5,338 matches
-
au fundamentat această știință și au realizat cele mai impor-tante lucrări în domeniu. 40 În multe limbi germanice nordice și de vest nu există desinențe personale, în unele există însă (precum în limba germană), dar aceasta nu înlătură obligativitatea folosirii pronumelor. 41 Articolul hotărît a apărut prima dată în arealul lingvistic indo-european în limba greacă, unde s-a creat din demonstrativul ˝acesta˝ cu sens anaforic. Unele limbi indo-europene, precum limbile germanice, și-au creat articolul hotărît și nehotărît în Evul mediu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
etc. 53 Și în limba română articolul hotărît enclitic trece înaintea substantivului dacă este precedat de un determinant adjectiv, dar rămîne enclitic în raport cu adjectivul: harnicul băiat al vecinului. 54 În plus forma articolului hotărît proclitic este identică cu cea a pronumelui personal de persoana a treia singular. (De observat similitudinea cu descendenții latinescului ille, în limbile romanice.) 55 De altfel, germana este singura dintre limbile germanice importante care are variație de caz la articol. 56 Dacă adjectivul are funcția de atribut
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
corespondentul este tennis player, iar italiana a realizat un derivat în spirit latino-romanic, tennista, unde sufixul -ista a fost redus datorită terminației -is a cuvîntului-bază. 74 În daneză există deosebire între mand [man] "om ", în pronunție cu stød, și man pronume nehotărît ("cineva "): Hvor betaler man? [v(r be΄ta:lər man?] "Unde se plătește? ". 75 Cuvîntul pidgin reprezintă pronunția chineză a cuvîntului englez business (vezi Otto Jespersen, op. cit., p. 214) și a avut inițial o semnificație apropiată aceleia a cuvîntului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
materială etc.) și care să se opună stilului decadent al vieții burgheze. Începînd din 1931 apare astfel tendința de imitare a Germaniei naziste, care alături de aspectele total caraghioase (adoptarea "pasului de gîscă" rebotezat "pas roman", înlocuirea în limba vorbită a pronumelui "tu" și "voi", folosit tradițional pentru persoana a III-a, considerat "bun doar pentru un popor de lachei" etc.), introduce în viața locuitorilor peninsulei practici străine de identitatea sa culturală. La început se adoptă o legislație rasistă îndreptată împotriva evreilor
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
nu dovedește o personalitate puternică. Prea adesea se încalcă regulile buneicuviințe, ale conduitei civilizate și ale politeții. Ca să fie mai "moderni", nu-și controlează modul de exprimare, de adresare, către cei din jur. Persoanelor în vârstă se adresează folosind doar pronumele personale la persoana a II-a singular "tu", ca și când pluralul le este necunoscut (ca și pronumele de politețe). Aceste pronume sunt însoțite uneori de epitete nedemne de a fi scrise. Uită adesea că orice cuvânt este ca vântul și pleacă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
politeții. Ca să fie mai "moderni", nu-și controlează modul de exprimare, de adresare, către cei din jur. Persoanelor în vârstă se adresează folosind doar pronumele personale la persoana a II-a singular "tu", ca și când pluralul le este necunoscut (ca și pronumele de politețe). Aceste pronume sunt însoțite uneori de epitete nedemne de a fi scrise. Uită adesea că orice cuvânt este ca vântul și pleacă de nu-l poți opri după ce a ieșit din gură. Degeaba mai târziu vor să se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
moderni", nu-și controlează modul de exprimare, de adresare, către cei din jur. Persoanelor în vârstă se adresează folosind doar pronumele personale la persoana a II-a singular "tu", ca și când pluralul le este necunoscut (ca și pronumele de politețe). Aceste pronume sunt însoțite uneori de epitete nedemne de a fi scrise. Uită adesea că orice cuvânt este ca vântul și pleacă de nu-l poți opri după ce a ieșit din gură. Degeaba mai târziu vor să se căiască. Comportarea civilizată trebuie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
capabil de „schimbare” - a mea și a stilului, a proiectelor mele! -, eu refuz, de fapt, adaptarea. Pe care o fac mulți oameni cuminți și, mai știi, poate „lor” li se potrivește! Să fiu scuzat de tonalitatea aparent cinică a acestui pronume „lor”, dar, o spun cu toată fermitatea și candoarea, nu toate formele de existență se potrivesc oricui. Eu am ales-o de la Început pe aceasta, ne-adaptarea sau, episodic, falsa-adaptare, caracterul, temperamentul și tipul meu de reflexe ideatice și umorale
