7,105 matches
-
să rămînem În port și am hotărît să cerșim un drum cu primul camion care pleacă spre Arica. ACABA CHILE Capătul lui Chile Kilometrii lungi care se Întind Între Iquique și Arica urcă și coboară tot drumul. Am trecut de la platouri aride la văi prin care se scurgea cîte un firicel de apă, care ajungea cu greu celor cîțiva copăcei mici, piperniciți, care creșteau pe marginea lui. Pampasurile cu totul pustii emit o căldură sufocantă de-a lungul zilei, iar noaptea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
doar cîteva tufișuri cu țepi care se luptau să supraviețuiască mai dădeau senzația de viu. Apoi, brusc, huruiala cu care camionul și-a făcut loc mai sus s-a transformat Într-un val de răsuflări ușurate, În timp ce ne aliniam cu platoul. Am intrat În localitatea Estaque, iar peisajul era incredibil; privirile noastre extaziate se fixau temporar pe priveliștea care ni se așternea de jur-Împrejur, apoi a trebuit să aflăm numele și explicațiile tuturor lucrurilor pe care le vedeam. Aymarașii ne Înțelegeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
a fost acompaniată de multe lacrimi și lamentații care probabil că l-au impresionat pe proprietar În vreun fel: rezultatul a fost cinci soli pentru tot. Următoarea zi am petrecut-o trecînd de la defilee adînci la pampasuri, cum sînt numite platourile de pe vîrfurile muntoase din Peru. Topografia neregulată a țării aproape că nu are nici o zonă plată, cu excepția regiunilor Împădurite de pe lîngă Amazon. Sarcina noastră a Început să devină din ce În ce mai dificilă odată cu trecerea orelor, din moment ce animalele, pierzîndu-și stratul de rumeguș pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
dornici să scoată un ban din figurație. Cabluri negre întinse peste tot, reflectoare, grupuri electorgene și cabinele vedetelor de cinema păzite de agenți de securitate. Frânturi de fraze în engleză zboară prin aer. Am înțeles, zona a fost transformată în platou de filmare pentru un producător american cu buget respectabil. Impresionantă însă este vederea acelei mini-invazii rusești, un déjà-vu ca un frison rece. Sentiment acut că istoria se poate repeta la un moment dat. 04 mai 2000 Din cauza englezei mele aproximative
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
fréquente que les gens de mon milieu (Nu am de-a face decât cu persoanele din mediul meu social). De-a lungul întregii emisiuni, impresia de incomprehensiune totală între cele două părți implicate în joc, conflictul (real, netrucat !) izbucnit pe platoul de filmare la un moment dat. Dar cel mai mult mi-a plăcut faptul că atunci când un riche, un burghez, intra hotărât pe platou, ceilalți invitați din mediul său îl întâmpinau cu priviri de complicitate, de animale de pradă ce
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
impresia de incomprehensiune totală între cele două părți implicate în joc, conflictul (real, netrucat !) izbucnit pe platoul de filmare la un moment dat. Dar cel mai mult mi-a plăcut faptul că atunci când un riche, un burghez, intra hotărât pe platou, ceilalți invitați din mediul său îl întâmpinau cu priviri de complicitate, de animale de pradă ce se recunosc între ele pe teren ostil. Emisiunea în sine a fost o emisiune pubelă, cum spun francezii, dar o pubelă sociologic interesantă. O
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de fonduri pentru victimele tsunami-ului din Asia. Un vag aer de Revoluția Română, decembrie 1989, un du-te vino continuu în studio, multă improvizație-du jamais vu pentru o televiziune care de obicei este atentă și la virgulele luminoase din platou. Se perindă de-a valma în fața camerei tot feluri de directori de obscure ONG-uri umanitare, plasate însă strategic în buricul (buricele, mai exact) Parisului, cântăreți celebri de origine asiatică care par treziți după o baie de votcă dintr-un
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
mare, totul gătit delicat cu grăsime de gâscă și o doză subtilă de sos tomat. Mod de preparare: încălziți la foc mic Cassoulet Toulousain timp de 8-10 minute. Dacă dispuneți de mai mult timp, 15 minute, așezați fasolea pe un platou, presărați pesmet și câteva bucați de unt. Gratinați totul într-un cuptor încins. Mai adăugați pătrunjel și serviți totul bine pregătit. Sfatul degustătorului de vinuri: merge un vin roșu din sud sau orice altă apelație de origine controlată (AOC) din
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
și convenabile. În ceea ce privește palmaresul, distanța dintre sărbătorită și sărbătoritor se socotea, la fel ca astăzi, în câteva zeci de titluri. Dacă traducătorul care eram asuda pe atunci undeva la jumătatea versantului care ducea spre notorietate, Antoaneta Ralian ajunsese pe un platou andin de toată frumusețea. Dacă eu mai nutream oarece ambiții premiabile (boală vindecată între timp), ea așezase tabăra la un nivel de unde nu mai avea înspre ce să urce. Dacă eu încă nu-mi domolisem enervările, ea afișa, de o
