5,222 matches
-
bănuiți că au fost informatori plătiți de germani. Dar numele celor despre care se spunea că au fost cumpărați cu bani germani nu au fost niciodată publicate, au circulat numai zvonuri. Deși au existat dovezi ! Uite cum : la Iași, în refugiu, s-au descoperit întâmplător, într-un seif, într-o casă de bani, actele secrete ale unui agent german. Günter... da, parcă Günter... Ce era în ele ? Numele celor cu care colaborase și suma cu care fusese plătit fiecare... Bineînțeles că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lungi, fără nici cea mai mică podoabă... Nici inel, nici brățară, nici măcar verighetă ! Pretindea că le lăsase în păstrare în Basarabia și nu i s-au mai restituit. Regreta că s-a temut să le ia cu ea în momentul refugiului... — Refugiu ? Ce refugiu ? — Când au venit trenurile cu refugiați, nu-ți mai amintești ? Din Basarabia. Prima oară ! — Nu știam io d astea p-atunci, ți-am spus ! — Eu îmi amintesc atât de bine vara aceea îngrozitoare ! Vara lui ’40... Și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fără nici cea mai mică podoabă... Nici inel, nici brățară, nici măcar verighetă ! Pretindea că le lăsase în păstrare în Basarabia și nu i s-au mai restituit. Regreta că s-a temut să le ia cu ea în momentul refugiului... — Refugiu ? Ce refugiu ? — Când au venit trenurile cu refugiați, nu-ți mai amintești ? Din Basarabia. Prima oară ! — Nu știam io d astea p-atunci, ți-am spus ! — Eu îmi amintesc atât de bine vara aceea îngrozitoare ! Vara lui ’40... Și sentimentul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cea mai mică podoabă... Nici inel, nici brățară, nici măcar verighetă ! Pretindea că le lăsase în păstrare în Basarabia și nu i s-au mai restituit. Regreta că s-a temut să le ia cu ea în momentul refugiului... — Refugiu ? Ce refugiu ? — Când au venit trenurile cu refugiați, nu-ți mai amintești ? Din Basarabia. Prima oară ! — Nu știam io d astea p-atunci, ți-am spus ! — Eu îmi amintesc atât de bine vara aceea îngrozitoare ! Vara lui ’40... Și sentimentul meu că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dintre care se detașează Vica (madam Delcă), meritând ea singură o pagină de caracterizare. Gabriela Adameșteanu stăpânește la fel de bine ambele registre : și pe cel individual, aparent minor, psihologic, monden și burghez, și pe acela colectiv, politic, în care războiul și refugiul sunt privite ca mari catastrofe naționale. împletirea lor e absolut remarcabilă, firească. Scene de neuitat găsim în amândouă : întâlnirea din grădina cu trandafiri dintre Sophie și Ialomițeanu ; așteptarea de către Papa a unei audiențe într-o anticameră ministerială ; bombardarea unui depozit
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
puțin de o sută de ani de istorie românească. Mai toate evenimentele și problemele acestei epoci sunt de găsit în romanul Gabrielei Adameșteanu : răscoalele țărănești din anul 1907, războiul balcanic din 1913, primul război mondial, dramaticii ani ai neutralității, tragedia refugiului și ocupației germane, ineditele bombardamente, perioada interbelică, Dictatul de la Viena, al doilea război mondial, lagărele de concentrare, Stalingradul, 23 August 1944, războiul antihitlerist, anii ’50 cu regretabilele lor erori și abuzuri, perioada reabilitării celor nedrept pedepsiți. Evident, istoria este evocată
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
peste gîtul împodobit cu un șirag de perle albe, contrastînd cu pielea bronzată, adunîndu-se în scobitura dintre sîni. La volan, o femeie de 30-35 ani, cu ochi mari și negri, care par să-și fascineze prada. A tras mașina în refugiul din dreapta și se apropie de blondă, încet, cu timiditate de adolescent îndrăgostit întîia oară. O mișcare văzută din cel puțin opt unghiuri de filmare, exploatînd fiecare gest, adunîndu-le pe toate într-o dominantă plină de fior. Un sărut lung, plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
însă, după ce-a auzit-o, a înțeles că-i e dor s-o revadă. Pentru el, în clipele de judecată severă, Doris era întruchiparea păcatului. Iar el simțea tot mai des nevoia de păcat! Ca o evadare. Ori un refugiu din cotidian. Poate și numai din orele de mers cu bărbia în piept pentru una-două sticle de lapte, cu care nici măcar nu-și va fi spălat vreun păcat. Pentru că-și zicea că nu-l are. Dar și-l dorea! Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
