5,618 matches
-
capitol închis (când, de fapt, nu l-au deschis niciodată, fie și din pură curiozitate, sau dintr un minim scrupul intelectual), un atavism pernicios, un moft. În radicalitatea lor, inșii cu pricina sunt mereu vigilenți: luptă! Luptă cu trecutul, cu prejudecățile, cu icoanele, cu popii, cu cei care se roagă sau își fac cruce, cu introducerea religiei în școli, cu kipa evreiască și cu baticul musulman, cu inchiziția, cu imperialismul misionar, cu fundamentaliștii, cu bisericoșii etc. Apostoli sângeroși ai „toleranței“, mistici
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
al pescuitorilor în ape tulburi (care știu să valorifice echivocul). Între conceptele compromise, un loc aparte îl ocupă bogăția și luxul. Mai toți visează la ele și mai toți îi detestă pe cei care le au. „Îmbogățiți vă!“ - proclamă, fără prejudecăți, liberalismul „burghez“. „Fiți săraci și cinstiți!“ - sună replica de paradă a justiției sociale. Democrația pare să eșueze într-o insolubilă contradicție: pe de o parte, ea vrea să asigure tuturor șanse egale de îmbogățire, pe de alta, aspiră la distribuția
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
a avut drept reper esențial rațiunea umană, devenită sinonimă cu lumina 68. Ridicându-se de la bun început împotriva tenebrelor moștenirii medievale, ca și a celor două valori întemeietoare ale universului lumii vechi: autoritatea și tradiția, Luminile respingeau arbitrarul, dogma și prejudecățile, aspirând spre o nouă formă de autoritate politică, spre o morală eliberată de sub strânsa tutelă a bisericii, ca și spre o societate mai bună, scăpată de violență și fanatism, în care se putea realiza fericirea terestră 69. Iluminismul, ca mișcare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cele ale datoriilor, mai ales către stat și în special către concetățenii lor"161. Lipsa unui sistem educațional, precum și numeroasele abuzuri ale coruptului regim fanariot au influențat în mod negativ gradul de pricepere, sentimentele, ca și comportamentul locuitorilor, sădind numeroase prejudecăți. La aceasta se adăuga și faptul că preoții de țară, aflați într-o condiție economică și spirituală precară, nu erau în stare să contribuie la ameliorarea condiției morale și la educarea populației din mediul rural. Pentru ameliorarea acestor realități supărătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cu ideile veacului, care considerau educația remediul tuturor relelor societății, primul punct al acestor măsuri melioriste preconizate solicita înființarea cât mai grabnică în provincie de școli publice, menite să contribuie la "educarea intelectului și a inimii" tinerilor, precum și la "eradicarea prejudecăților"162. Locuitorii urmau să fie atrași spre aceste școli publice de avantajul că învățământul trebuia să fie gratuit. În plus, se considera că și cei din Moldova învecinată, ce resimțeau aceeași lipsă a școlilor publice, aveau să-și trimită copiii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
că "în Moldova lipsesc școlile publice, iar atunci când se va răspândi numele bun al școlilor bucovinene, moldovenii vor trimite copiii lor pentru obținerea instrucției în aceste școli ale Bucovinei"7. Scopul instrucției școlare era "cultivarea minții și a inimii, exterminarea prejudecăților și creșterea spre ascultare", urmând ca cei ce vor frecventa aceste școli să facă dovada conaționalilor lor de cât de folositoare era educația în toate stadiile vieții pentru dobândirea unui nivel de trai mai bun8. Pentru transpunerea în practică a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
târziu, referindu-se la această perioadă din viața sa, că "s-a consultat în toate cu tineretul națiunii și s-a folosit pentru atingerea țelului său binefăcător, în măsura în care aceasta a depins de el, de mijloace și cerințe care au cruțat prejudecățile, obiceiurile și tradițiile, diluându-le cu o grijă pregătitoare"57. Dar, se pare că Balș și-a depășit atribuțiile, influențat fiind poate și de conaționalii săi, și a intrat într-un conflict de interese cu șeful Administrației militare a Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
