6,870 matches
-
cunoscut sub numele de reflexul intestino-intestinal. Stomacul și porțiunea terminală a ileonului interacționează reflex. Distensia ileonului scade motilitatea gastrică; răspunsul este numit reflexul ileo-gastric. Creșterea activității secretorii și motorii a stomacului determină o intensificare a motilității ileonului terminal; se numește reflexul gastro-ileal. Evacuarea ileonului. Sfincterul ileo-cecal separă porțiunea terminală a ileonului de cec. În mod normal, acest sfincter este închis, dar undele peristaltice din porțiunea terminală a ileonului produc relaxarea sfincterului și mici cantități din chim trec în cec. De asemenea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și se realizează prin inervația intrinsecă și extrinsecă. Reglarea locală intrinsecă asigură îndeosebi mișcările peristaltice, fapt dovedit de persistența acestora în condițiile denervării extrinseci vago-simpatice. Undele peristaltice sunt declanșate îndeosebi de plexurile Auerbach, ai căror receptori se găsesc în mucoasă. Reflexul mienteric peristaltic este asigurat pe o cale nervoasă continuă pentru fibrele longitudinale și una discontinuă, întreruptă de sinapsă, pentru fibrele circulare. Activitatea în totalitate a plexurilor intramurale este în final unitară, ele integrând aferentele senzitive parietale de la nivelul plexului submucos
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la nivelul L1-L3 pentru nervul hipogastric (splanhnicul pelvin). Creșterea bruscă a presiunii într-un punct oarecare al intestinului subțire inhibă momentan tonusul și mișcările întregului tub digestiv, de la cardia la ansa sigmoidă. Este o reacție neuro-reflexă de protecție realizată de reflexul inhibitor entero-enteric. Teoria acțiunii antagoniste stimulatoare-inhibitoare de tip vago-simpatic asupra motilității intestinale este înlocuită, după opinii recente, cu sistemul antagonic stimulator-inhibitor de tip colinergic-peptidergic/ purinergic, pentru a cărui existență s-au acumulat multe dovezi. Influențe nervos-superioare pot acționa asupra motilității
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
specifice numai intestinului gros și apar de două-trei ori pe zi! Ele corespund undelor de tip IV, au aspect peristaltic și sunt foarte puternice, putând crește presiunea intraluminală în zona de producere până la 100 mmHg. Sunt declanșate de destinderea stomacului (reflexul gastro-colic), duodenului (reflexul duodeno-colic) și colonului, dar pot apărea și ca urmare a unor emoții puternice sau excitanți condiționați. Alimentele sunt preluate de către cec la patru ore după ingestie, procesul continuându-se încă timp de 4-5 ore. Timpul de tranzit-colonie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gros și apar de două-trei ori pe zi! Ele corespund undelor de tip IV, au aspect peristaltic și sunt foarte puternice, putând crește presiunea intraluminală în zona de producere până la 100 mmHg. Sunt declanșate de destinderea stomacului (reflexul gastro-colic), duodenului (reflexul duodeno-colic) și colonului, dar pot apărea și ca urmare a unor emoții puternice sau excitanți condiționați. Alimentele sunt preluate de către cec la patru ore după ingestie, procesul continuându-se încă timp de 4-5 ore. Timpul de tranzit-colonie al resturilor alimentare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
asigură inervația simpatică-inhibitoare. Ambele componente ale inervației extrinseci vago-simpatice influențează motilitatea colonului prin intermediul neuronilor colinergici și, respectiv, adrenergici sau purinergici ai plexurilor intramurale. Factori umorali cu rol stimulator implicați în reglarea motalității intestinului gros sunt: gastrina (care contribuie la realizarea reflexelor gastro- și duodeno-colice), serotonina, CCK. Participări dovedite, dar încă incomplet clarificate, au enteroglucagonul, motilinul, endorfinele și GIP (gastro-intestinal polipeptid). O atenție aparte trebuie rezervată conținutului în fibre vegetale al rației alimentare. Prezența lor zilnică în alimentație este deosebit de avantajoasă pentru
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
