5,162 matches
-
societatea industrială se caracteriza prin dominația sectorului secundar, forța de muncă fiind ocupată În industriile prelucrătoare, În construcții, transporturi, etc. Societatea industrială, cu tipul său de economie, face loc noii economii, care nu mai este industrială, ci este o economie postmodernă, postcapitalistă, postindustrială și informațională. George Soroș, În lucrarea sa de mare succes - Criza capitalismului global − remarca: „nici un sistem nu este perfect, așa Încât nici capitalismul, nici comunismul nu sunt sisteme perfecte. Omenirea Încearcă acum să extragă și să păstreze cât mai
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Maria RITIVOI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93117]
-
informaționalul real”. Economia respectivă este marcată și de trecerea de la etnocentrism la economocentrism, În sensul că „patriotismul” noii economii este determinat de apartenența la o zonă monetară, la un segment de piață, sau la o zonă liberă. Economic vorbind, patriotismul postmodern poate fi exprimat prin formula: „Patria mea este eficiența.” Noua economie presupune trecerea de la o Înțelegere parțială, segmentată a eficienței la o viziune integrală, holistă asupra acesteia. Cei doi profesori de la Iași consideră În cele din urmă că noua economie
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Maria RITIVOI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93117]
-
in the evaluation of women in management", în M.R. Solomon (ed.), The Psychology of Fashion, Lexington Books, New York, 1985, pp. 321-335. Castiglione, Baldassare, Curteanul, Editura pentru Literatură Universală, București, 1967. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodern, Editura Polirom, Iași, 2005. Chaney, Lillian H. și Martin, Jeanette C., The Essential Guide to Business Etiquette, Praeger, Londra, 2007. Chattaraman, Veena și Rudd, Nancy A., "Preferences for Aesthetic Attributes in Clothing as a Function of Body Image, Body Cathexis
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1983, pp. 68-88. Hebdige, Dick, "The function of subculture", în Simon During, Cultural Studies Reader, Routledge, Florence, 1999, pp. 441-450. Hebdige, Dick, Subculture: The Meaning of Style, Taylor & Francisc Group, Londra, 2002. Henderson, Betsy și DeLong, Marlyn, "Dress in a postmodern era: an analysis of aesthetic expression and motivation", în Clothing and Textiles Research Journal, 18, 2000, pp. 237-250. Hennion, Antonie, "Pragmatics of taste", în G. Ritzer (ed.), The Blackwell Companion to the Sociology of Culture, The Blackwell Publishing Ltd., Oxford
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
accentul pus pe consum Încurajează cu mult Înainte de digitalizarea tehnicii, primatul aparenței În detrimentul fondului său, adică primatul semnificantului asupra semnificatului. De fapt, intertextualitatea imaginii fotografice nu este o noutate adusă de digitalizare, ci de interconectivitatea lumii moderne transmisă și celei postmoderne. Tehnica digitală are rolul de a extinde considerabil scara circulației imaginii, accesibilă instantaneu și simultan În spații diferite. Aceasta conduce la o volatilizare puternică a stabilității sistemelor de expresie și comunicare, elementele lor componente având o dinamică de circulație și
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
arta fotografică, manifestările sale capătă forma fotomontajului care alătură și suprapune fotografii extrase În mare parte din presa vremii, rezultatul fiind o radicală schimbare de semnificații prin aceste decontextualizări și recontextualizări ale fotografiilor. Modul de lucru se aseamănă cu operațiile postmoderne de manipulare digitală și de aceea vedem o asemănare procedurală cu contemporaneitatea. Lucrările dadaiste forțează limitele fotografiei și ale expresivitătii sale, putând fi considerate după Rosler (Lister 2002: 337) bune aparențe care Într-o formă non-naturalistă, penetrează Învelișul aparențelor iluzionistice
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
modurile contemporane de a vedea; lucrurile își capătă formă pentru noi numai pornind de la educația primită (direct sau indirect; prin educație indirectă înțelegând acele forme de organizare ce determină "experiențe de învățare") și pe fondul discursului comun. Dintr-o perspectivă postmodernă, putem vorbi de o cvasi-ideologie a organizării lucrurilor în anumite tipuri de ansambluri semnificative ce iau forma lume. Încercarea de a ieși din formele de discurs contemporane poate conduce la izolare, în condițiile în care ne putem înțelege între noi
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
continuarea mentalității metafizice axată pe o viziune maniheistă specifică secolului XX. Cărăm după noi din secolul trecut această dorință de a forța încadrarea în una din cele două categorii, născută pe fondul unei insensibilități față de nuanțe. * Îi este caracteristică omului postmodern o continuă teamă de inadecvare la o realitate a cărei principale ingrediente sunt cele informaționale, vizibilă în spaima față de formele de a fi implementate prin intermediul instituțiilor (o fobie față de instituții). * În lipsa exercițiilor corespunzătoare mintea îți poate deveni propria închisoare. Un