primi, altfel urmau a fi pedepsiți. Pe durata funcției sale, Vasile Balș a acționat prin intermediul bisericii, pe linia acelorași concepții iluministe din perioada iosefină, ce urmăreau îmbunătățirea stării morale a populației, în vederea înlăturării tarelor rezultate, între altele, din neștiință, ignoranță, prejudecăți și imoralitate care, pe lângă împiedicarea accesului individului la fericire, unul din țelurile doctrinei luministe, produceau societății destule neplăceri și disfuncționalități. În acest sens, constatând din actele de stare civilă înainte de preoți o creșterea îngrijorătoare a numărului de copii născuți nelegitim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în rest și-a dus la îndeplinire celelalte îndatoriri oficiale. S-a consultat în toate cu tineretul națiunii și s-a folosit pentru atingerea țelului său binefăcător, în măsura în care aceasta a depins de el, de mijloace și cerințe care au cruțat prejudecățile, obiceiurile și tradițiile, diluându-le cu o grijă pregătitoare. Acestea constituie într-adevăr sanctuarul popoarelor asiatice, unde fiecare adevăr pare a fi un mare adevăr câștigat prin experiență, spre exemplu în statele sultanice, unde obiceiurile și tradițiile alcătuiesc întregul sistem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
1989 și 2000. Pornind de fiecare dată de la un fapt de actualitate, Lévi-Strauss abordează aici cîteva dintre marile dezbateri contemporane. Dar, fie că este vorba despre așa-numita epidemie a „vacii nebune”, despre forme de canibalism (alimentar sau terapeutic), despre prejudecăți rasiste, legate de practici ritualice (excizie sau circumcizie), etnologul ne îndeamnă să înțelegem faptele sociale ce se desfășoară sub ochii noștri evocînd opera lui Montaigne, unul dintre momentele fondatoare ale modernității occidentale : „Fiecare numește barbarie ceea ce nu face parte din
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
a folosi uneltele : asemenea mișcărilor pe care meșteșugarul le efectuează întotdeauna spre sine, societatea japoneză face din conștiința de sine un punct final. Ea rezultă din modul în care grupuri sociale și profesionale din ce în ce mai restrînse se încastrează unele într-altele. Prejudecății de autonomie a individului occidental îi răspunde în Japonia o nevoie constantă din partea individului de a se defini în funcție de grupul sau grupurile sale de apartenență, pe care le desemnează prin cuvîntul uchi ; acesta înseamnă nu numai „casă”, ci și, în
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
gîndi nu sînt ale noastre. Putem totuși să recunoaștem coerența lor și să nu ne arătăm insensibili la măreția și frumusețea lor. în loc să-i expediem pe acuzați într-o zonă a subumanului și, fără voia noastră, să validăm astfel niște prejudecăți rasiste, ne-am strădui să arătăm că niște obiceiuri lipsite de sens într-un anumit complex cultural pot să aibă sens în altul. Pentru că nu există măsură comună după care să putem judeca sistemele de credințe, și cu atît mai
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Or, înainte de inventarea tehnicilor moderne, donarea de spermă nu le era necunoscută societăților noastre, însă acest gen de serviciu era făcut fără multă ceremonie și, dacă se poate spune așa, „în familie”. Balzac a început în 1843 - epocă în care prejudecățile sociale și morale erau mult mai puternice decît în ziua de azi - un roman pe care nu l-a mai terminat și pe care l-a intitulat în mod semnificativ Mic-burghezii. Acest roman, inspirat fără doar și poate din fapte
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
nocive. Granița pare să fie mai puțin clară decît ne place să ne imaginăm. Totuși, majoritatea oamenilor continuă să vadă obiceiul canibalismului ca pe o monstruozitate, o aberație atît de inimaginabilă a naturii umane, încît unii autori, victime ale aceleiași prejudecăți, au ajuns să nege că ar fi existat vreodată canibalism. E o născocire a călătorilor și a etnologilor, zic ei. Ca dovadă : în cursul secolelor al XIX-lea și XX, aceștia au prezentat nenumărate mărturii provenite din întreaga lume, dar
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
cu ochii. „Meridian“, 29 iunie 2000, ora 12,31 2. Picătura de Soare M’am Întors din week-end-ul petrecut la munte, invitat de prietena mea, cam sălbăticuță, Felis silvestris. Că suntem și veri, nu-i bai, căci pisicile n’au prejudecățile voastre... A ascultat episodul trecut și, după propria-i expresie, s’a Îndrăgostit a doua oară de mine... Mă cam laud, dar așa ne e felul. Și, isteață, mi-a strecurat subiectul, un fel de a-i pune o pilă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
urmări el Însuși: nici o urmă nu trebuie să rămână, nici măcar voroavele noastre căci am văzut și m’au mirat multe la care nimeni n’a apucat să tragă cu urechea. La urmaurmei, pisica e considerată răutăcioasă; de ce să stric o prejudecată? Tot așa, nu-mi pare rău pentru zgârâieturi, căci și școlarul mai capătă o linie la palmă, spre binele pe care-l va Înțelege mai târziu. Căci, iarăși la urma-urmei, a găsi o relație amiabilă cu mediul e un drum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