alimentare. Prezența lor zilnică în alimentație este deosebit de avantajoasă pentru organism, întrucât, pe lângă faptul că au un rol stimulator și reglator al motricității intestinale, contribuie la fixarea și eliminarea substanțelor toxice, cancerigene etc. II.4.9.5. Defecația ca act reflex motor, este realizată de regiunea terminală sigmoido-rectală a colonului distal, coordonată de centri medulari și controlată cortical. Cea mai mare parte din timp, rectul este aproape gol, datorită contracției tonice a unui sfincter neted, slab funcțional, situat la aproximativ 20
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gol, datorită contracției tonice a unui sfincter neted, slab funcțional, situat la aproximativ 20 cm de anus, la joncțiunea dintre sigmoid și rect. Când mișcările de transport în masă ale colonului împing conținutul intestinului gros distal în rect, este inițiat reflexul defecației, în care o importanță deosebită prezintă activitatea sfincterului anal intern și a celui extern. Sfincterul anal intern, involuntar, este un mușchi neted, dispus circular în peretele intern al anusului, ce se găsește relaxat atunci când colonul este destins. Sfincterul anal
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
găsește relaxat atunci când colonul este destins. Sfincterul anal extern menținut, de asemenea, permanent în contracție tonică este constituit din fibre striate, voluntare. El este localizat în jurul sfincterului neted și parțial distal de acesta, fiind sub control nervos somatic. Senzația și reflexul de defecație sunt declanșate de umplerea și distensia ampulei rectale de către materiile fecale. Odată atins pragul critic al distensiei peretelui rectal, se declanșează „reflexul de defecație intrinsec”, prin semnale spre și dinspre plexurile mienterice, ce vor controla în această primă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
localizat în jurul sfincterului neted și parțial distal de acesta, fiind sub control nervos somatic. Senzația și reflexul de defecație sunt declanșate de umplerea și distensia ampulei rectale de către materiile fecale. Odată atins pragul critic al distensiei peretelui rectal, se declanșează „reflexul de defecație intrinsec”, prin semnale spre și dinspre plexurile mienterice, ce vor controla în această primă fază inițierea de contracții slabe peristaltice ale colonului descendent, sigmoidului și rectului. Undele contractile propagate determină relaxarea sfincterului anal intern, ceea ce facilitează pătrunderea pentru
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
determină relaxarea sfincterului anal intern, ceea ce facilitează pătrunderea pentru un timp scurt a conținutului fecal în canalul anal. În condițiile determinate de ambianța și viața socială, individul consimte sau amână actul defecației. În cazul în care acesta poate avea loc, reflexul slab mienteric descris anterior se intensifică, realizând „reflexul de defecație parasimpatic” prin creșterea frecvenței impulsurilor aferente rectale, care ajung pe calea fibrelor parasimpatice ale nervilor pelvici și a nervilor somatici rușinoși interni la centrul sacrat parasimpatic al defecației S2-S4. De
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pentru un timp scurt a conținutului fecal în canalul anal. În condițiile determinate de ambianța și viața socială, individul consimte sau amână actul defecației. În cazul în care acesta poate avea loc, reflexul slab mienteric descris anterior se intensifică, realizând „reflexul de defecație parasimpatic” prin creșterea frecvenței impulsurilor aferente rectale, care ajung pe calea fibrelor parasimpatice ale nervilor pelvici și a nervilor somatici rușinoși interni la centrul sacrat parasimpatic al defecației S2-S4. De aici, prin fibre parasimpatice, pleacă impulsurile eferente, care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a sfincterului anal intern (ambele efecte sunt de natură parasimpatică) (fig. 115). În același timp, impulsurile aferente transmise la măduvă ajung și la centrul bulbar al defecației (lângă centrul vomei), și, de asemenea, la hipotalamus și cortex, determinând asocierea la reflexul defecației a unor acte favorizatoare parțial conștiente. Astfel, are loc o inspirație profundă, glota se închide, iar diafragmul coboară până la limitele maxime, la care se