5,068 matches
-
sprijin în integrare se referă la faptul că sprijinul se va acorda elevilor cu cerințe speciale doar acolo, atunci și atât cât aceștia au imperios nevoie de el; principiul oportunizării resurselor în educația integrată se referă la abilitatea și inspirația pragmatic speculativă de a se profita de tot și de orice se află la îndemână ca resurse, fie acestea speciale sau obișnuite. B.5. Principii de evaluare principiul evaluării curriculare se referă la curriculum ca obiect al evaluării, atât la curriculumul
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
seamănă cu procedeul descris de Goodman, referitor la operația de potrivire a regulilor de inferență la raționamentele particulare. Autorul arată filierele și transformările prin care a ajuns ideea echilibrului reflectiv la Rawls și cum se folosește White de procedeul extinderii pragmatice a tezei Duhem- Quine. Teza holistă spune că "nici o ipoteză nu poate fi tratată în mod izolat, ci doar în conjuncție cu alte ipoteze, în ansambluri teoretice sau unități corporative", ceea ce este valabil și pentru judecățile morale. Analiza permite mai
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
of Justice, Harvard University Press, Cambridge (MA), 1971. Stich, Stephen P. și Nisbett, Richard E., "Justification and the Psychology of Human Reasoning", în Philosophy of Science, vol. 47, nr. 2, 1980, pp. 188-202. , The Fragmentation of Reason: Preface to a Pragmatic Theory of Cognitive Evaluation, The MIT Press, Cambridge (MA) și Londra, 1990. Toulmin, Stephen, Human Understanding: The Collective Use and Evolution of Concepts, Princeton University Press, Princeton (NJ), 1972. White, Morton, A Philosophy of Culture: The Scope of Holistic Pragmatism
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
studiu evidențiază modalitățile de apropriere și valorizare a lor, ca bune practici sociale de coeziune, în cinci demersuri post-seculare recuperatorii. Demersurile vin din zone diferite de abordare teoretică și sunt susținute de atitudini religioase asumate, la fel de diferite. Richard Rorty, post-empirist pragmatic, se consideră ateu1. Gianni Vattimo, exponent al postmodernismului, se consideră catolic, dar este gratulat de René Girard drept numai "catolic de cafea"2. Girard, practicant al unei antropologii filosofice centrate pe sacru, se consideră la rândul său (bun) catolic 3
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
tehnicilor noi, performante, e mai la îndemână decât revenirea la tipul tradițional de educație morală, semnalează Wilson. În lumea contemporană controlată rațional, individul învață repede să răspundă la solicitări în același fel, adică rațional, inclusiv în viața personală, manifestându-se pragmatic și înstrăinându-se de poezie, simbol, estetică. Sistemul social funcționează fără legitimare religioasă. Tehnologia modernă și religia tradițională sunt, de altfel, greu de împăcat. Statele moderne funcționează secular. Apartenența religioasă este opțională, nu mai intervine direct în ordinea socială. Dar
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
încrederii critice) pentru a o considera pe cea de-a doua iluzorie: indivizii umani operează pe niveluri diferite de semnificație cărora le atașează grade diferite de libertate cognitivă. Asumă mai multă libertate în cazul experienței Transcendentului decât în cazul încrederii pragmatice în propriile simțuri, cu ajutorul căreia supraviețuiesc. Revenind la experiența religioasă, întrucât nu este impusă, ea nu este nici uniformă, nici universală. Nu înseamnă că nu există, arată Hick. E numai un alt fel de experiență decât cea senzorială. Odată admisă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
lucrării sale The Fragmentation of Reason (1990), Stich afirmă: Dacă argumentul cu privire la valoarea de adevăr ar putea fi întemeiat, urmarea naturală a teoriei naturale a cogniției ar fi un pragmatism aprofundat, care susține că toată valoarea cognitivă este instrumentală sau pragmatică - că nu există valori instrinseci, în mod unic cognitive. Iar aceasta, într-adevăr, este poziția pe care în cele din urmă am ajuns să o apăr", Stephen P. Stich, The Fragmentation of Reason: Preface to a Pragmatic Theory of Cognitive
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
este instrumentală sau pragmatică - că nu există valori instrinseci, în mod unic cognitive. Iar aceasta, într-adevăr, este poziția pe care în cele din urmă am ajuns să o apăr", Stephen P. Stich, The Fragmentation of Reason: Preface to a Pragmatic Theory of Cognitive Evaluation, The MIT Press, Cambridge (MA) și Londra, 1990, p. 21 [trad. n.]. 19 Ibidem, pp. 76-79. 20 Relevante în acest sens sunt considerațiile făcute de: Christopher Cherniak, Gilbert Harman și Alvin I. Goldman. Tezele lor pe
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