așa ai fost educat, vreau să spun dresat. Trebuie să reconsideri biologicul, umanul, economicul, socialul, culturalul, chiar spiritualul. Și o miaun nu pentru că aș deține adevărul absolut, ci doar pentru că am experimentat acest drum și, la fiecare ciocnire cu o prejudecată cu pretenție de lege am Încercat a-i Înțelege resorturile și proceda În consecință, chiar abolind-o, dar iubindu-mi și respectându-mi mama, doar mama: Natura, cu legile ei, singurele drepte, chiar cu riscul de a ajunge nesuferit În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Lucru pe care politicienii voștri par să-l uite... Astăzi, de pildă, voi fi negru-negru, ca dracu’. Și, tot ca și el, am să vă ispitesc cu o Întrebare, ca să vă demonstrez că „uitatul ca mâța’n calendar“ e o prejudecată de-a voastră, care n’ați Înțeles că noi suntem de fapt atente și curioase: Nu v’ați fălit voi cu ultimele descoperiri - clonarea și stabilirea hărții genetice a omului? Am auzit și eu de ele. Dar, cum vă știu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
respingere, de-a dreptul bizar, evident inconsistent și superficial, sub semnătura lui Horia Gârbea. Nici n-are rost să-l reproduc; se pierde în impresionantul vraf de elogii. Ocolirea cifrelor răspicate și dezvăluirea vârstei în astfel de împrejurări e-o prejudecată căreia trebuie să ne supunem. De regulă, însoțită cu precizarea că sărbătorita "e mai tânără ca oricând!" Scriu aidoma, fiindcă exact așa-i.. O demonstrează atât prezența în mai toate ungherele presei culturale românești, dar și în revistele din Capitală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
corectură: Creangă n-a fost popă, cum Cajvana, baștina lui Pițu, nu-i oraș. N-a fost decât diacon. Ferit, așadar, de "zvâcul" și "zmâcul" imaginat de humuleștean în finalul acestei mici bijuterii ce se cuvine citită fără urmă de prejudecăți... * N u, nu mai e vorba despre Creangă. De astă dată, autorul isprăvii este David Friedman. Cartea "O istorie culturală a penisului" a apărut nu de mult la onorabila editură "Humanitas" și își propune să demonstreze că mădularul, deloc scârbavnic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
din ființa lor trecătoare. Trebuia doar să perceapă, să asculte, să înțeleagă, să prețuiască această lume mută, care i se părea cerească, făcută să dăinuiască după cei ce plecaseră "dincolo". O lume care se afla, trăia, deasupra mizeriilor zilnice, ale prejudecăților și nedreptăților, peste obișnuitul și urâtul vieții. Răbdător, meticulos, pasionat, bădia s-a apucat de treabă. A stat în sfat intim cu profesorii ce i-a avut în gimnaziu și liceu, inclusiv cu bătrânul Vasile Ciurea. I-a ascultat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
am dat seama că asemenea apariții nu priveau realitatea exterioară, ci că acea viziune era doar rezultatul meditației mele asupra acestui loc încărcat de sacralitate. Eu vedeam, de fapt, acei lupi care zăceau sechestrați în puritatea mea interioară, gâtuită de prejudecățile anterioare, și care se înghesuiau să iasă din închisoarea minții mele, forțați de o trăire nouă a mea, în ipostaza de novice. Lupii aceștia imaginari, odată ce căpătaseră trup, au început brusc să contamineze aerul cu mirosul lor greu de fiare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
complicitatea licărului de lună, chipurile viitorilor soți. Apoi tinerele se dezbracă de veșminte și se scaldă, goale, în apa scoasă; se crede că, după acest contact cu trupurile lor, această apă e bună de făcut farmece de dragoste. Lipsă de prejudecăți Dimineața, când soarele e deja sus pe cer, îmi las hainele și merg desculț pe pietriș: nu simt nici o rușine pentru goliciunea trupului meu. Numai în fața soarelui sau a copacilor aș putea roși de lipsa mea de prejudecăți. Halucinații Azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Lipsă de prejudecăți Dimineața, când soarele e deja sus pe cer, îmi las hainele și merg desculț pe pietriș: nu simt nici o rușine pentru goliciunea trupului meu. Numai în fața soarelui sau a copacilor aș putea roși de lipsa mea de prejudecăți. Halucinații Azi am fost la lucru pe câmp, împreună cu Aia. La prânz nu mai puteam de oboseală și de cald. Ea însă reușea să se țină dreaptă, ca și cum asta ar fi fost o activitate a ei normală, de zi cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
alt mod de acțiune și practică socială cotidiană, în care alteritatea nou-venitului completează și, în cele din urmă, configurează decisiv identitatea europeanului tradițional. Dialogul cu diferența devine, astfel, singura cale sigură prin care "celălalt" poate ajunge, legitim, "al nostru". Dincolo de prejudecăți, de frustrări, de resentimente, "noua Europă" va trebui să învețe să-l întîmpine, să-l înțeleagă și, în cele din urmă, să-l primească "în casa sa" pe "celălalt", căci fără vitalitatea lui, "casa" și "averea" adunată de secole se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]