asupra lor, din care cauză acesta hotărî să-l încunjure pe Ivanco și prin aceasta să-l ostenească și să-l mistuie. Tot atât de neputincios se simțea și Ivanco de-a birui pe Petru și nu văzu altă scăpare decât în refugiul la împăratul romeic și-n ajutorul de oaste ce l-ar căpăta de la acesta. Între acestea Petru ridicase ca tovarăș de guvern și părtaș al puterii sale pe fratele său mai mic, Ioan (ce-i ziceau și Ioannitius și Kalojoannes
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
scăpară singure de furia de distrugere a dușmanilor uniți, precum tot ele nu ispitiseră nici pofta de cucerire a latinilor. Acești oameni ai Apusului, cutremurîndu-se de atâtea neizbânzi, se concentrară acuma la Constantinopol ca la cel din urmă adăpost de refugiu, reparară zidurile cetății despre uscat, se așteptară la o lungă împresurare, îngrijiră s-adune provizii îndeajuns și îngăduiră romeilor locuitori în oraș să se retragă în libertate de cu vremea. Căci începuseră a roi numeroase cete de călăreți romîno-cumani împrejurul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poporului moldovenesc. În documentele ieșite de la rege în privirea aceasta Petru poartă titlul de Palatinus Moldaviae și stă în deosebită grație la curtea polonă. Prin documente îl vedem pe Vladislav Iagello numindu-l pe Petru amic și ginere și luând refugiu la acesta când avea nevoie de bani. Astfel în anul 1388 regele se împrumută {EminescuOpXIV 195} de la Petru Voievod cu suma de 3000 taleri italienești de argint pe termin de trei ani, iar spre asigurarea împrumutului îi ipotecă atât lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Podolia și pentru a se-mprotivi năvălirii viteazului Witold. Oastea întrunită podolică-moldovenească suferi însă o grea înfrîngere lângă Brațlav și atât de repede căzu Podolia în puterea biruitorului Witold încît lui Theodor Koriatowicz nu-i mai rămase alta decât să caute refugiu îndărătul zidurilor bine întăritei și aprovizionatei cetăți Kamenietz. Dar și acest oraș, cercetat rău printr-o ceartă ce se aprinsese între partea de garnizoană moldovenească și-ntre cea podolică, deschise curând după aceea porțile sale învingătorului, care luă prins pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a acestei activități artistice însăși în rândul celorlalte arți. Aceeași lipsă de cultură preliminară, de adâncime, de inspiciune în legile speciale a artei reprezintative au degradat și critica teatrală la asemenea sărăcăcioșie (Armseligkeit). Dar critica teatrală nu e arareori ultimul refugiu a unui talent pribegit (verkommen) a unui om scrântit moralminte și spiritualminte, care-și vede închise toate celelalte activități literarii la cari trebuie câștigarea și manipularea (Bewaeltigung) unui material avut. Aci colportează el cu unele figuri retorice stătut[e], amestecate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
autoritatea exterioară și formală, ar fi deschis un teren deplin și pentru discusiunea liberă. Puterea inteligenței și influința unui spirit superior sânt atât de hotărâtoare încît cel nechemat nu se poate ridica asupra cercului lui natural, nici poate să ia refugiu la o stăruire asupra unei închipuiri prejudecate sau prin o hărățire asupra dreptului, pentru că libertatea expresiunii îl alungă din șănțuirea îndărătniciei și câștigă învingere inteligenței. Ce fructe însă ar ieși din o asemenea tratare a opurilor clasice ale lui Shakespeare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atât de nebunește de îndrăzneț ca să-nceapă o conjurațiune. În genere conspiratorii au să se teamă de toate relele înaintea realizării planului lor; iar după ce totul se împlinește mai au a se teme de popor, încît nu le rămâne nici un refugiu. Aș putea să citez exemple nenumărate; dar e destul unul, care s-a-ntîmplat și de care pomeneau părinții noștri. Annibal Bentivoglio, principe de Bologna și bun al Domnului Annibal, acuma în viață, a fost ucis prin conspirație de cătră partidul Cannieștilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a echilibrului nervos, prin practicarea de activități fizice, tratament, plimbări, distracție și satisfacerea unor pasiuni (alpinism, vânătoare, pescuit ș.a.). 3. Motivația familială, ca oportunitate de întărire a legăturilor dintre membrii familiei, de întoarcere la rădăcini. 4. Motivația ludică exprimată ca refugiu din viața obișnuită, de întoarcere în copilărie, de adoptarea unui mod de viață lejer, fără îngrădiri în privința vestimentației, a orarului meselor și a statutul social. 5. Motivația de apartenență la un grup cu îndeletniciri comune (profesie, religie, hobby). 6. Motivația
