aceluiași, era mult mai pe placul lor? Scriitorul descoperise o cale. Și toți scriitorii care intră În fabrică descoperă că nu există decât o singură cale de a merge drept la inima muncitorului: să scrii sincer, fără ocoluri pretențioase, fără șabloane, să-l cunoști, să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în bufet”. Până la momentul racordării Ateneului comunal la rețeaua electrică de iluminat (recepția a fost efectuată în noiembrie 1903), eclerajul sălii de spectacole a fost asigurat cu ajutorul lămpilor cu gaz. Trecerea la sistemul modern de iluminare nu a fost pe placul tuturor spectatorilor. Dintre aceștia, pe lângă unii ofițeri subordonați, cel mai afectat s-a dovedit a fi comandantul secției locale de pompieri, care, începând cu noiembrie 1903, a fost nevoit să-și întrețină cultura teatrală contra ... cost. Spre deosebire de aceștia, ofițerii superiori
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Evul Mediu au avut tendința de a vedea în catastrofele umane (invazii, războaie, foamete, epidemii) sau naturale (cutremure de pămînt, inundații) și mai mult în fenomenele celeste (eclipse, comete), semne care anunțau sfîrșitul lumii. Anale și cronici le cataloghează după plac. Dar este greu de știut dacă ele au fost considerate ca fiind mai numeroase în preajma anului o mie decît înainte. Și mai ales sîntem departe de a fi dovedit că, în acestă epocă cu cronologii incerte, o proporție semnificativă din
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un fel de sclavie. "Da! în timp ce poate alunga miniștrii de la putere, el este, fără nici o garanție și fără urmări, alungat din atelier. Munca lui nu mai este decît o marfă pe care deținătorii capitalului o acceptă sau o refuză, după plac... "El este prada tuturor hazardelor, a tuturor servituților și, în orice moment, acest rege al ordinii politice poate fi aruncat în stradă; în orice moment, dacă vrea să-și exercite dreptul său legal de coalizare pentru a-și apăra salariul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sînt cele trei elemente ale prosperității tuturor, să nu fie deloc exploatate în profitul unora. Națiunea va ști să facă astfel ca toate resursele economice ale teritoriului său și ale Imperiului său să fie puse în acțiune, nu după bunul plac al indivizilor, ci pentru avantajul general. Dacă există încă închisori, să se grăbească să-și deschidă singure porțile! Căci, atunci cînd începe lupta între popor și Bastilia, totdeauna Bastilia sfîrșește prin a nu avea dreptate. Dar francezii înțeleg să-și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
întîi nu știu ce balenă. De ce s-or zgîi la banul ăsta, atîta? E drept, valorează șaisprezece dolari, ceea ce face nouă sute șaizeci de trabuce, a doi cenți bucata. Eu, unul, nu-mi murdăresc buzele cu-o pipă, ca alde Stubb, dar îmi plac trabucele - iată deci nouă sute și șaizeci de trabuce. Hai, Flask, cațără-te pe catarg și deschide-ți bine ochii! Cum să numesc asta - înțelepciune sau nesăbuință? Dacă-i cu adevărat înțelept, are în tot cazul înfățișarea unui lucru nesăbuit; iar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nu apucase s-o facă pe uscat, așa că-și schimbase gîndul în ce privește moartea: încă nu putea să moară, mărturisi el. Oamenii îl întrebară atunci dacă viața sau moartea erau, pentru el, o chestiune ce depindea de voința și bunul lui plac? Firește, le răspunse el... într-un cuvînt, Queequeg își închipuia că, dacă un om e hotărît să trăiască, boala nu-l poate răpune; doar, cel mult, o balenă, o furtună sau vreo altă forță oarbă, năpraznică, nimicitoare, de nestăpînit. între
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
chemați bătrâni; vom fi giudecați nu după ceea ce am făcut, dar după ceea ce mințile strechiete or socoti că au trebuit să facem; vom fi osândiți nu după greutatea luptei și a vremei de atunce, ci după patima partizilor și după placul opiniei mulțimei..." 1. Luptele din prima jumătate a veacului al XIX-lea sunt lupte între categoriile sociale, lupte de interese sociale, din care, în vremea Regulamentului, ies învingătoare cele ale clasei boierești, cum, după 1848, vor ieși învingătoare, cel puțin
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
