37,224 matches
-
Tudorel Urian Toată lumea este de acord că Mircea Horia Simionescu este unul dintre autorii emblematici pentru proza românească din a doua jumătate a secolului XX. Formula care l-a făcut celebru, "ingeniosul bine temperat" îi vine ca o mănușă acestui prozator greu de clasat pentru care fiecare nouă apariție editorială înseamnă o altă formulă stilistică, spre admirația
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
prozator greu de clasat pentru care fiecare nouă apariție editorială înseamnă o altă formulă stilistică, spre admirația cititorilor și uimirea criticilor. Cu o inteligență narativă puțin comună, Mircea Horia Simionescu își surprinde mereu cititorii prin abordări deloc uzuale în tradiția prozei românești, cum ar fi ordonarea materiei epice după regulile stilului administrativ sau după principiul lexiconului. Ceea ce la nivelul formal de fond al construcției epice (hard-ul romanelor și prozelor scurte, dacă se poate vorbi de așa ceva) pare de un schematism
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
Simionescu își surprinde mereu cititorii prin abordări deloc uzuale în tradiția prozei românești, cum ar fi ordonarea materiei epice după regulile stilului administrativ sau după principiul lexiconului. Ceea ce la nivelul formal de fond al construcției epice (hard-ul romanelor și prozelor scurte, dacă se poate vorbi de așa ceva) pare de un schematism dezarmant, se complică fundamental la nivelul stilului, al frazei propru-zise (soft-ul romanelor). Totul se transformă într-un foc de artificii, cuvintele și expresiile stilistice explodează, verva lingvistică devine
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
unor colegi de generație din spațiul sud-est european (Milorad Pavic, Danilo Kis) sau cu cel al mai tânărului autor maghiar (născut la Cristuru Secuiesc), Szávai Géza. Este greu de explicat conul de umbră în care pare să fi intrat receptarea prozei lui Mircea Horia Simionescu după decembrie 1989. Firește, autorul este pomenit cu deplină deferență ori de câte ori vine vorba de "Școala de la Târgoviște", dar rareori este inclus în diversele bilanțuri care încheie anii literari sau este încadrat în tabloul prozei românești actuale
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
intrat receptarea prozei lui Mircea Horia Simionescu după decembrie 1989. Firește, autorul este pomenit cu deplină deferență ori de câte ori vine vorba de "Școala de la Târgoviște", dar rareori este inclus în diversele bilanțuri care încheie anii literari sau este încadrat în tabloul prozei românești actuale. Uitat este și din diversele programe de traducere a scriitorilor români, foarte la modă în ultima vreme. Cum se explică această ignorare cvasi-generală a unui clasic al prozei românești actuale aflat printre noi, relativ ușor de contactat printr-
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
bilanțuri care încheie anii literari sau este încadrat în tabloul prozei românești actuale. Uitat este și din diversele programe de traducere a scriitorilor români, foarte la modă în ultima vreme. Cum se explică această ignorare cvasi-generală a unui clasic al prozei românești actuale aflat printre noi, relativ ușor de contactat printr-un simplu apel telefonic? Poate prin discreția excesivă a omului care își petrece o bună parte din timp departe de București, iar atunci când apare (de obicei la târgurile de carte
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
să se ridice la suprafața câmpului vizual, mai departe/ mai aproape, în lumina conștiinței, zonă din care se poate capta mișcarea celor mai intime resorturi și mecanisme ale vieții". (pp. 115-116). Mircea Horia Simionescu este unul dintre marii novatori în proza românească postbelică. Ignorat de o bună parte a criticii, tratat cu superficialitate de alta, el riscă paradoxul ca, în viață fiind, să fie simultan un clasic al literaturi române și un scriitor aproape uitat. Cu siguranță, locul său în peisajul
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
românească postbelică. Ignorat de o bună parte a criticii, tratat cu superficialitate de alta, el riscă paradoxul ca, în viață fiind, să fie simultan un clasic al literaturi române și un scriitor aproape uitat. Cu siguranță, locul său în peisajul prozei românești de azi trebuie regândit.