coordonate prin sine ("adică fără ajutorul unei alte conjuncții, în afară de "căci", deci cu esență de independente"), Gh.N. Dragomirescu desfășoară o amplă argumentație în care descoperim ce înțelege el prin perisintaxă și în ce măsură comentariile sale anticipează unele elemente care țin de pragmatică. Exemplul luat în considerație este Nu te amestecă în tarate, că te mănâncă porcii, iar ipoteza de la care se pleacă este aceea că, în acest caz, am avea de-a face cu altceva decât o cauzala subordonată. Problema este întoarsă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
decât în a doua în care exprimăm un calm contemplativ" (Dragomirescu, 1939, pp. 41-42). După cum se vede, Dragomirescu leagă toate aceste observații de domeniul stilisticii, de vreme ce, în perioada în care își scria el cartea, nu se vorbea încă de stiință pragmaticii. De altfel, se poate afirma, fără teama de a greși, ca germenii pragmaticii se găsesc în stilistica. În acest sens, ca dovadă, ar mai putea fi menționat, la noi, măcar unul dintre studiile lui Tudor Vianu, datând din 1958, Atitudinea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
41-42). După cum se vede, Dragomirescu leagă toate aceste observații de domeniul stilisticii, de vreme ce, în perioada în care își scria el cartea, nu se vorbea încă de stiință pragmaticii. De altfel, se poate afirma, fără teama de a greși, ca germenii pragmaticii se găsesc în stilistica. În acest sens, ca dovadă, ar mai putea fi menționat, la noi, măcar unul dintre studiile lui Tudor Vianu, datând din 1958, Atitudinea stilistica (vezi Vianu, 1968, pp. 35-40)27. 3.2.7.4. Faptul că
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
stilistica (vezi Vianu, 1968, pp. 35-40)27. 3.2.7.4. Faptul că Hașdeu a vorbit destul de succint 28 despre noematologie lasă, într-adevăr, loc de interpretare, însă nu cred că Gh.N. Dragomirescu greșește punând în relație perisintaxa să și pragmatică (ulterioară) cu respectiva concepție (bréalo-)hasdeiana. Vorbim, în acest caz, pur și simplu, de posibilități de dezvoltare pe care Dragomirescu le-a intuit destul de bine în nucleul nedesfăcut al noematologiei. De asemenea, nu văd nimic rău în faptul de a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Linguistics, Calina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, semiotica, mentalități, Mariana Net • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Lingvistică pentru textul literar, Dominique Maingueneau • Lingvistică textuala, Jean-Michel Adam • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatică pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistică lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revăz
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și inovației la nivel european. Din acest punct de vedere sloganul acestei inițiative a fost: „IMAGINEAZĂ, CREEAZĂ, INOVEAZĂ ! ”. Acum se caută noi abordări ale educației, în toate manifestările sale. Noi transformări, noi inovații metodologice, dar și schimbări la nivel teoretic, pragmatic, științific caracterizează mediul educațional, nu numai în România, dar și la nivel european. Această perioadă caracterizată de frământări sociale, dar și economice, sub aspectul crizei resimțite în toate țările, este o ocazie pentru promovarea de noi soluții și noi abordări
Caleidoscop by Mirela Blînda () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93233]
-
pedagogul Maria Montessori contribuie la spargerea barierelor dintre sistemul educațional tradiționalist și primele tendințe ale sistemului alternativ în educație. Este momentul când se pun bazele abordării din perspectivă motivațională a procesului educativ, pornind de la copil și nu de la conținuturi. Abordarea pragmatică orientează noul curent spre: „a învăța din ceea ce se face”, pentru a transforma greșeala într-o formă de învățare. Sistemele educaționale de la începutul secolului XX au persistat până astăzi, traversând perioade sensibile. Copilul este chemat să participe la viața adultului
Caleidoscop by Mirela Blînda () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93233]
-
concept esențial. Les principes fondamentaux de l’histoire (1899) constituie rezultatul acestei meditații, comentat intens În presa de specialitate, nu o dată polemic, ceea ce l-a făcut pe autor să scoată o nouă ediție, La théorie de l’histoire (1908). Compendiul pragmatic amintit mai sus și sinteza teoretică i-au adus lui A.D. Xenopol alegerea ca membru corespondent (1901), apoi ca membru asociat (1914) al Academiei de Științe Morale și Politice, asigurându-i apoi o frumoasă posteritate. Nici un istoric român nu a
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
împărtășim numai în parte”. Se observă clar că lexicul atribuit Românului are o conotație negativă. Exemplele de lexic specific „feței negative” nu se opresc aici, ele se întâlnesc din abundență în acest articol luat spre exemplificare pentru prezența acestui concept pragmatic. Astfel, pornind de la tema articolului, antagonismul dintre moldoveni și munteni, autorul transferă această temă, lipsită de interes pentru el, la una politică și anume antagonismul între „elementul etnic cu totul nou și hibrid care ne-au furnizat generația actuală de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
