5,205 matches
-
dau, zice-se, ochilor mei o expresie galinacee. Nasul meu, către vârf, devine poate ușor carminiu, de o culoare de început de guturai și, considerat laolaltă cu ochii, poate apărea ca o jumătate întreagă de cap de găină rasol, cu pleoapele definitiv închise și palide. Apoi, în dreptul gurii, pielea obrajilor este anatomic umflată, ca și cum la rădăcina gingiilor de jos aș ține câte un nasture de pardesiu; dar acest amănunt dă surâsului meu ironic o expresie de satiră crudă, așa că inconvenientul se
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ucide pictura olandeză. Prețiosul fragment de zid galben l-a izbit în stomac, la muzeul Jeu de Paume, într-o dimineață de primăvară a anului 1921. Vederea din Delft, în oglinda lui Vermeer, face să defileze în câteva secunde, sub pleoapele blândului cantor cu părul cărunt, întreaga-i viață, zădărnicia muncii lui personale și, dincolo de asta, poate, patetica incapacitate a cuvintelor de a reda un cer, apa, liniștea unui oraș dimineața. "Așa ar fi trebuit să scriu..." În fața acestui camaieu aerian
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
lui Varlaam, Pravilele de la Govora în 1640, 125 se traduce din greacă la 1688 Biblia; este tradus D. Cantemir în limbi occidentale; circulă în popor Rojdanicul, carte în care bolile sunt explicate astrologic, Treptnicul cu preziceri de boli după mișcarea pleoapelor, mușchilor etc. Varlaam și Joasaf sau Gâlceava sufletului cu trupul, ca să nu cadă-n excese îmbolnăvitoare, Gromovnicul cu sfaturi agricole pentru recolte bune și altele de inițiere în înțelepciune ca Esopia, Sindipa, Arhirie filosoful etc. Sunt în acest secol biblioteci
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
disfuncții simpatice, de tip hipotensiune ortostatică, nicturie, tulburări ejaculatorii, diarei, articulații hiperflexibile și congestie nazală. Neoplazia endocrină multiplă de tip 2b (sindromul neurinoamelor mucoase multiple) Este o afecțiune autozomal-dominantă și este caracterizată clinic de multiple neurinoame ale buzelor, limbii, palatului, pleoapelor și a mucoasei bucale, asociate cu tumori neuroendocrine (feocromocitoame, carcinom medular tiroidian, ganglioneuromatoză intestinală). Manifestările vegetative sunt reprezentate de xeroftalmie, constipație, diaree și vărsături. Histopatologic, reprezintă consecința hipertrofiei și proliferării anormale a neuronilor și celulelor ganglionare asociată sub numele de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și nu renunță să-l ia în tovărășia lor, curioși tocmai să-l vadă ce va putea face. Ajung, se instalează fiecare cum poate în tribune. Totul este în fierbere, sărbătoarea sălbatică e în toi. El și-a închis perdeaua pleoapelor. Îi este interzis sufletului să iasă, la asemenea obiecte nelegiuite! Ah! Dacă și-ar fi astupat și urechile! Într-adevăr, căderea unui luptător a făcut să izbucnească din mijlocul poporului adunat o imensă larmă, al cărei șoc violent îl resimte
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
unui cor, cu lumânări agățate de nasturele uniformei. În lacrimi, nevastă-mea, chinuită să-și degajeze monumentalitatea obstretică dintr-o birjă, se dete jos odată cu unul dintre morți din carul lui, găsindu-se față în față cu el și cu pleoapele lui încremenite. Puțin a lipsit ca biata Matilda să nu intre din trăsură în coșciugul lui. Defunctul purtase un ochi de sticlă și murise cu el deschis. Coșciugul era scoborât cu ghetele în sus, ca un leagăn de copil înfășat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o mai îndemnă, moașa, dar fără convingere. Parcă își pierduse orice urmă de nădejde. Vijelia în valuri, care a împiedecat sosirea zorilor Bobotezei, a început sa slăbească... Copilul întârzia să vină, iar femeia urlând în scăpărări de junghiuri, rămase moale. Pleoapele au început să-i lunece tremurat și mintea i s-a închis... Doar câteva pâlpâiri de lumină, licărite, prin genele dese și lungi, ... și atât. Parcă s-ar fi trezit dintr-un coșmar și luneca într-altul plin de vise
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
împotriva lui, a neputinței lui... „ O, Doamne, cât de nevolnic sânt!“ Se lăsă în genunchi la marginea patului, iar palma aspră i-a atins ușor obrazul dogorit de arșiță, care acum era neted și rece. Se cutremură, și își șterse pleoapele, din care se prelinse câteva lacrimi pe obraji, apoi, vorbi parca și-ar fi continuat un gând... „ O, Doamne, cât sânt de nevolnic și neputincios!“... Durerea de pe fața ei chinuită, a dispărut pe dată, și totodată i-a revenit viața