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
note de Teodor Vârgolici, ambele editate cu sprijinul Autorității Naționale pentru Cercetarea Științifică. Mai notez aici victoria de a fi încheiat seria de Scrieri Tudor Arghezi, cu volumele 45 (Versuri), 2005, finanțat de Ministerul Educației și al Cercetării, și 46 (Proze. Traduceri), 2006, editat cu sprijinul Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică. De amintit, ca o curiozitate, faptul că apar la FNSA alte două "linii" de Scrieri, inițiate pe vremuri, în timpul vieții autorilor: I. Agârbiceanu, ultimul volum pe care îl știu e
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
număr de autori care se vede că n-au rămas indiferenți la stipendiile oferite cu larghețe de puterea totalitară. Petru Dumitriu, gratulat de Beniuc, în raportul său, drept creatorul celui mai reușit personaj comunist, se precipită în a aprecia generalizator "proza epică" a ultimilor ani, care "condamnă societatea pe care a condamnat-o însăși istoria. Nu fac aici, ține a preciza, o apreciere de valoare, ci constatarea unei atitudini sociale și politice. Talentați sau mai modest înzestrați, tineri sau vîrstnici, în
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
Tudorel Urian Șerban Foarță este, în ce mă privește, autorul cel mai greu de recenzat. În versuri sau în proză, cărțile sale sunt, simultan, materiale și evanescente, ai sentimentul că le ții în mână, dar că sensul lor ultim îți scapă printre degete. Nu se poate să nu admiri formidabila dexteritate a acestui autor de a jongla cu vorbele, de
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
eu, nici într-un caz - că l-a înțeles deplin pe Șerban Foarță. Prozarium, de pildă, cel mai recent volum al său, sugerează prin sonoritatea titlului o combinație destul de facilă, dar perfect situabilă în spiritul autorului, cea dintre roză și proză. Cuvântul ca atare nu figurează în dicționare, dar este cunoscut cititorilor de SF, "prozarium" fiind principalul combustibil de pe planeta Dune, într-unul din romanele de referință ale genului. Întrebarea este în ce măsură cititorul lui Șerban Foarță poate privi titlul acestei cărți
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
cu fluturi" ar putea fi luată și ca un combustibil necesar funcționării literaturii (de pe altă planetă), așa cum prozariumul este principala sursă de energie de pe planeta Dune? Greu de spus, dar dilema este tipică pentru stilul de ambiguitate cultivat de autor. Prozele din alcătuirea Prozarium-ului sunt de toate felurile: amintiri, vise, însemnări cvasi-gratuite, prilejuite de observarea obiectelor din arealul poetului, aspecte din cotidian. Apare chiar și o "parabolă a presei" cu un neașteptat final biblic sau alta cu versiunea maramureșană a celebrei
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
Apare chiar și o "parabolă a presei" cu un neașteptat final biblic sau alta cu versiunea maramureșană a celebrei formule romanești "Marchiza a ieșit la ora cinci (Marc, Iza a ieșit la cinci - din albie)". Toate aceste mici poeme în proză au delicatețea și fragilitatea efemeridelor, fluturii migrează cu dezinvoltură dintr-un text în altul. Zborul lor este, într-un fel, elementul de coeziune al volumului. Altminteri, aproape fiecare text face trimitere la poezia lui Șerban Foarță. Sunt prezente nu doar
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
În crin, o lină, albă, zadarnică ardoare.) Cu umbre, lan de doamne. (În crinolină albă: za darnică, ard oare?) Cu doamne-n voal (ten palid, ovaluri împetrite!) Cu doamne-n-voalate ('n palid, o, valuri împietrite!)" (p. 31). De tot hazul este proza In care debutează în stilul unui discurs critic modern sufocat de cuvinte alcătuite cu prefixul "in" (ineficace, inactual, inacceptabil, inconsistent, inutil, inalterabil, inuman, inacesibil, indecent, invalid, incomod, incomparabil etc.). O simplă pauză introdusă între prefix și restul cuvântului transformă radical
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
acestui edificiu de patrimoniu: Eminescu (selectiv, 7 volume), Caragiale (integral, 4 volume), Creangă (integral, un volum), Maiorescu (2 volume, opera critică, traducerile și scrierile literare de tinerețe; se află sub tipar "însemnările zilnice", pentru prima dată restituite integral), Slavici (toată proza în 6 volume, urmează restul operei). Dintre posteminescieni sunt integrați în colecție Macedonski (în 2 volume) și Goga (un prim volum). Interbelicii deschid un șantier editorial inepuizabil: Ion Barbu (integral, 2 volume), Arghezi (8 volume, din care 2 de poezie
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
au intrat în colecție: Marin Preda (4 volume și mai urmează), Sorescu (5 volume, continuă), Stănescu (integral în intenție, parțial în realizare, 6 volume), Petru Dumitriu (selectiv, 3 volume), Bănulescu (2 volume, cu câteva omisiuni), Sorin Titel (2 volume, numai proza și scenariile de film, fără critică). Aceasta este tabloul complet al aparițiilor până la sfârșitul anului 2005: 75 de volume - o bibliotecă impresionantă, o construcție la care asistăm în continuare. Pentru că vreau să dau în această cronică doar o imagine a