nou în care se vor transpune și intelectualii provinciei, și care se va elibera de dorința de parvenire și carieră, și va fi animat, în schimb, de dorința de "jertfă anonimă" și "eroism nerăsplătit". Pentru Smântânescu, soluția pare mult mai pragmatică și constă în canalizarea energiilor locale sub pavăza străjeriei, în scopul ridicării spirituale a populației prin conferințe și alte manifestări culturale 56. Poetul Ion Valerian conștientizează că lipsa instituțiilor culturale - teatru, biblioteci, universitate - determină exodul tinerilor, dar, consideră că "după ce
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dezbatere re-politizată apare ca necesară. Ceea ce Oswalt denumește pre-arhitectură , pe de altă parte, se compune din lucrurile care preced practica arhitecturală și care o fac realizabilă: imaginarea unor posibile clădiri noi, dorința și interesul de ale ridica, precum și noțiunile mai pragmatice de „clienți― sau „finanțare―. (Oswalt: 2006) Necesitatea de a elabora noi concepte de planificare și de edificare pentru orașele În declin se poate compara cu situația opusă, a orașelor În dezvoltare, de la sfârșitul secolului al XIXlea și Începutul secolului al
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
În cadrul simpozionului au fost prezentate și dezbătute cercetările întreprinse în șase școli populate (cu un număr mare de elevi) ce au vizat nu numai scopul științific al examinărilor fizice, psihologice și medicale ale copiilor, ci au avut și un scop pragmatic de „găsirea posibilităților de orientare sportivă a copilului la vârsta școlii primare și a adolescentului la începutul ciclului doi” către disciplinele, ramurile, probele sportive „corespunzătoare capacității și posibilității lor” J. Fonteyne, J., P. Goolaerts, 1981. 1.2. Studii privind orientarea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
public și mediatic (de la euroscepticism vs euroentuziasm la fast-food vs Jamie Oliver, lăsînd la o parte criza actuală și ciorovăielile politice curente) nu au nimic de-a face cu zenitul transcendent. țin, dimpotrivă, de treburile curente ale omului, de negoțul pragmatic cu sine și cu ceilalți. Sînt zdravăn implantate în regimul lumii, îi aparțin, nu conduc dincolo de el. Le-am forța în mod ridicol statutul dacă le-am citi ca oglindiri ale unui dincolo suprem și paradoxal. E, într-adevăr, cît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de ani de partea protestanților, erau furioși că expedițiile conduse de Buckingham pe continent sfârșiseră cu înfrângeri lamentabile 13. Pe de altă parte, regele, căsătorit până la urmă cu o prințesă catolică din Franța, era lipsit de experiența politică, de caracterul pragmatic și de cunoștințele teologice ale lui Iacob I și nu era capabil să gestioneze conflictul cu puritanii. El nu susținea ideea dreptului divin cu argumente teologice, cum făcuse Iacob I, ci mai degrabă dintr-un sentiment de superioritate și de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
limba naturală în discursul filosofic, uneori ajungînd chiar să utilizeze o atare limbă ca limbă filosofică. El a ambiționat să ne dea, în cele din urmă, un fel de ontologie a metaforei, alături de care să pună în funcțiune și o pragmatică textuală a acesteia. S-a observat, pe bună dreptate, că Blaga folosește în discursul său "concepte-imagini" sau "aproximări simbolice" făcute unor esențe situate dincolo de sfera empiricului (adică transempirice); atare concepte-imagini sînt, altfel spus, "un fel de "plasticizări" ale rezultatelor cunoașterii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
eseistului Noica, "care anume sînt articolele ce prind pe cititor" și, am adăuga, prin ce reușesc o atare acroșare? Interesat mai degrabă de efectele pe care le produce o anume întrebuințare a limbajului, Noica punea fără ezitare un diagnostic de pragmatică a receptării: "Articolele care prind cel mai mult; care nu se cer, poate, dar care se gustă sînt cele care lovesc. Nu cu necesitate cele polemice; nu neapărat cele încărcate de fulgere și trivialități; dar cu siguranță cele care indică
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
se petrecea în cercetarea limbajului începînd cu deceniul patru al secolului trecut, odată cu încercările filosofului american Charles Morris (în 1938, publica un text în care diferenția între mai multe discipline care aveau ca obiect de studiu limbajul: sintaxa, semantica și pragmatica) sau, cu aproape două decenii mai tîrziu, cînd John Austin ține de-acum celebrele Conferințe William James (1955), prin care va repune în dezbatere relația dintre limbaj și realitate, așa cum era aceasta abordată de filosofia analitică anglo-saxonă a vremii. Noica
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]