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în văzduh se descătușă o vijelie... o dezlănțuire de stihii, cum nu s-a mai văzut. Anton închise ochii strâns... strâns până la durere, scrâșnind din măsele să crape, înnăbușindu-și cu pumnii în piept un geamăt. Când deschise ochii, moarta avea pleoapele coborâte, cu genele lungi întoarse, strivind ultimele lacrimi pentru totdeauna. Pe buze încă-i mai pluteau ultimele cuvinte... „Îți mulțumesc... să ai grijă...!“ Pe față, i se putea citi neîmpăcarea... dar și speranța de iertăciune în fața lui Dumnezeu. Candela sfârâi
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
lăsă o tăcere ca de mormânt; toți schimbară priviri înspăimântate... în aer pluteau întrebări fără răspunsuri. Feciorul Zenoviei, a ridicat capul încet către bătrân, dar nu s-a încumetat să-i cate în ochi. Simțea că în albastru acela dintre pleoape ardea ceva greu de îndurat. Peste mintea limpede, care-și văzuse osânda... s-a lăsat o pâcla groasă și amețitoare. Vorbele Anucăi când a încălecat... spuse în șoaptă: „- Ai să mori mâncat de lup..!“, i s-au înfipt în inimă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
seama că probabil era inutil. Părul ei avea o voință proprie. Machiajul însă arăta bine - o cremă hidratantă ușor nuanțată aplicată tenului său delicat și uniform colorat (din fericire, nici o erupție neplăcută în ultima oră), fard de ochi neutru pentru pleoape și puțină mascara neagră pe genele ei lungi. Pe buze avea un balsam în nuanță rozalie. Buzele lui Darcey erau trăsătura cea mai nesuferită; și-ar fi dorit să fie pline și voluptuoase, precum acelea ale multor actrițe și fotomodele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
iubire trăim doar această senzație iar orgoliul adoarme în puf în definitiv poate că iubirea se plictisește de noi nu ne dăm seama decât prea târziu abia după ce se închid granițele în urma ei 22 aprilie 2011 Fericirea este păstrată sub pleoapele închise strângem visele frumoase atunci când închidem ochii ne mistuim printre copacii osteniți de prea multă verticalitate vântul suflă șoptit fără să tulbure bucuria tăcută de sub pleoapele noastre este o lume mai bună acolo propun să ne mutăm în ea va
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
abia după ce se închid granițele în urma ei 22 aprilie 2011 Fericirea este păstrată sub pleoapele închise strângem visele frumoase atunci când închidem ochii ne mistuim printre copacii osteniți de prea multă verticalitate vântul suflă șoptit fără să tulbure bucuria tăcută de sub pleoapele noastre este o lume mai bună acolo propun să ne mutăm în ea va fi ușor veșnicia nu verifică niciodată pașapoartele din când în când în semn de aducere aminte ne vom strecura pe la colțurile ochilor pentru a hrăni viețile
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Sunt elfi pe afișe, spre-a scoate profit, Trăim vremuri dure, nici ei nu au pace, În rest este bine. Se moare subit, Iar lumii, din toate, doar râsul nu-i place, Povestea din vise e scrisă frecvent, Acolo, sub pleoape, așa cum am spus-o, Mă-nclin spre iubire, cu gest elocvent, Venind ca un fur, să te am, nesupuso. Vin gnomi lângă mine, vin iele, dansând, Ce bal se răsfiră în vis și în viață, Un zeu din înalturi ne
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
scriu o poveste-n pădurea din mine, Prin basmele firii mă pierd, mă afund, Iar orice cuvânt e o creangă din tine. 9 mai 2011 Apariția (ne)întâmplătoare a viselor visele înfloresc doar la miezul nopții atunci când uiți realitatea dincolo de pleoapele închise apoi așezi capul pe propriile gânduri fără să mai auzi tânguirea unei lumi bolnave la început există doar boboci de vise spectrul insomniei le provoacă frisoane îi înspăimântă se strâng unii în alții astfel că visele se întrepătrund și
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
în rate, Frumosul devine urât, permanent, Trăim iluzoriu, gândim turbulent. Din toate acestea ne scoatem obsesii, Lipsesc certitudini, rămân doar impresii... 31 august 2011 Matinal dimineața miroase a tine orașul scrijelește geamurile ne roagă să deschidem își strecoară tânguirile sub pleoape insinuant ne-am uitat îmbrățișați înveliți în noapte așa se întâmplă de fiecare dată fiindcă ne e frică să nu intre ziua între noi ca o graniță noaptea fuge cu lacrimi în ochi (femeie alungată urmărită de cearcăne) te strâng
