4,479 matches
-
parte de-a lungul râului Iordan. În perioada pre-israelită, care precede perioadă statului evreu, teritoriul Palestinei apare menționat în scrierile vremii sub diverse denumiri; astfel, în inscripțiile egiptene și asiro-babiloniene această zonă apare sub nume care amintesc de popoarele ce populau această regiune.297 Sumerienii denumeau Israelul și Siria "Kur-Martu-Ki" adică Țară Soarelui Apune, iar Canaan (menționat și în Biblie) derivă din egipteanul Kainaki, consemnat în inscripțiile egiptene.298 În basoreliefurile egiptene, Gază apare sub numele de "orașul Canaanului", fiind menționată
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Ibidem. 277 Ibidem, p. 79. 278 Ibidem. 279 Ibidem. 280 Dragoș Ilinca, op. cît., p. 111. 281 Doctrina Jihadului este legată de numele unui învățat arab, Abu-Yusuf-Jakab. 282 Cuprindea întregul teritoriu locuit de musulmani, fiind o entitate politico-teritorială. 283 Era populată de comunități necredincioase, care trebuiau aduse pe calea dreptei credințe musulmane, "pentru a li se arătă superioritatea islamului". Pentru mai multe detalii a se vedea Dragoș Ilinca, op. cît., p. 112. 284 Este vorba despre Războiul Sfânt al creștinilor. 285
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
toreador care salută din centrul arenei. Ea era acum pe malul Întunecat, unde umbrele vorbeau lătrând ca niște câini și gemând ca niște lupi. Gemitusque luporum. Cât despre Faulques, ultimii pași ai lui Olvido Îl redaseră pe veci umbrelor ce populau turnul: un bărbat În picioare lângă un râu negru, căutând de pe celălalt mal strigoii melancolici ai celor pe care Îi cunoștea de când erau Încă În viață. Olvido și el, și-a amintit, priviseră Îndelung de pe același mal un râu pictat
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu denumirea de „ Crovul Brădescului ”, din care se Întinde spre sud valea Radovanului. În partea de nord și de apus de Ciocul Becherului, este o depresiune destul de adîncă, unde s-a format o baltă care s-a numit „ Balta Corbului ”, populată cu broaște țestoase și mulți șerpi. De jur Împrejurul bălții sînt tufe de alun, ce spre toamnă cînd alunele sînt coapte, freamătă de gălăgia copiilor care vin să le culeagă și a veverițelor ce se strîng aici din toate colțurile
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
vede prizonierul ambiției nemăsurate de a face din notația lentă, de zi cu zi, literatură. Creație paradoxală, autoportretul se află mereu disputat de câteva timpuri greu de conciliat. Pe de o parte, el se subordonează spațiului retoricii, pe care o populează cu Întreaga sa gamă de ambiții și cu o insațiabilă nevoie de a se cunoaște. Acest demers trebuie circumscris, pe de altă parte, unei poetici a autenticității, pentru care realitatea și ficțiunea sunt două brațe ale uneia și aceleiași entități
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ne oferă ca avantaje: putem ajunge rapid la domiciliu, la finalul alergării; scurtăm timpul destinat programului de activități de întreținere, în sensul că nu mai pierdem timp cu drumul de la domiciliu în afara localității și înapoi; locația în care alergăm este populată și ne oferă, din anumite puncte de vedere, siguranță; Dezavantaje: sunt foarte puține locuri destinate practicării joggingului (din punct de vedere al izolării față de circulația pietonală sau a autoturismelor); lipsesc suprafețele moi, terenul variat astfel încât solicitarea asupra organismului este diferită
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
ideologie, avem șansa de a ne apropia și mai mult de înțelegerea adecvată a fenomenelor politice concrete, întrucât "studiul ideologiei devine studiul asupra natiurii gândirii politice: cărămizile sale și mănunchiurile de înțeles cu ajutorul cărora conturează lumea politică pe care o populăm" (Michael Freeden, "Ideology and political theory," în Journal of Political Ideologies, (no.11, 2006), 9). 45 Am abordat pe larg această chestiune în lucrarea "An ideological analysis of the knowledge-based society", prezentată la Conferința Internațională The Limits of the Knowledge
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
conservării, denumire preferată și acceptată imediat de toți cei interesați din domeniul studierii patrimoniului natural și nu numai. Patrimoniul natural trebuie înțeles ca: ansamblul componentelor și structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice și biocenotice [referitoare la biocenoză (totalitate a organismelor vii care populează un anumit mediu formând cu acesta un tot unitar)] ale mediului natural a căror importanță și valoare ecologică, economică, științifică, biogenă [adj.1. (despre roci): care rezultă din țesuturi vii; 2. (despre elemente chimice): care a contribuit la apariția vieții
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