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
postmodernistă aș zice că da! Putem zări spre exemplu la Nietzsche analize ce trimit la o astfel de dezvăluire; numai că este vorba de o punere în relație (adică de o interpretare) a textului biblic cu instrumentele conceptuale moderne și postmoderne (în ce măsură aceste concepte își au originea în textul biblic rămâne de văzut). Ceea ce ar înseamnă, poate, o depășire a sensurilor inițiale (sau intenționate). Putem vorbi însă de un conținut intențional al textului biblic? În acest caz ar fi vorba de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de la gânditori precum Grigore de Nyssa, Isaac Sirul, Maxim Mărturisitorul și până la Simeon Noul Teolog și Grigorie Palama, pot fi comparate doar cu nivelul de exprimare atins în cultura filosofică a veacului XX. Prin urmare, nu doar abia în vremurile postmoderne s-au conturat instrumentele necesare evaluării discursului filosofic formulat în mediul bizantin, dar se deschide și posibilitatea recuperării unei direcții spirituale ce se axează tocmai pe chestiunile care ne preocupă actualmente. 2. Caracterul culturii bizantine A înțelege specificul filosofării în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
mediocritas care manifestă concilierea precară dintre două forțe antitetice asigurând durata universului numai prin neutralizare reciprocă”737. Nu ne putem Îndoi de buna dozare a sacrului și profanului, și nici trăirea lor decentă În viața lui homo religiosus. În lumea postmodernă se vorbește tot mai mult de desacralizarea sacrului și sacralizarea profanului. În Occidentul modern se discută de „absența lui Dumnezeu” și de uitarea heideggeriană a chiar „absenței lui Dumnezeu”, de „vide sacră” cum amintea 735 Cf. N. Gavriliță, Mișcări religioase
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și ele foarte studiate, la fel ca și semnătura hainelor : ea poartă ochelari demodați de tipul anilor 1990, alungiți, care-i îmbracă toată fața, el are cioc și o umbră ușoară de mustață blondă, pare a fi un D’Artagnan postmodern. El filmează rândul ținând deasupra capului o cameră de 16 milimetri, ea fotografiază oarecum la întâmplare cu o cameră specială, o Leica L9 Rangefinder, mai târziu am aflat că obiectul costă o avere în magazinele de specialitate. Se opresc brusc
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
consumator, datând din anul 2003, „Retro Shops and Retro Junkies”, redactat de cercetătoarea americană Christine Goulding. În linii mari, aceasta încearcă să spună că utilizarea nostalgiei ca instrument de marketing este posibilă în primul rând pentru că asistăm acum, în logica postmodernă, la o compresiune a binomului timp-spațiu practicată în mod curent în limbajul publicitar. Acesta din urmă profită de faptul că nostalgia însăși lucrează astfel, comprimând dezinvolt spațiul și timpul. Într-o lume din ce în ce mai fragmentată, spune Christine Goulding, care suferă din pricina
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a fi” în cadrul marelui pelerinaj de la Iași. Comerț. Vânzătoare de „tradiție”. O tonetă printre atâtea altele din zonă, dar care avea obiecte religioase realizate manual : cruciulițe, crucifixe, mici icoane pe sticlă, candele, toate într-un stil „neotradiționalist”, de ortodoxie reinventată postmodern. Vânzătoarea este îmbrăcată în negru, cu haine tricotate manual și are o privire severă, fiind vizibil deranjată de faptul că am atins un fel de lampadar pentru candele de stearină fără să-i fi cerut voie în prealabil. Cum se
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
al berii, apoi pusă imediat la pământ (la propriu) pentru a elimina o marcă concurentă. Am aflat mai târziu, din discuțiile cu proprietarul pensiunii unde am locuit, că ceea ce mai funcționează sunt „hidrocentralele” (de altfel, le-am zărit noul sediu, postmodern, ușor kitsch, curtea plină de mașini de teren, luxoase), spitalul local, scăpat ca prin minune de restructurare, și slujbele administrative, plătite de stat, Primărie, Poliție, Pompieri etc. Piața din Hațeg este săracă și adormită și ea, dominată de tarabe care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a șters complet rădăcinile gândirii calitative a spațiului, adânc înfipte în mileniile de geografie sacră și încă inteligibile pentru specialiștii mediu înzestrați până prin anii ’60 ai secolului trecut. Din păcate, în ultimele decenii, după ce și antropogeografia și-a consumat cotitura postmodernă, devenind în esență o ramură a studiilor culturale (deși, pe de altă parte, alte științe sociale trăiesc încă o cotitură spațială), asemenea referințe erudite au devenit rare și obscure, astfel că în cele mai fericite cazuri se reinventează roata. Situația
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
internaționale ci și a relațiilor sociale în general, bazată pe o metodologie care, deși nu atât de bine pusă la punct ca cele folosite în științele pozitiviste, este incomparabil mai utilă decât lipsa sau lipsa de finalitate a metodei științifice postmoderne. Marxismul, făcut posibil de revoluția intelectuală iluministă care a opus raționalitatea critică a individului teologiei dogmatice catolice, consideră desfășurarea istoriei ca fiind supusă unor etape bine definită, fiecare configurată de raportul dintre forțe de producție (invenții, progres) și relații de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