suspectat de a nutri sentimente patriotice era egal cu a fi exclus din funcțiuni publice. Servilitatea față de interesele Rusiei era un titlu de promovare... De la domn și până la cel mai modest funcționar, toți știau că slujba lor era la bunul plac al consulului rus...." (Marx: 1964, 174-175). Referindu-se la sentimentele populației față de puterea rusă, Marx nota: ""Țăranul român" nutrește pentru "muscal" (moscovit) numai ură" (Marx: 1964, 167). Comentariile sunt de prisos. Însemnări despre români invalida, cu cuvintele lui Marx, pretențiile
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și s-a ținut până astăzi, [...] nu este cu putință ca să fie osândită de providență să piară tocmai astăzi în secolul naționalităților (subl. m.)" (Bălcescu în Apărarea patriei...: 1977b, 94-95) faimosul revoluționar nu avea cum să nu îi fie pe plac lui Ceaușescu. Mai ales când scria Vrem să fim o nație, una, puternică și liberă prin dreptul și datoria noastră, petru binele nostru și al celorlalte nații, căci voim fericirea noastră și avem o misie a împlini în omenire [...]. Aceste
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care funcționează în baza unor "norme impersonale" similare (Jowitt: 1993, 1-4). În cazul fascismului însă, și în special a nazismului, charisma devine personală. Pornind de la celebrul Führerprinzip, partidul de tip fascist nu este altceva decât o anexă aflată la bunul plac discreționar al liderului său, în timp ce partidele leniniste, așa cum am observat, au prioritate în raport cu cel care le conduce. Sigur, se poate contraargumenta, charisma personală nu este deloc absentă din regimurile leniniste, fapt dovedit cu prisosință de deșănțatele culte ale personalității pe
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
prin menținerea lor "în orașe și chiar în unele localități sătești" ca forme de "control cetățenesc împotriva speculanților, împotriva hoților și a altor delicvenți" (Loghin, Petricean: 1974, 94-95; În sprijinul activității...: 1986, 20-21). Putând fi înființate și desființate după bunul plac al regimului, gărzile și-au pierdut treptat utilitatea generală, pe măsură ce leninismul post-revoluționar înlocuia cu succes organizarea "burgheză" a societății românești. Au fost reactivate în 1956, cu ocazia revoluției maghiare, dar au intrat tot mai mult într-un con de umbră
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
său, a fost de acord că ""diferențele de opinii asupra câtorva chestiuni neesențiale"" nu ar trebui să influențeze colaborarea RSR-Uniunea Sovietică (King, Romanian Unit: 2 December 1976, 3). Probabil că Ceaușescu s-a exprimat politic, pentru a îi face pe plac oaspetelul său; nu cred însă că problemele ideologice erau considerate de secretarul general al PCR "neesențiale"; mai degrabă erau înțelese și abordate prin intermediul fațetei lor politice, ceea ce nu schimbă cu nimic datele problemei. De asemenea, discursurile lui Brejnev au indicat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fosta soție și s-a căsătorit în condițiuni metode de corupere a oamenilor prin diferite cadouri, date după libera sa apreciere. A făcut abuzuri călcând legile țării, arestând oameni, confiscând locuințe și lucruri, pe care le împărțea după bunul său plac. A înăbușit critica și chiar acum continuă pe aceeași linie. A fost și este și azi în permanent conflict cu organizația de partid. Concluzii Noi am scos mai mult în evidență părțile negative, pentru că sunt foarte grave și nu se
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
organizat alegeri sub ocupă? ie inamic?. Cuza a fost ales ? i l? a atacat violent pe Br? tianu �n Parlament 111. Dup? alegeri, guvernul Marghiloman ? i?a continuat politică pe aceea? i linie că ? i mai �nainte. Că s? le fac? pe plac germanilor, el a �nceput s? se agite ? i s?? i cear? regelui s? �fac? �n sf�r? it gestul m�ntuitor� (adic? s? abdice). A mers p�n? la a cere (sau a permite) că Br? tianu ? i ceilal? i �r? spunz? tori de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i c? era un socialist foarte radical. Dup? evenimentele din Italia, Iorga a fost informat asupra �anarhiei� �n plin? desf?? urare de acolo. ?i coresponden? a lui demonstreaz? c? era la curent cu brutalele metode fasciste 178. Care nu? i erau pe plac. Cu toate acestea, atunci c�nd Mussolini a venit la putere, Iorga a scris un editorial �n care sus? inea c? Mussolini salvase Italia de o dictatur? bol? evic?. Asemenea c�torva liberali italieni (Giovanni Giolitti ? i al? îi), Iorga consideră