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fie își nota câte ceva, fie îl consulta fugar pe întregul parcurs al ședinței. Noi trebuia să discutăm între noi, dar uitam mereu asta și în primele zece minute ne adresam plângerile psihiatrului, uitând că n-aveam voie să folosim anumite pronume, iar eu îmi pierdeam întotdeauna șirul și Jayne prelua inițiativa (pentru că miza era mult mai mare pentru ea), dar din când în când auzeam câte ceva care mă scotea din amorțeală. Astă-seară era: - Încă nu comunică cu Robby. O pauză, apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
leac se încarcă în acest timp de trecere cu valențe mitice. Structura aproape identică a celor două colinde se mai remarcă prin prezența dativului etic care face să se audă vocea instanței - reflector între lumi: colindătorul. Mai mult decât atât, pronumele miimplică lumea profană în totalitatea ei, la nivel afectiv, fiindcă procesul inițiatic are tocmai menirea de a regenera sursa vitală a universului. Basmele fantastice revelă „tatuaje” magice pe pielea protagoniștilor. Ca și flăcăul eroizat, fata nubilă luminează ca „sfântu’ soare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-ar ca dânsa;/ Cine m-o luat cununa,/ Cununa-s-ar cu dânsa,/ Cu dânsa, cu doamnă-sa;/ Cine m-o luat inelu’/ Ruginire-ar ca dânsu’” (Peștenița - Hunedoara). Condiționaluloptativ al verbelor conferă versurilor o valoare de imprecație accentuată de pronumele relativ, ca sugestie a actului erotic tăinuit și pune în mișcare forțele magice ima¬nente fecioarei. Junele comparat cu păunul solar solicită cununa cu o imagine metaforică pentru căsătorie: „- Dămi tu, Ileano, cea cunună,/ Cununa din capul tău,/ Să mi-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cumulează puterile speciilor recunoscute pentru rapiditate, sufixul adverbial fiind aici foarte eficient în a sugera abilități consubstanțiale naturii cabaline, și nu doar simpla lor asemănare. Nivelul morfologic dezvăluie cele mai ample semnificații textuale, în special prin clasa gramaticală a verbului. Pronumele reflexiv din forma „El nu s-a-nțăles” are mai puțin o funcție morfologică de a marca diateza verbului, aflată în distonanță logică cu subiectul, și mai mult rolul de a da o trăsătură modală comunicării, printr-o componentă afectivă a narării
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acorda prioritate cuvintelor care exprimă aspecte comportamentale , stări afective, norme de comportare. Jocul didactic contribuie la îmbogățirea lexicului copiilor și cu adjective , însușiri gustative, olfactive sau anumite calități morale. Eficiente sunt jocurile didactice prin care se urmărește folosirea corectă a pronumelui : „Cine ți-a dat jucăria?” , „Cine este, cine sunt?” , a numeralelor cardinale ( „Te rog să-mi dai” , „A câtă jucărie lipsește?”) , a cuvintelor care denumesc acțiuni („Cine este și ce face?”). Sunt și jocuri care urmăresc aspecte ale structurii gramaticale
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
p. 88. 2 În Vladimir Dedijer et al., History of Yugoslavia, trad. de Kordija Kveder, McGraw-Hill, New York, 1975, p. 103, n. 1, este dată următoarea definiție clară a dialectelor: "Limba sîrbo-croată este împărțită în trei dialecte de bază în funcție de forma pronumelui interogativ what: kajkavian (what = kaj), čakavian (what = ča) și štokavian (what = što). Dialectul kajkavian este vorbit astăzi în părțile nord-vestice ale Croației, cel čakavian în zona de coastă din nord și în insulele din Marea Adriatică, iar cel štokavian în toate
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a distrus. Nu voi pleca de aici până ce treaba asta nu i se va citi pe față“. Reflecție glumeață, dar care conține o idee filozofică cât se poate de serioasă. Citind-o, n-a trebuit să-i schimb decât un pronume pentru a o transforma astfel în cel mai concis și extraordinar portret al emigrantului politic: „Acest ținut m-a distrus. Nu voi pleca de-aici până ce treaba asta nu Mi se va citi pe față“. Că I se citește pe
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
John, soțul ei. Cred că-și exorciza încărcătura de gândire filozofică în scrisorile simple către mine, așternute invariabil pe hârtie bleu și încheiate - tot in va riabil - cu „Love, I“. Nu știu dacă acest „I“ era pentru Iris sau pentru pronumele la per soana întâi singular, „eu“. Ajunsesem să-i fac și confidențe din viața mea intimă. Iar ea îmi răspundea cu sfaturi de femeie chib zuită, cu capul pe umeri și cu picioarele pe pământ, nu ca sofisticata scriitoare Iris
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Iași, Editura „Junimea“, 1976); Limbajul poetic eminescian (Iași, Editura „Junimea“, 1979); Structura gramaticală a limbii române. Sintaxa (Iași, Editura „Junimea“, 1983); Structura stilistică a limbii române contemporane (București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1986); Structura gramaticală a limbii române. Numele și pronumele. Adverbul (Iași, Editura „Junimea“, 1987); Morfo-sintaxa verbului românesc (Editura Universității „Al.I. Cuza“, 1997); Gramatica limbii române (Iași, Editura „Polirom“, 1997, 1999, 2000, 2004, 2005, 2008). Îngrijește mai multe ediții, între care: M. Eminescu, Despre cultură și artă (Ed. „Junimea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