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Printre toate grijile comune. Pregătim în doi viața de apoi, Ca să ne iubim pe pat de brumă, Râd și mă închin, scufundat în vin, Iar chefliul Bachus mă îndrumă. 22 septembrie 2011 Amintiri am venit pe lume cu nesomnul sub pleoape semăn cu mama îmi legăna țipetele pe picioare apoi pleca la apaca așa s-a croit destinul meu între două rochii și o fustă tata purta întotdeauna cravată se trezea cu noaptea în cap până la vulcan mânca o pâine era
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
nu cu mult deasupra buretelui de calcar. Mi-am Îndreptat degetul fix spre nasul lui: — Dacă aflu că acel U-Boat a fost săltat, o să știu cine l-a denunțat. Îți promit, Neumann, că vin și-ți smulg afurisitele alea de pleoape. Da’ ce vă pasă? necheză el. De când ați devenit un cavaler apărător al evreilor? — Mama lui Îmi este clientă. Înainte să uiți că ai auzit vreodată de el, vreau adresa locului În care se află, ca să i-o pot spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Faptul că m-am Îmbolnăvit... a fost pur și simplu un ghinion... Dacă nu era asta, aș fi ieșit de aici... Într-un an-doi... iar până atunci... ei ar fi renunțat să mă mai caute. — Care ei? De ce te caută? Pleoapele lui tremurară și țigara Îi căzu pe pătură dintre buzele inconștiente. I-am tras pătura până la bărbie și am stins țigara cu speranța că poate o să-și revină din nou pentru suficientă vreme Încât să fumeze și celaltă jumătate. În timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Așa că am să-ți fac un favor... Să-i faci să transpire, bine? Astea o să valoreze... un camion mare... cu mălai... pentru tine... afară. M-am aplecat spre el ca să-l aud ce spune: — Să-i strângi bine... de nas. Pleoapele lui au clipit tremurat. L-am luat de umeri și am Încercat să-l scutur ca să-l readuc În simțiri. Ca să-l readuc la viață. Am stat acolo În genunchi lângă el un timp. În acea mică parte din mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
nu i-a interesat omul în ansamblu. Și, tot din motive necunoscute, nu și-au dat frâu liber imaginației. Asemănarea dintre capetele găsite în La Venta este atât de mare, încît s-ar putea crede că reprezintă aceeași față. Au pleoape grele, ochi implacabili și reci, nas turtit, cu nările umflate, buze groase și disprețuitoare. Expresia e dură. Puțin feroce chiar. Brutală, în orice caz. De aproape trei metri în înălțime și cântărind, probabil, zeci de tone, capetele gigantice pe care
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
diapozitiv cu o piațetă pustie și un bloc dărăpănat. In august am plecat în tabără la Budila cu mai mulți colegi din clasă, și în acest cuvânt, Budila - budă, closet, cloacă nebunească și împuțită, dar și gigantic Buddha zâmbitor, cu pleoapele coborâte, înconjurat de un nimb de perle și flacără vie -, e concentrat totul. Niciodată n-am înțeles cu adevărat ce s-a-ntîmplat atunci. Au fost imagini și emoții, dar în ce fel legate-ntre ele? Au fost alunecări ale realității 14
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
era permanent ținută după gât de Lulu iar Michi stătea lipită de Manix, evitau cu grijă să intre în clinciurile vorbelor în doi peri, dar chicoteau și ele, 46 scuturând din umerii înguști. Pe atunci se purta un fard de pleoape cu o pulbere aurie în el, și ele toate păreau astfel mai frumoase, aveau ceva feeric, care contrasta ciudat cu obscenitatea discuțiilor și a cântecelor. Ciuca bancurilor era un puști mai sărac cu duhul, cu niște buzișoare indecente ca un
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
și, cu mutrele chinuite ale cîntă-reților de rock, mișcând ritmic din umeri, bâzâiau printre dinți riff-urile de început de la The Song Remains the Same... Când suna, ștergeam de pe tablă considerațiile despre centralismul democratic și scriam versuri de Eluard: "Dreaptă sub pleoapele mele..." Maya noastră restrânsă ne mulțumea, aveam și clipe frumoase, iar cerul deasupra noastră era însorit, în ciuda propagandei. Depășeam unele grupulețe, eram depășiți de altele, înregistram automat livezi, lespezi albe, borne kilometrice, țigani cu femeile lor pitice după ei, când
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
pe retinele mele. Un mort, cu pielea feței în putrefacție, îmi spunea încet numele. La geamul dormitorului câteva capete verzui de copii lunecau ca niște baloane, încercînd să pătrundă înăuntru. Voci poruncitoare îmi răsunau limpede în auz. Mă apăram strângând pleoapele și făcând gesturi de îndepărtare cu mâna, încercam să mă gândesc la altceva, dar obsesiile reveneau. Un gândac negru îmi pătrundea în gură și mi se plimba pe limbă. îl mestecam, coaja elitrelor troznea în măselele mele. Apoi mi se
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]