intelectuale care se revendică de la el au reușit să chestioneze însăși epistemologia pozitivistă și să propună astfel noi ontologii în cele din urmă, ce-i drept, mai mult sau mai puțin validabile la nivel empiric. Astfel, foarte pe scurt, autori postmoderni ca Michel Focault, Jacques Derrida sau Richard Rorty, unii dintre ei, mai ales Focault, cu aplomb de-a dreptul nitzschean au criticat separația între cercetăror și obiectul cercetat, fapte și valori, cunoaștere și putere, în cele din urmă. Bazându-se
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
-se pe analiza de discurs, postmodernismul a conceput un cadru analitic autoreferențial în interiorul căruia fiecare discurs nu poate avea legătură decât raportat la altul și tot așa: realitățile sociale mai ample de dincolo de discurs nu sunt luate în considerare. Ontologia postmodernă propune în definitv un spațiu în care narațiuni egale se povestesc și respovestesc pe sine fără o finalitate și o miză certă, conducând astfel la relativism. Dacă postmodernismul este astăzi un curent intelectual în retragere, nu același lucru se poate
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Socio-constructivismul Socio-constructivismul, o nouă teorie a relațiilor internaționale apărută în ultimii ani ai Războiului Rece, cunoaște astăzi o reputație de invidiat 3. Ca teorie post-pozitivistă, își propune articularea unei noi ontologii, însă nu a uneia atât de radicale ca cea postmodernă, nici, de asemenea, relativiste. În termenii lui Emanuel Adler, constructivismul își propune o "cale de mijloc" între, pe de o parte, refundamentarea principiilor științifice ale cunoașterii și, pe de altă parte, validarea empirică a rezultatelor afirmate (Adler: 1997, 2005). Între
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de discurs elaborată de Chantal și Mouffe? Deși la rândul său constructivismul social a apărut după "cotitura lingvistică" și este de asemenea reflexiv ca abordare metodologică, și în ciuda faptului că Laclau și Mouffe au extrapolat conceptul de discurs din filosofia postmodernă în câmpul teoriei sociale consider că discursurile nu încorporează suficient realitățile sociale pe care se presupune că le articulează. Multe dintre ele sunt irelevante în viața cotidiană. Mai important, și aceasta este o critică pe care John Searle a atribuit
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nevoie să fie social construite. Dar, pentru a fi social construite, au nevoie de o ontologie obiectivă la care să se raporteze. În caz contrar, devin captive ale spectrului regresiei circulare. În acest fel, Searle aduce o obiecție fatală relativismului postmodern: problema este una care ține de epistemologie, nu de ontologie. Nu tot ceea ce există este relativ, ci tot ceea ce știm. Iar cunoașterea poate fi atât relativă cât și obiectivă. Relativă, deoarece există multe metodologii științifice care oferă acces, prin prisma
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
științifice sau, în general, întregii existențe, cel puțin nu în manieră satisfăcătoare. Și ca știință socială și politică, social-constructivismul nu poate renunța la componenta normativă, emancipatoare, în absența căreia nu s-ar putea disocia în cele din urmă de relativismul postmodern. Politica și teoria socială în general nu prezintă doar lumea așa cum este ci, infinit mai important, lumea așa cum este și cum ar trebui să fie. Cu cât distanța dintre ele este mai redusă, cu atât mai mult scopul social-constructivismului este
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în plan universal; 15. Ațico Vilas Boas (Brazilia), editorialist; 16. Mariana Buruiana, actrița, remarcabilă interpreta a operei eminesciene; 17. Mircea Cărtărescu, scriitor, lector universitar, pentru cartea "Visul Chimeric", în care l-a receptat pe Mihai Eminescu printr-o sensibilitate nouă, postmodernă; 18. Florian Chelu, muzician, autor al unor lucrări componistice inspirate din opera eminesciana, tratate în maniera modernista; 19. Coriolan Chiricheș, director al editurii AXA Botoșani, editor și coautor al volumului "Eminescu în numismatica", colecționar de medalii cu tematică "Mihai Eminescu
DECRET nr. 439 din 6 noiembrie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
a muncii. Și atunci, știința modernă intervine cu noi discipline sau domenii de acțiune, printre care și igiena muncii, dezvoltată mai ales în sistemul sanitar, prin cabinetele de medicină a muncii și igienă a muncii. În cadrul organizațiilor intrate în perioada postmodernă, sigur că introducerea tehnicilor, metodelor și instrumentelor celor mai actuale de producție, organizare a muncii, deci a unor condiții propice activității cotidiene, a condus la scăderea, din acest punct de vedere, a situațiilor tensionate, generatoare de stress, legate de existența
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]