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
română târzie (Nubar Hamparțumian și arh. Dinu Theodorescu), la incinta elenistica (Vasile Canarache și Constantin Preda), la bazilica extra-murană (N. Hamparțumian), la termele din afara incintei târzii (subsemnatul), la incintele arhaica, clasică și română timpurie (Dumitru Tudor și Maria Coja), pe platoul din vestul cetății (Suzana Dimitriu, Carmen Dumitrescu și Catrinel Domăneanțu) și, în fine, în marea necropola tumulara (Vlad Zirra, P. Alexandrescu și Dumitru Vâlceanu). Se practică acum și primele sondaje în așezările rurale din teritoriul histrian, cum ar fi cele
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93337]
-
A durat o secundă, mi-a zis „Hai, caramba“, am coborât cât am putut de repede și-am luat-o spre cealaltă sală, în care îmi lăsasem țoalele militare. M-am îmbrăcat și eu ca toată lumea și am coborât pe „platou“, la o zi obișnuită de instrucție, făgăduindu-mi să nu mă mai duc în viața mea la ginecolog. Pe la sfârșitul facultății am făcut o cistită. Bineînțeles că nu știam ce este. Doar că aveam presentimentul că n-o s-o mai
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
existenței noastre, disprețuiesc o lume, lumea truditorilor care produc pâinea. Și e păcat! O școală a muncii Școala Normală „Al. Vlahuță” de la Șendriceni este situată la aproximativ 4 kilometri de orașul Dorohoi, în partea de nord-vest a acestuia, pe un platou, un fel de terasă tăiată, parcă, în dealul care străjuiește valea aluvionară a pârâului Buhai. Împreună cu celălalt deal, dinspre soare-răsare, de peste râul Buhai, adăpostesc așezământul împotriva vânturilor și furtunilor, și alcătuiesc un cadru natural de o rară frumusețe. Impunătoarea clădire
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
sale; frumusețe caldă, vie, inalterabilă, pe care n-o prezintă nici un alt centru din țară. La Iași, oriunde ne-am găsi și oriunde ne-am îndrepta privirea, trebuie să întâlnim lucruri și perspective încântătoare, uneori neașteptate, întotdeauna nouă. Astfel, de pe platoul Copoului, dincolo de Grădină și de Alee, înspre dealurile Miroslavei și Galatei și înspre Repedea, orașul risipit în vale, șesul Bahluiului sprijinit de colinele verzi, siluetele fine ale vechilor citadele și mănăstiri, astăzi închisori și spitale, Galata, Cetățuia, Frumoasa, formează un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și eu), care n-au ezitat să compare Iașul cu Florența, lucrul nu trebuie să surprindă și cu atât mai puțin să provoace surâsul. Căci în adevăr, privit de pe una din colinele ce-l împrejmuiesc, de la Repedea bunăoară sau de pe platoul Copoului, Iașul amintește într-un mod surprinzător imaginea Florenței văzută de la San Miniato. Aceasta nu numai din cauza condițiilor așezărei sale, a aspectului său de imensă concă albă între valurile verzi și albastre, identic cu aspectul decorului florentin (o poziție de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
gândim, să raționăm, să argumentăm; ne îndemnam să ne-nălțăm privirile deasupra capului și deasupra mediului nostru, dincolo de orizontul pe planul căruia ne mișcam... În discuțiunile duminicilor acestea ale noastre, în Parcul Rivalet la Socola, sau la " Viața Lungă" pe platoul Copoului, sau în grădinile de la Galata, de la Șorogari, de la Vlădiceni, sau la celebra Bolta Rece, pe unde trecuseră pe rând, înaintea noastră, Eminescu, Panu, Lambrior, Conta, Caragiale, Missir și atâția alții, în discuțiunile acestea, pe care mi-ar fi așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
artere ale orașului, str. Ștefan cel Mare. (Din colecția de vederi Socec et Comp., Iași) Pag. 83. Casa de economie "din Poarta Curții", astăzi dărâmată. (Foto-Regal) Pag. 84. Colț pitoresc, în vechea stradă Ornescu. (Foto-Regal) Pag. 85. Într-amurg. Vedere pe platoul Copoului. (Foto M. H.) Pag. 87. Alfred de Musset. După Gavarni. Pag. 88. Poetul Mihai Codreanu, la 18 ani. Pag. 91. Spiru Haret. (Clișeu "Cartea Românească") Pag. 97. Bolta de trecere, sub turnul mănăstirei Golia. (Foto-Regal) Pag. 99. St. O.