11,637 matches
-
întâlnesc în pădure, pe o cărare; amândoi sunt hămesiți de foame Vulpea: Bună! Unde-ți sunt manierele, Lupule? Lupul: Le-am lăsat în curtea pădurarului. Coană Vulpe, dacă ai ști cât de aproape am fost de...de o friptură de pui... Vulpea: Ai fost fără mine în vizită la cotețul de găini?! Lupul: Ce coteț, am cântat cu Moțatul și familia lui de pui. Hărmălaie mare în curtea pădurarului când au intrat Ana și sora ei, Raluca, pentru care pregătiseră rock
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
curtea pădurarului. Coană Vulpe, dacă ai ști cât de aproape am fost de...de o friptură de pui... Vulpea: Ai fost fără mine în vizită la cotețul de găini?! Lupul: Ce coteț, am cântat cu Moțatul și familia lui de pui. Hărmălaie mare în curtea pădurarului când au intrat Ana și sora ei, Raluca, pentru care pregătiseră rock-ul, care se cântă nu se mănâncă!? Am renunțat, mai ales că Raluca m-a recunoscut de când m-a crescut cu biberonul când
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Vulpea și moartă trebuie păzită. Tabloul V S-a lăsat seara, și noaptea. Fond muzical adecvat. Vulpea se scoală și, pe furiș, deschide poarta și intră Lupul cu un sac. Cu o mare rapiditate cei doi încarcă sacul cu un pui de găină, luptându-se cu cocoșul. Lupul și Vulpea fug cu sacul în pădure. Tabloul VI Dimineața. Prima se trezește Miki care, plimbându-se prin curte, vorbește cu ea însăși Miki: Unde-i Moțatul să dea scularea? O dau eu
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
așteptăm până vine bunicul nu mai găsim din puișori nici un fulg. Arma și, după hoți, în pădure! Miki: Ați adus acasă o vulpe moartă, să-i luați blana. Raluca, după cum vezi, blana a fugit împreună cu Lupul, și au luat și puii de găină. A scăpat ca prin minune Moțatul. Dacă m-ați fi întrebat... Cocoșul: M-am luptat cu ei. Miki: Moțatul vrea acum și o decorație... Raluca: Ana, adu arma de vânătoare și, după hoți! Miki (pentru ea): Fetele au
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
pușca) Mâinile sus! Să nu încercați să fugiți, pentru că trag! Ana, pune- le zgarda la amândoi. (Ana le pune zgarda și-i leagă de un pom) Labele sus! (cei doi, pe picioarele din spate, ridică labele din față; Ana scoate puii din vizuină) Ana: I-am găsit! (îi arată) Sunt teferi, dar foarte speriați. Raluca: Fierți sau prăjiți?! În cușcă cu voi, până când o să fiți judecați pentru furt și sechestrare. Lupul: Fără violență!... Vulpea: Fără violență!... Ana: Uite, o Vulpe moartă
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
da crezi că ei vor fi bucătari corecți? Vulpea: Eu pun la dispoziție vizuina mea. Lupul: Și eu poiana de lângă bârlogul meu. Miki: Ce-ntâmplare- ntâmplătoare/ Sunt o negociatoare. Cocoșul: Voi avea de povestit/ Cum în noapte mi-au răpit puii/ Și în zori n-am mai cântat. Ana, Raluca, toți: În vacanță la bunici/ Ne-adunăm și mari și mici/ Aventura ne așteaptă/ Să găsim o cale dreaptă/ Întâmplările ne-nvață/ Să ne descurcăm în viață... Raluca și Ana către
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Mulțumeste-i lui Gigel și lui Radu (se împart cadourile. O floare, un animal, etc.) Gigel: Am s-o rog pe Mătușa Halley să-i ducă Soarelui un pachet de cafea NOVA BRASILIA, cafeaua preferată a lui ML. Halley: Cu plăcere, pui de om Gigel: Am vrut să vă invit la mine acasă, dar mama cred că-i foc supărată pe mine. La Curtea Soarelui v-am învățat șotron. Aici la observator am să vă învăț un cântec despre Pământ. (se cântă
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
alături, păpușoaiele tac. într-un trifoi clocotește prepelița iar ciocârlia cântă în slava cerului. Soarele de după-amiază luminează peste asfințit cu o lumină blândă deasupra spicelor plecate. Vâjâind, trec doi corbi prin văzduh : vju-vju-vju La fântânița lui Costan țârâie un pui de vrabie. Deasupra vitelor se rotește, în vârtej negru, un roi de muscuțe, zuzuind subțire. De-un timp, pe cărarea dintre păpușoaie vin un om și o femeie în vârstă. Cu glas tărăgănat, Vasile Hortolomei o ispitește pe baba Savastița
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cine-a zis că prostului i se șade fudul. - Ba am zis-o eu mai bine, sare fina Gâscă care, la toate nunțile din sat, e bucătăreasă și scornește zicături. - Așa, fină, o îndeamnă gazda înveselită, zi, s-audă toată lumea. - Pui... se pregăti Gâsca trăgând din ulcică o dușcă. După ce făcu efect, chiui ascuțit : „La noi, între domnișoare, Este-o fudulie mare. Dau fața cu vaselină Să se facă pielea fină. Să nu credeți că- i minciună, Am să spun adevărat