există conexiune la Internet). Timpul se măsoară altfel aici la sat: în funcție de activitățile zilnice, de muncile la câmp sau cu animalele. Este un simț al timpului ciclic și local. Pentru că sunt dependenți de agricultură ca mod de subzistență, oamenii ce populează spațiul rural sunt dependenți de fapt de teritoriu (spațiu) și anotimpuri (timp). Pentru oamenii care locuiesc aici, spațiul continuă să fie spațiu și încă unul încărcat de istorie, simboluri, semnificație. El continuă să fie o miză importantă, iar teritorialitatea este
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tot așa") 22,8 % 2. Nu știu ("numai Dumnezeu știe", "asta nu se poate ști") 14,3 % 3. Va fi mai prosper ("se va dezvolta", "se va moderniza", "va fi mai curat", "mai frumos", etc.) 15,7 % 3. Va fi populat de țigani ("rămân țiganii", va fi un sat plin de țigani") 9,5 % 4. Va regresa ("va fi mai rău", "va decădea") 4,3 % 4. Va fi mai prosper ("se va dezvolta", "se va moderniza", "va fi mai curat", "mai
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
superior greco-oriental, inaugurat la 4 septembrie 1860, ca urmare a demersurilor repetate ale românilor bucovineni aflați sub stăpânire austriacă, dornici de a avea o școală în limba maternă. Consiliul local aprobă înființarea unei școli secundare în Bucovina de jos, zonă populată în cea mai mare parte de români, în speranța că Suceava va deveni un centru cultural după modelul Cernăuțiului 134. Gimnaziului i se adaugă cursul superior odată cu înființarea primei clase a V-a, în 1862, iar la 2 ianuarie 1919
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
narațiunea ca pe o relatare verbală a unuia sau mai multor evenimente sau ca pe orice fel de reprezentare a orice fel de evenimente, inclusiv cele nonverbale. Alții susțin că narațiunea presupune succesiune, consecutivitate și finalitate, că trebuie să fie populată cu individualități antropomorfe, că trebuie să fie ancorată în experiența cotidiană, alții nu sunt de acord cu nimic din toate aceste specificații, sau le acceptă numai pe unele dintre ele. Câmpul în care se plasează acest culoar de tentative definiționale
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
bruncărămiziu, iar abdomenul, gri deschis. Urechile sunt mari, rotunjite. Botul este alungit. Răspândirea: Această specie poate fi întâlnită în Eurasia de la nordul Angliei și al Spaniei, până în Caucaz. Este o specie întâlnită în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează teritoriile împădurite. Se adăpostește în scorburile și sub scorața copacilor, uneori și în diferite cavități subterane. De regulă iernează în cavități subterane, însă au fost găsiți și în scorburile copacilor. Modul de hrănire: Iese la vânătoare târziu. Are un zbor
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
nuanță roz și este lipsit de blană în jurul ochilor. În cadrul unei populații coloritul blănii poate să varieze în limite mari. Raspândirea: Este larg raspândit în Europa și Asia. În România este o specie comună. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele împădurite din preajma râurilor sau a lacurilor. Vara se adăpostește în scorburile sau sub scoarța copacilor, în fisurile din stânci, în construcții părăsite. Iernează în peșteri, mine, grote și beciuri, cu umiditate ridicată. Modul de hrănire: Iese la
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
mai aride se caracterizează prin o culoare mai deschisă a blănii. Răspândirea: Se întâlnește în Europa, spre sud pâna în Africa de nord, pninsula Arabică și Iran, la vest pâna în Mongolia. Este îtâlnit și în România. Habitatul de hrănire: Populează zonele împădurite, se adăpostește în scorburi. Iarna se adăpostește în peșteri, mine, grote, beciuri și alte construcții. Modul de hrănire: Activitatea de vânătoare începe la puțin timp după apusul soarelui când afară e deja întuneric. Vânează la înălțimi mici prinzând
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
33 mai încisă la culoare. Culoarea abdomenului variază de la cafenie-gri la grialbicioasă, a spatelui de la maroniu la gri. Răspândirea: Se întâlnește în nordul și centrul Europei, în Asia. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele inundabile din preajma râurilor. Preferă râurile ce au o curgere lină. Vara se adăpostește în podurile caselor, mai rar în scorburile și sub scoarța copacilor, peșteri și mine. Hiberneză în cavități subterane. Modul de hrănire: Perioada de activitate
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
gri-albicios. Urechile și patagiul sunt de un gri-albicioase. Răspândirea: Se întâlnește în întreaga Europa, spre sud pâna în Africa de nord și peninsula Arabică, spre est pâna în Ural. Este rar întâlnit în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează zonele împădurite. Vara, se adăpostește în scorburile și sub scoarța copacilor. Formează colonii de reproducere în scorburi de zeci de femele. Iernează în cavități subterane. Este rar întâlnită în peșteri. Modul de hrănire: Perioada de maximă activitate începe noaptea târziu