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ori de unde e văzută, o foarte frumoasă impresie. (Foto-Regal) Pag. 260. Trecând prin fața Mitropoliei. (Polyfoto) Pag. 261. Bustul lui Mihail Eminescu, în grădina Copou, opera sculptorului prof. Mateescu. (Colecțiunea Socec et Co., Iași). Pag. 262. Intrarea în parcul expoziției, pe platoul Copoului. Pag. 263. Fragment din fațada clădirei Jokey-Club. (Foto-Regal) Pag. 264. Monumentul lui Grigore Ghica, în grădina vechiului Beilic, unde nefericitul prinț a fost asasinat. Pag. 266. Palatul Creditului urban, fosta reședință domnească a lui Vodă Cuza, iar în timpul războiului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și primii cunoscători într-ale mineritului. Dezvoltarea mineritului a necesitat aducerea de noi coloniști. Pentru adăpostirea lor, fiscul minier nou înființat a început să construiască locuințe pentru noii sosiți, special pentru extragerea aurului negru care se găsea din belșug pe sub platourile de lucru răspândite pe zeci de km pătrați. Strada principală (vedere de epocă) Fiecare grup nou sosit se stabilea, după ce alegea locul, în colonii: Colonia I, a II- a, a III- a, a Jidanilor sau Valea Vulpilor, a Terezei, Valea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de jos a localității trece printr-un minunatul defileu al Minișului, spre Ponyazka și mai departe, prin defileu la capătul căruia se ivește localitatea Bozovici. Tot din centrul localității Steierdorf, de data aceasta în sens opus, în pantă ascendentă până la platoul Marila unde se putea ajunge pe un drum cu pantă descendentă de 14 % până la Oravița. Toate drumurile de legătură dintre Steierdorf și Anina sunt într-o formă șerpuită după relieful locului, iar cele care duc spre localitățile descrise mai sus
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ferată de munte din țară. În primi șase ani calea ferată a fost folosită exclusiv pentru transportul cărbunelui și al lemnului, iar din anul 1869 a fost dată în folosință și pentru transportul de călători. Pentru a aduna de la toate platourile de exploatare cărbunele și lemnul s-a construit o cale ferată cu ecartament îngust, denumită CFF adică calea ferată forestieră. Această cale ferată avea o lungime impresionantă de la Anina până la Ponyazka, traseu cu urcușuri și coborâșuri prin locuri golașe sau
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
a cărbunelui sau a lemnului. O astfel de stație de încărcare a cărbunelui era la 50 m de Colonia Cehă, care avea rolul de stocare și încărcare a cărbunelui în vagoane. Cărbunele era adus cu ajutorul unui funicular cu vagonete de pe platoul Unteriș, puțul 5 de exploatare minieră, situat pe o coamă de deal mai înaltă decât colonia Cehă. Aerul curat, bogat în ozon, al acestor locuri a devenit atât de cunoscut, încât vestea s-a răspândit în tot Imperiul Austro-Ungar și
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
viitoarelor stațiunilor climaterice, care de astfel încep să apară prin construirea unor vile aspectuoase, după model occidental. Așa apar stațiunile climaterice de la Ponyazka, care era așezată pe valea Minișului pe drumul ce leagă Steierul de Bozovici și Marila, chiar pe platoul de unde pornesc serpentinele drumului ce coboară spre Oravița. Aceasta din urmă s-a dezvoltat după cel de al doilea război mondial prin construirea unei clădiri imense pentru acea vreme, având dotări speciale pentru bolile profesionale ale minierilor, mai ales silicoza
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
climaterică Sommerfrische Perla stațiunilor climaterice a fost însă Sommerfrische, care era compusă dintr-un grup de vile care mai de care mai frumoasă, fiecare având altă arhitectură, realizate de arhitecți aduși special pentru stațiune. Aceste vile erau construite pe un platou de la înălțimea căreia privirea era atrasă de centrul civic din Steierdorf unde se distingea foarte clar impunătoarea biserică romano- catolică și școala, a cărei clădire masivă construită din piatră, cărămidă, lemn și acoperiș din țiglă. De altfel, la construcția fiecărei
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
era vopsită de proprietari în culori diferite. În partea opusă, e o vale unde se distingeau ultimul grup de case ale membrilor comunității Steierdorf, loc numit Jumanca de unde drumul se despărțea în două. De acolo, drumul din dreapta ducea spre platoul Marila și spre Oravița, în timp ce drumul din stânga șerpuia pe o pantă lină, coborând dea lungul văii însoțită de un firicel de apă cristalină ce se oprește într-o baltă mlăștinoasă. Drumul șerpuia în continuare pe lângă mlaștină, la capătul cărei
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
pe o pantă lină, coborând dea lungul văii însoțită de un firicel de apă cristalină ce se oprește într-o baltă mlăștinoasă. Drumul șerpuia în continuare pe lângă mlaștină, la capătul cărei se încrucișa cu calea ferată, care urcă dinspre platoul de exploatare a cărbunelui, Ponor. În acel punct de încrucișare a celor două drumuri, adică cel de fier și cel de piatră, a fost un mic lac cu apă curată și peștișori, înconjurat de mesteceni, iar calea ferată despărțea foarte
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]