urmă am păstrat maniera expeditoarei, adică scrierea exclusiv cu ma juscule. Titlurile cântecelor apar între ghilimele când au fost în limba română în original. O altă problemă delicată o constituie scrierea cu majusculă, în mod excepțional, a unor forme ale pronumelui personal: „Tu“, „pe Tine“ etc. Fiind relevante pentru raportarea psihologică a expeditoarei la cele scrise, le-am păstrat ca în original și le-am semnalat ca atare în notele de subsol. Atât pentru textele scrise în original în limba română
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Jimmy, acel centru vesel al bun)voinței și al noroiului gros. La soții Hodgson mâncai Înghețat) de vanilie și discutai subiecte serioase. Capetele copiilor erau totdeauna plecate; poate pentru c) gaturile lor erau sl)bite. Familia folosea În discuții vechiul pronume personal thee, ca În rug)ciunile quakerilor. Marshall, absorbit de subiect, extrem de meticulos, se comportă ceremonios. Era totdeauna și pretutindeni același - serios, speculativ, orgolios, Înzestrat cu multe virtuți. Se menținea Într-o bun) form) fizic). Mânca lacom, cu Înghițituri mici
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
-mă la nesfârșit cu fiecare vers, alegând și respingând, plimbând cuvintele pe limbă ceremonios și entuziast, ca un degustător de ceai, și tot apărea cumplita trădare. Rama influența tabloul, coaja dădea formă miezului. Banala ordine a cuvintelor (verb scurt sau pronume - adjectiv lung - substantiv scurt) dădea naștere unei dezordini banale de gândire, și un vers precum poeta gorestnîe griozî - traductibil și etichetat drept „reveriile melancolice ale poetului“ - ducea În mod fatal la un vers rimat terminat În rozî (trandafiri) sau beriozî
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
o fi spus lunei? ELENA FARAGO Începuturile Elenei Farago sunt coșbuciene și eminesciene, caracterizate printr-un conceptualism verbios. Când a venit în contact cu simbolismul, poeta a decolorat vechile imagini din epoca Semănătorului, dîndu-le o nuanță de vag. Adverbele, vorbele, pronumele, exclamațiile, scrise cu majusculă, devin personagii misterioase: Încotro, De unde, Ce va să fie, statornicul Este, tristul N-a fost, blândul Că n-a fost să fie, gingașul Noi. Se vorbește de ființe oculte, Ostașii luminii, Pasărea albastră, și se uzează
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
permisiunii [...], a avertismentului [...], a judecății pozitive sau negative [...], a sugerării unui fapt [...], a propunerii [...], a cererii [...], a întrebării [...], grupând toate tipurile de enunțuri orientate spre alocutor, orientare marcată gramatical prin apariția persoanei a II-a în forma verbului sau a pronumelui." (DSL 2001: 39). Precizăm că utilizăm termenul modalitate cu accepția din lingvistica franceză (cf. Charaudeau 1992: 579-598). 55 Cf. Dascălu Jinga (2006: 8−9), "Prin întrerupere se înțelege în general oprirea vorbitorului înainte de încheierea enunțului său, oprire provocată de intervenția
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
Alcătuiește o propoziție în care să folosești cuvântul a (se)șterge cu un alt înțeles decât în text. 3. Explică înțelesul secvenței „apa albastră a cerului”. B. Limbă și comunicare 4. Transcrie un substantiv, un verb, un adjectiv și un pronume alcătuite din două silabe. 5. Selectează din text două substantive diferite care numesc anotimpuri și precizează funcția lor sintactică. 6. Alcătuiește o propoziție în care verbul a se roti să fie la timpul viitor, persoana a II-a, plural. 7
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
vânt căderea frunzelor, și dezmierda mâhniri fără de frunte și sfâșieri fără de mâini. ̋ B.Limbă și comunicare 4. Construiește patru enunțuri, în care substantivul arome să fie, pe rând, părți de propoziție diferite. 5. Extrage, din text, un substantiv, un pronume, un verb și un adjectiv. 6. Alcătuiește schema propoziției. ̋Monica se tupilase după trunchiul unui măr domnesc. ̋ Vei preciza partea de vorbire și partea de propoziție pentru fiecare cuvânt. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
vorbire) diferite. 6.Precizați funcția sintactică (parte de propoziție) a substantivului pașii și realizați două enunțuri în care să aibă alte două funcții sintactice diferite. 7.Identificați în text câte un cuvât pentru fiecare parte de vorbire studiată (substantiv, adjectiv, pronume, verb), realizând analiza corespunzătoare. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care să realizezi portretul unei persoane dragi ție, având în vedere atât trăsăturile fizice, cât și trăsăturile sufletești. În compunerea realizată de tine, vei avea în
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]