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
fericire, pe frunte îi apărură, pronunțate, două vine, iar ochii negri scăpărau. Mătăhăind, doi ciobani beți își făceau loc prin mulțime, dondănind cu gura fleșcăită măscări. După ei se îndesa râzând un cârnaț înflorit de fete și flăcăi. - Cum dai puiul ? - Cincisprezece franci. - Cât ai spus ?!? - L-am lăsat la unsprezece, spuse repede femeia și-și strânse pungă, neprietenos, buzele. Mulțimea se desfăcu deodată și pe cărarea ivită trecu o căruță trasă de-o mârțoagă scheletică, dusă de căpăstru de-un
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
păcate mai vechi. Din poiată s-auzea foiala nerăbdătoare a găinilor. Dând ușița de perete, bătrâna le îndemnă cu tandreță : - Hai, fetelor, ieșiți ! De pe răzlog o găină pestriță o privea numai cu un ochi. - Ieși, boghetă hăi, ce te uiți ? Pui, pui ! Bogheta cârcâi și, blândă, îi sări pe umăr. Cu trei știuleți în mână baba aștepta să iasă toate zburătoarele. Hai, fetelor, că, iaca, trece pălimarul. Vă dezghioc grăunțe cacuș începe slujba. în biserică nu era decât pălimarul care făcea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mai vechi. Din poiată s-auzea foiala nerăbdătoare a găinilor. Dând ușița de perete, bătrâna le îndemnă cu tandreță : - Hai, fetelor, ieșiți ! De pe răzlog o găină pestriță o privea numai cu un ochi. - Ieși, boghetă hăi, ce te uiți ? Pui, pui ! Bogheta cârcâi și, blândă, îi sări pe umăr. Cu trei știuleți în mână baba aștepta să iasă toate zburătoarele. Hai, fetelor, că, iaca, trece pălimarul. Vă dezghioc grăunțe cacuș începe slujba. în biserică nu era decât pălimarul care făcea curat
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pișcături, tare bun e calapărul sau isma Maicii Preciste. Noi îi mai zicem busuiocul sfintelor ori calonfir. Păpăruea, macul sau somnișorul e pentru umflătură la dinți, gâlci, răceală în gât, dar mai ales pentru somn. La copii cu oase moi pui în scăldătoare roiniță sau mélisă, care-i bună și când te doare inima, pântecele, capul, la răceală și ca să ai piept pentru sugar. Condurașul ori bobidragul întărește rădăcina părului, ca și urzica, fierea pământului, brusturul și romonița, care-ți face
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
dăduse seama pe loc despre ce este vorba: „Vezi, poate au cuib în tufă, de aceea sunt așa de supărate! ” - și a început să caute cuibul la rădăcina tufișului. Dând la o parte câteva crengi cu mare grijă, nenea arătase puiul de pasăre, unul micuț, singur și speriat, stând pe mijlocul unei crengi. Se uita la ei neajutorat, știind că nu ei sunt părinții lui și aștepta ajutorul părinților adevărați, care săreau furioși pe gard. Tanti și nenea le-au cedat
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
furioși pe gard. Tanti și nenea le-au cedat locul, îndepărtânduse în mare grabă de zmeuriș, cu gândurile acum limpezite și pândindu-i de după niște pomi, în continuare. Pițigoii, unul după altul, au virat către tufă și au plonjat lângă puiul lor, așternându-se în sfârșit o mare liniște în jur. S-a reunit familia de păsări iar peste zmeuriș, pacea se desăvârșise. A doua zi degeaba căută păsărelele pe gard sau în tufiș, nu erau nicăieri. Nenea Nelu dând din
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
de casă, care a fost văzut în grădina vecinei.” Într-o vreme li s-a părut că zăresc un pițigoi identic pe un alt gard. Fetele, ulterior, au descoperit și „chiriașii” gălăgioși, mutați într-un măr nu departe de zmeuriș. Puiul deja zbura vesel și el, în apropierea noului cuib. Ursul polar Încet se ridicase ceața de pe steaua polară, particulele de zăpadă se așezaseră pe calotele de gheață, vizibilitatea creștea pe hotarele albe de la Polul Nord, când își făcea apariția ursul polar
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
în căutarea unei partenere de viață. Nu-i era frică de distanțele mari că avea picioare puternice, tălpi acoperite cu păr împotriva frigului și ventuze, să nu alunece pe gheață. Îl aștepta un drum lung în căutarea unei femele fără pui. După câțiva km de mers îl apucase o foame chinuitoare. Cel mai mult îi plăceau focile din Oceanul Arctic și avea și o tehnică aparte de vânat. Se apropia de malul apei, se așeza lângă o copcă și aștepta ore întregi