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
facem o imagine completă asupra întregii opere a lui Eugen Barbu, cu toate mizeriile ei morale și ideologice. Avem aici partea cea mai bună a unei opere, previzibilă, cunoscută, lipsită de umbrele și penumbrele ei. Marin Sorescu, Opere. VI. Romane. Proză scurtă, ediție îngrijită de Mihaela Constantinescu-Podocea, 1240 p. E ultimul volum din seria Sorescu. Au rămas pe dinafară traducerile. Cine nu crede se poate convinge, citindu-l integral, că Marin Sorescu este un mare scriitor. Mai mult decât un poet
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
spre romantisme desuete: Și-apoi, cu o regală nepăsare,/ Să te scobori pe trepte de sonete,/ Spre inima-mi ce-ți cade la picioare,/ Ca un umil buchet de violete?" (Din umbră). Lumea unor senzații cînd deșirate, cînd burdușite cu proză și strunite din sfori de păpușari prinde, în fine, contur în Creionări. De pildă, parcul englezesc, văzut cu un umor răzbit prin ceață, în Cromolitografie: "Lachei reflectă'n nasuri roșul frac,/ Din nasuri în apusul ce s'ascunde,/ Iar din
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
un observator prea vechi al realității și un scriitor prea fidel și prețuitor al celui ce ia cartea în mână și își apleacă ochii asupra ei, citind-o. Și apoi, în anul 2000 când apărură, în plină epocă sexoasă în proză, răvașele mele imaginare, trimise din fabuloasa Kamceatka, Eldorado-ul înghețat, siberian, din nord-estul Eurasiei, nu trecură, în ușurateca Românie, a unei democrații noi, prost înțelese - neobservate?... Este spiritul de conectare la care țin să anexez următoarele cinci articole, cu precizarea
Despre motto-uri, ca stil literar by Constantin Ţoiu () [Corola-journal/Journalistic/9866_a_11191]
-
Philippide, I. Agârbiceanu. Cronologia acestor ediții are semnificațiile ei, în privința acceptării și promovării în epocă. Prima este seria de Opere ale lui Mihail Sadoveanu, care începe în 1954. A doua, cronologic, este, dacă nu mă înșel, seria de Scrieri în proză (I-V, 1956-1960) de Geo Bogza, fără incendiara sa poezie. Sintagma agreată în epocă era aceea de "scrieri alese". A treia ar fi seria de trei volume (1957-1958) de Scrieri din trecut de Mihai Ralea. În 1960, ESPLA (Editura de
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
pentru volumele 16-46, iar într-o anexă sunt cuprinse și volumele 47-61, la câte estimase autorul că se va ajunge după cum împărțise textele și eșalonase aparițiile. În final, tot ce se prevăzuse inițial este inclus în 46 de volume: poezia, proza, publicistica, teatrul și traducerile. Prin urmare, avem o ediție integrală, după cum ne asigură Traian Radu (nu una selectivă), structurată tematic (nu cronologic), conformă în mare măsură (nu întru totul) cu ceea ce prevăzuse autorul. Diferențe de distribuire a materialului au apărut
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
prevăzuse autorul. Diferențe de distribuire a materialului au apărut datorită cenzurii, iar textele eliminate din sumar înainte de 1989 au fost recuperate ulterior. Structura ediției pe genuri literare arată astfel: poezie - volumele 1-4 și 45; poezie tradusă - vol. 5; poeme în proză - 6; proză - vol. 7-14; publicistică, organizată tematic și restituită sub prezentarea de "proze" - vol. 15-34 și 39-44; teatru - vol. 35; traduceri de teatru - vol. 36; traduceri de proză - vol. 37, 38 și 46 (ultimul cuprinzând Amintiri din Casa Morților de
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
Diferențe de distribuire a materialului au apărut datorită cenzurii, iar textele eliminate din sumar înainte de 1989 au fost recuperate ulterior. Structura ediției pe genuri literare arată astfel: poezie - volumele 1-4 și 45; poezie tradusă - vol. 5; poeme în proză - 6; proză - vol. 7-14; publicistică, organizată tematic și restituită sub prezentarea de "proze" - vol. 15-34 și 39-44; teatru - vol. 35; traduceri de teatru - vol. 36; traduceri de proză - vol. 37, 38 și 46 (ultimul cuprinzând Amintiri din Casa Morților de Dostoievski). A
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
eliminate din sumar înainte de 1989 au fost recuperate ulterior. Structura ediției pe genuri literare arată astfel: poezie - volumele 1-4 și 45; poezie tradusă - vol. 5; poeme în proză - 6; proză - vol. 7-14; publicistică, organizată tematic și restituită sub prezentarea de "proze" - vol. 15-34 și 39-44; teatru - vol. 35; traduceri de teatru - vol. 36; traduceri de proză - vol. 37, 38 și 46 (ultimul cuprinzând Amintiri din Casa Morților de Dostoievski). A fost nevoie deci de reveniri și îndreptări sau completări de sumar
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]