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o putea prefigură acum pentru Rom�nia era o garan? ie din partea Germaniei ? i a Italiei. Ulterior, Rom�nia se va al? tură Pactului Tripartit dintre Germania, Italia ? i Japonia. Nici una din aceste solu? îi nu? i erau pe plac, dar acest patriot d�rz a �n? eles c? nu putea face �ntotdeauna ceea ce ar fi vrut s? fac? ? i nici m? car s? fac? ceea ce ar fi trebuit s? fac? , ci numai ceea ce putea s? fac? pe moment. Sim? ul strict
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
figura 3.1). 1. Nevoia celui ce învață de a ști, de a cunoaște Spre deosebire de copii și adolescenți, care consideră că trebuie să învețe ceea ce le predă profesorul pentru a trece/promova într-o clasă superioară, pentru a face pe plac părinților etc., adulții, înainte de a se angaja în activități de instruire/învățare, doresc să știe de ce trebuie să învețe anumite lucruri și la ce le-ar folosi. Adulții investesc o energie și un efort considerabile, dacă sunt convinși de beneficiile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
solicitările profesiunii, ale vieții sociale și personale. Ei învață în contexte situaționale diverse și variate, fiind nevoiți să rezolve probleme concrete, dar și din dorința de a se autorealiza ca personalități. 6. Motivația învățării Copiii învață pentru a face pe plac părinților și profesorilor, pentru a obține anumite recompense, pentru a deveni „cineva” când vor fi mari etc. Ei sunt mai puțin călăuziți de dorința de a ști, de nevoia lăuntrică de a deveni personalități remarcabile. Dimpotrivă, adulții învață pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
menite să le îmbunătățească statutul și să le îmbogățească cunoștințele și, mai ales, să le dezvolte competențele. Ei nu vor fi motivați să învețe dacă atât conținuturile, cât și strategiile (propuse prin diverse programe de formare) nu le sunt pe plac, nu le satisfac nevoile, interesele, dorințele, așteptările sau scopurile. Adulții nu investesc timp, efort și bani în învățare, dacă rezultatele acesteia nu vor contribui la îmbunătățirea imaginii de sine, la creșterea stimei de sine, la obținerea prestigiului și a recunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
figura 3.1). 1. Nevoia celui ce învață de a ști, de a cunoaște Spre deosebire de copii și adolescenți, care consideră că trebuie să învețe ceea ce le predă profesorul pentru a trece/promova într-o clasă superioară, pentru a face pe plac părinților etc., adulții, înainte de a se angaja în activități de instruire/învățare, doresc să știe de ce trebuie să învețe anumite lucruri și la ce le-ar folosi. Adulții investesc o energie și un efort considerabile, dacă sunt convinși de beneficiile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
solicitările profesiunii, ale vieții sociale și personale. Ei învață în contexte situaționale diverse și variate, fiind nevoiți să rezolve probleme concrete, dar și din dorința de a se autorealiza ca personalități. 6. Motivația învățării Copiii învață pentru a face pe plac părinților și profesorilor, pentru a obține anumite recompense, pentru a deveni „cineva” când vor fi mari etc. Ei sunt mai puțin călăuziți de dorința de a ști, de nevoia lăuntrică de a deveni personalități remarcabile. Dimpotrivă, adulții învață pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
menite să le îmbunătățească statutul și să le îmbogățească cunoștințele și, mai ales, să le dezvolte competențele. Ei nu vor fi motivați să învețe dacă atât conținuturile, cât și strategiile (propuse prin diverse programe de formare) nu le sunt pe plac, nu le satisfac nevoile, interesele, dorințele, așteptările sau scopurile. Adulții nu investesc timp, efort și bani în învățare, dacă rezultatele acesteia nu vor contribui la îmbunătățirea imaginii de sine, la creșterea stimei de sine, la obținerea prestigiului și a recunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ascuns adânc înăuntrul ideilor și nu poate fi adus la suprafață prin căutări superficiale, estetizante, formale. Chiar și actorii noștrii simt această tiranică pretenție de schimbare și fac de la ei, unii modificând adesea până la deformare rolurile, pentru a fi pe placul publicului. Când le merge! Sau, poate, când modelul care li se propune nu le vinde și aripile. Ceea ce pentru a reveni din nou la fondul discuției noastre, nu reiese deloc din jurămintele de iubire și de fidelitate pe care vi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]