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
și se înfrupta din cămările ei ascunse pe sub zăpadă. Vulpea polară După cinci săptămâni de mers, în sfârșit, ajunse lângă o insulă din Oceanul Arctic pe care se odihneau numeroase foci. Până mamele și tații se duceau să prindă pești pentru puii lor, ursul puternic atacase puii de foci și mâncase pe săturate. Ceilalți pui speriați fugeau după părinții lor, salvându-și, astfel, viața. Ursul, în căutare de pereche, își îndreptase pașii mai către sud, unde era mai uscat iar pământul era
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
ei ascunse pe sub zăpadă. Vulpea polară După cinci săptămâni de mers, în sfârșit, ajunse lângă o insulă din Oceanul Arctic pe care se odihneau numeroase foci. Până mamele și tații se duceau să prindă pești pentru puii lor, ursul puternic atacase puii de foci și mâncase pe săturate. Ceilalți pui speriați fugeau după părinții lor, salvându-și, astfel, viața. Ursul, în căutare de pereche, își îndreptase pașii mai către sud, unde era mai uscat iar pământul era acoperit de tufe mici, mușchi
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
pe drumul pe care venise ursul cel puternic. Ca prima stație, Marele Martin își conduse perechea pe insula pe care mișunau focile cu sutele și își poftise mireasa la o masă îmbelșugată, apoi se așezară pe gheață să tragă un pui de somn, încălzindu-se reciproc. În vis, erau la o nuntă mare, la care participară toți urșii de la Polul Nord, aveau nași o pereche de urși mai în vârstă, aveau domnișori și domnișoare de onoare cu coșuri pline de pești, rozătoare
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
zăpadă, trăgeau unul pe celălalt, se împroșcau cu zăpadă, se luptau din joacă, se trânteau copilărește, se rostogoleau veseli, mormăind fericiți, fără prea multe gânduri. După festivitatea respectivă perechile au pornit spre adăposturile lor proprii, mamele și tații șiau luat puii în grijă și fiecare s-a întors la casa lui. Mirii proaspeți porniseră spre nord, iar în drum, Martin cel Mare a condus ursoaica la o copcă ca s-o învețe vânatul special, cum apărea o focă, cum dădea o
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
vânatul special, cum apărea o focă, cum dădea o lovitură mare în cap, iar captura i-o oferea perechii sale, până când a învățat și ea să vâneze cu noroc. Pe drum spre casă își povesteau și socoteau zilele până la nașterea puilor mult așteptați. În drumul lor lung, zăriseră vulpea polară cea șireată și gurmandă. Se ascunseră după niște blocuri de gheață și o pândiră, în timp ce vulpea își umplea cămările. Apoi râzând de norocul ivit, porniră să golească câteva cămări pline de
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
își umplea cămările. Apoi râzând de norocul ivit, porniră să golească câteva cămări pline de ale vulpii, pentru a putea merge mai departe voioși și cu stomacul plin. După câteva săptămâni, în sfârșit ajunseră acasă, la Martin. Ursoaica în timp ce purta puiul în pântece, se apucase să construiască un adăpost. Ea săpa un coridor lung de câțiva metri, continuat cu o peșteră adâncă de doi metri, lăsând și o ieșire spre sud pentru a nu fi înfundată cu zăpadă de viscolele din
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
înfundată cu zăpadă de viscolele din nord. Într-o zi senină de octombrie, când ursul se apropia de adăpost cu provizii de carne, numai aude soața gemând. A venit sorocul se gândea și se așezase la gura peșterii, în așteptarea puilor. În căteva ceasuri apăruseră doi pui mici, ca două ghemotoace albe, cu ochii închisi și cu o blană deasă. Ursul cel mare se apropie de ei și îi luă în brațe cu grijă, dar și cu o mândrie fără margini
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
strâns-o și pe ursoaica, că doar ea a învins durerile nașterii. Peștera era plină acum de un mormăit satisfăcut, fiecare se bucura în felul lui de familie. În zilele ce urmaseră, Martin plecă după hrană, iar ursoaica își îngrijea puii, stând în apropierea lor și încălzindu-i cu căldura corpului. Bârlogul se încălzea și el de la temperatura lor, așa că peste puțin timp cei doi pui deja se jucau unul cu altul, rostogolânduse în voie. Odată cu venirea primăverii, vor ieși și
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]