asociază contracția musculaturii abdominale, toate acestea având ca efect creșterea presiunii intraabdominale. Aceasta facilitează creșterea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și chiar 100-200 mmHg. Concomitent, are loc relaxarea musculaturii planșeului pelvin, contracția fibrelor longitudinale rectale și tracțiunea în sus a regiunii perineale, cu scurtarea canalului anal. Sfincterul extern striat se relaxează sub control voluntar, iar mușchii ridicători anali se contractă reflex, determinând ridicarea acestora deasupra bolului fecal, pentru ca, în finalul defecației, comprimarea pereților anali să ducă la eliminarea conținutului fecal. Dacă din diverse motive defecația nu poate avea loc, acest act poate fi inhibat voluntar prin menținerea sfincterului extern contractat. În
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ei pentru câteva ore. La om, controlul cortical se exercită începând cu a 15-a - a 20-a lună după naștere, sub influența educației. Frecvența defecației este variabilă (1-3 ori pe zi), importanța controlului cortical fiind dovedită și de condiționarea reflexului în funcție de diverși factori (timp, orarul meselor). II.4.10. REGLAREA INGESTIEI DE ALIMENTE În condiții de sănătate, există un echilibru perfect între nevoile organismului în substanțe alimentare și aportul acestora, echilibru reglat pe cale neuro-umorală, cu participare atât somatică, cât și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
eferente simpatice își intensifică secreția bazală continuă de noradrenalină și neuropeptid Y, contribuind la dereglările în sens vasoconstrictor ale fluxului sanguin renal, filtrării glomerulare și transportului tubular de apă și electroliți. La rândul lor, căile aferente renale participă la realizarea reflexelor reno-renale implicate în autoreglarea balansată dintre cei doi rinichi. Noradrenalina eliberată de varicozitățile simpatice acționează local atât în sens constrictor asupra maculei densa și microcirculației renale, cât și a transportului epitelial mai ales la nivelul tubilor proximali prin intermediul receptorilor alfa1-adrenergici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cazul unor stimuli moderați (1-1,5 Hz) se produce constricția arteriolei eferente și creșterea diurezei, în timp ce excitațiile intense realizează vasoconstricția și a arteriolei aferente și diminuarea filtratului glomerular (Furchgott, 1967). Influențe vegetative simpatice asupra funcțiilor rinchiului produc și diversele reacții reflexe viscero-renale generatoare de efecte vasomotorii locale cu consecințe volemice și osmolare de diferite grade. Experimental excitarea pediculului renal provoacă vasoconstricție și scăderea debitului venos al rinichiului, iar secționarea lui produce vasodilatație și creșterea diurezei. Creșterea volumului sanguin, de exemplu, stimulând
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de hipersecreția apei și NaCl, contribuind la restabilirea volemiei normale. Invers, reducerea volumului de sânge produsă de hemoragie, crește secreția de ADH și activitatea simpatică eferentă și reduce excreția de apă și NaCl, prevenind accentuarea hipovolemiei. O serie de alte reflexe interoceptive (pulmonare, cardiace, gastrointestinale, genitale etc.) pot determina modificări ale funcțiilor renale. Influența scoarței cerebrale prefrontale și a formațiunilor subcorticale implicate în descărcările hormonale hipotalamo-hipofizare și simpatico-adrenergice periferice influențează în mod indirect activitatea homeostazică a rinichilor. Un loc aparte revine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
interoceptive (pulmonare, cardiace, gastrointestinale, genitale etc.) pot determina modificări ale funcțiilor renale. Influența scoarței cerebrale prefrontale și a formațiunilor subcorticale implicate în descărcările hormonale hipotalamo-hipofizare și simpatico-adrenergice periferice influențează în mod indirect activitatea homeostazică a rinichilor. Un loc aparte revine reflexelor reno-renale care asigură activitatea balansată a celor doi rinichi, realizând reacții controlaterale ale filtrării glomerulare în cazul creșterii exagerate a ratei ipsilaterale. Informațiile baroreceptoare plecate de la rinichiul ipsilateral determină prin intermediul centrilor de integrare bulbară inhibarea descărcărilor simpatice eferente la rinichiul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