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
gr. Urechile sunt mari, concrescute la bază. Culoarea blănii este neagră sau brun întunecată. Raspândirea: E raspândit cea mai mare parte a Europei și în Africa de nord. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează diferite teritorii, de la zonele aride până la acelea temperate. Preferă teritoriile împădurite. În munți poate fi întâlnit până la o altitudine de 1900 metri. Vara se adăpostește în peșteri și mine, în scorburile copacilor. Iarna preferă cavitățile subterane. Modul de hrănire: Iese
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
maroniu închis și burta maro-gălbui. Aripile sunt mari și late. Răspândirea: Se întâlnește în întreaga Europă, în Asia până în Himalaia și sud-estul Chinei, limita de sud fiind nordul Africii. Este răspândită și în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează în timpul verii podurile caselor, mai rar alte adăposturi. Se regăsește accidental în timpul hibernării în peșteri, fiind o specie de pădure, ce preferă scorburile și podurile. Vânează în spații deschise dar în apropiere de fâșiile forestiere. Modul de hrănire: Iese la
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
culoare negru-maroniu, blana spatelui de culoare maronie cu capătul firelor aurii,abdomenul este auriumaronie. Răspândirea: Se întâlnește în Eurasia, din Anglia până în Japonia și din sudul, până la nordul Indiei. Este rar întâlnită în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează clădirile sau peșterile. Modul de hrănire: Vânează în zone cu vegetație sau în spații deschise. Prinde insectele din zbor. Hrana este reprezentată de molii. Reproducerea: Femelele se grupează și formează colonii de reproducere de 1080 de indivizi, iar masculii stau
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
și scurtă. Culoarea spatelui variază de la cafeniu la cafeniu roșcat. Abdomenul este puțin mai deschis la culoare. Raspândirea: Se întâlnește în Europa, Africa de nord, peninsula Arabică, subcontinentul Indian. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Poate fi întâlnit în locuri populate de om. Vara se adăpostește în diverse construcții (podurile caselor, clădiri vechi), mai rar în scorburile sau sub scoarța copacilor. Iarna preferă cavitățile subterane. Modul de hrănire: Perioada de maximă activitate începe seara, odată cu apusul soarelui. Zboară repede și cu
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
vârfurile albicioase. Spre deosebire de alte specii ale acestui gen, femelele au câte două perechi de mamele. Răspândirea: E răspândit în climatul temperat și subtropical al Eurasiei. Numărul de exemplare este mult diminuat în toată Europa. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează cele mai variate habitate, inclusiv pe cele antropice. În munți poate fi întâlnit până la o altitudine de 3000 m. Vara se adăpostesc în construcții umane, scorburile copacilor precum și alte adăposturi. Modul de hrănire: Iese la vânătoare devreme, în amurg. Zboară
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
susurul unui curs subteran de apă); mișcarea aerului (curenții); intensitatea luminii. Liliecilor le mai trebuie asperități care să le asigure suspendarea, acolo unde nu există șiroiri de apă, securitate deplină și liniște. Caracteristicile microclimatice ale peșterilor de la noi din țară, populate de lilieci, sunt determinate nu numai de climatul regiunilor în care se găsesc cantonate, ci și de topografia lor, adâncimea (diferența de nivel), numărul de comunicări cu exteriorul, mărimea și dispunerea lor față de complexul de galerii și săli. Peștera de la
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
se preling de pe tavan, în anumite perioade ale anului, pot produce băltirea apei pe anumite porțiuni. Umiditatea relativă a aerului este mereu ridicată (85 - 100%). Cele trei adăposturi se deosebesc între ele prin temperatură. Temperatura aerului din peșteri - pentru porțiunile populate cu lilieci - variază între 26°C la Rarău, între 68°C la Toșorog și între 1012°C la peștera de la Gura Dobrogei. Pe anumite porțiuni ale acesteia din urmă, variația termică a aerului poate fi mai mare, între 7 14
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
are microclima proprie și ca atare, și coloniile se vor deosebi între ele. Să reținem că peșterile de la Rarău și de la Toșorog sunt adăposturi de iarnă, în timp ce peștera de la Gura Dobrogei este un adăpost permanent pentru unele specii care o populează. În poduri temperatura poate ajunge la 40°C, iar amoniacul rezultat din descompunerea urinei liliecilor îți irită ochii și plămânii. În asemenea condiții, liliecii nu dau semne de neliniște, pentru că ei suportă concentrații de amoniac care pentru alte animale sunt
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]