eliberării de acetilcolină de la nivelul fibrelor parasimpatice periferice. În comparație cu activarea simpatică produsă de angiotensina II modularea parasimpatică este mai puțin importantă. Reflexul baroreceptor de tip bradicardic este, de asemenea, blocat de către angiotensina II injectată în nucleul tractusului solitar din bulb. Reflexele chemoreceptoare sino-carotidian și cardio-pulmonar sunt mai puțin și diferit influențate de către angiotensină, în funcție de starea normală sau patologică a subiectului. La hipertensivi, angiotensina II reduce sensibilitatea baroreflexă și crește reactivitatea simpatică centrală. De aici efectele benefice ale blocării beta-adrenergice și inhibării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin intermediul complexului hipotalamohipofizar. II.5.8.1. Controlul nervos al diurezei Controlul nervos al diurezei, dovedit de Bechterew și Karpinski încă din 1904, este astăzi unanim admis. Influența scoarței cerebrale asupra funcțiilor renale a fost demonstrată, clinic și experimental, cu ajutorul reflexelor condiționate. O serie de date clinice au evidențiat modificări de diureză după lobectomie sau diatermie prefrontală, precum și la pacienți cu tumori ale ventriculului al III-lea. Pe de altă parte, sunt binecunoscute diureza și natriureza de cauză psihoemoțională sau neurovegetativă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
care dispar în următoarele săptămâni. Adeseori, după 3-5 luni de la denervare, funcțiile renale se alterează progresiv, evidențiind rolul inervației vegetative în menținerea troficității și funcționalității rinichilor. Un loc nu mai puțin important în reglarea nervoasă a funcțiilor renale revine influențelor reflexe interoceptive cu punct de plecare vascular, respirator, digestiv sau genital. În timp ce excitarea interoceptorilor gastrici provoacă diureză neuroreflexă, distensia vezicii urinare determină, prin același mecanism, oligurie sau chiar anurie. Reflexul, lipsind la animalele hipofizectomizate, pare a fi mediat de hipofiză. Veriga
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai puțin important în reglarea nervoasă a funcțiilor renale revine influențelor reflexe interoceptive cu punct de plecare vascular, respirator, digestiv sau genital. În timp ce excitarea interoceptorilor gastrici provoacă diureză neuroreflexă, distensia vezicii urinare determină, prin același mecanism, oligurie sau chiar anurie. Reflexul, lipsind la animalele hipofizectomizate, pare a fi mediat de hipofiză. Veriga neurohormonală hipofizară intervine atât ca punte de legătură între reglarea nervoasă și cea endocrină periferică, cât și prin hormonul retrohipofizar antidiuretic. Faptul că rinichiul transplantat răspunde adecvat la diverșii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hipertrofiate, cancerul de prostată. Anuria este rezultatul lipsei de formare a urinei. La copil pot apărea anumite tulburări în procesul de eliminare a urinei, cunoscute sub numele de enurezis, și se datoresc tulburării actului neuro-reflex sau de coordonare centrală a reflexului de micțiune, manifestat prin micțiuni nocturne involuntare. II.5.11. CONTROLUL REFLEXULUI DE MICȚIUNE Micțiunea este un act reflex spinal sub control vegetativ parasimpatic și somatic, facilitat sau inhibat de numeroși centri nervoși supraspinali, a căror stimulare aferentă determină pe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
La copil pot apărea anumite tulburări în procesul de eliminare a urinei, cunoscute sub numele de enurezis, și se datoresc tulburării actului neuro-reflex sau de coordonare centrală a reflexului de micțiune, manifestat prin micțiuni nocturne involuntare. II.5.11. CONTROLUL REFLEXULUI DE MICȚIUNE Micțiunea este un act reflex spinal sub control vegetativ parasimpatic și somatic, facilitat sau inhibat de numeroși centri nervoși supraspinali, a căror stimulare aferentă determină pe căi eferente impulsuri ce favorizează sau inhibă micțiunea prin influențarea pragului de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]