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cluburi și societăți turistice, precum Societatea carpatică ardeleană (1880), Societatea turiștilor români (1900), Hanul drumeților (1921), Clubul alpin român (1934) și Oficiul Național de Turism (1936), a fost posibilă amenajarea turistică a unor regiuni montane, prin construirea de cabane turistice, refugii, realizarea căilor de acces și a unor trasee marcate. Unitățile montane cele mai apreciate erau Munții Bucegi, Bârsei, Făgăraș, Cândrel și Semenic. În această perioadă, au apărut stațiunile montane climaterice Sinaia, Predeal, Cheia, Timișul de Sus, Păltiniș, Stâna de Vale
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de iarnă, alpinismul, vânătoarea și pescuitul sportiv. Cazarea este asigurată în numeroase hoteluri precum Alpin (Cota 1400) și Peștera (în apropiere de Peștera Ialomiței), în numeroase cabane (Vârful Omu, Caraiman, Piatra Arsă, Vârful cu Dor, Padina, Babele ș.a.) și în refugii (Bolboci, Coștila, Valea Albă ș.a.). Principalele trasee pentru drumeție sunt: 1. Sinaia - Cabana Vârful cu Dor - Cabana Piatra Arsă - Cabana Babele. Marcajul prezintă o bandă roșie iar timpul de mers este de 5-6 ore. Este traseul cel mai frecventat atât
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
determinată de câteva atribute definitorii: 1. vechimea stârnește interesul turiștilor, indiferent dacă este vorba de piese de muzeu sau de obiective cu rezonanță istorică, de starea lor de conservare sau de modul de prezentare. Omul epocii actuale caută adesea un refugiu într-un trecut considerat ideal, cu valori morale superioare, sursă de satisfacții spirituale, admirație și respect. Doar astfel putem explica atracția exercitată de ruinele unor cetăți, instalațiile tradiționale pentru obținerea produselor de bază, ca și uneltele de silex sau de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Munții Făgăraș), Dochia (Munții Ceahlău), Postăvarul și Cristianul Mare (Munții Postăvarul), Vârful cu Dor, Babele și Omu (Bucegi), Rânca (Munții Parâng), Straja (Munții Vâlcan), Padiș (Apuseni). Cazarea în zona montană este posibilă și în unități cu specific aparte, cum sunt refugiile alpine și cabanele silvice de vânătoare. Primele sunt construcții de mici dimensiuni, opera unor asociații turistice, iar celelalte sunt construcții ale ocoalelor silvice, ce servesc turismului cinegetic și piscicol. Ele sunt concentrate mai ales în zona montană (Maramureș, Vrancea, Harghita
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
este stimulat de prezența unor peisaje geografice cu un pitoresc aparte, generat de varietatea reliefului (carstic, vulcanic, glaciar, pe conglomerate), de diversitatea ecosistemelor ș.a. Practicarea acestui turism presupune existența unor poteci marcate și amenajarea unor spații de cazare dispersate (cabane, refugii, hoteluri). În acest sens, cele mai apreciate masive montane sunt: Munții Bucegi, Postăvarul, Ciucaș, Ceahlău, Rarău, Bihor. Turismul pentru sporturile de iarnă este dependent de anumite condiții morfologice (suprafețe fără denivelări, pante medii) și climatice (durată mare a stratului de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
În sine, În care copii de toate vîrstele se pot bucura de mesajul veseliei și bunăvoinței tipice lui Raymond Dieterling, părintele animației moderne. Dream-a-Dreamland va fi populat cu personajele dumnevoastră preferate din lumea lui Dieterling și va fi un adevărat refugiu pentru cei tineri și cei cu inima tînără. Ed se uită lung la tatăl lui: cincizeci și șapte de ani, pensionat la patruș’cinci, polițist dintr-o lungă descendență de oameni ai legii, ținînd acum un lung discurs Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
obiect al unei decizii: rămân în centrarea inițială - dar de astă dată ea devine o centrare aleasă (și nu doar conferită) - sau o repudiez, alegând o altă limbă, un alt trib, un alt nume, ba chiar - refuzând calitatea de contemporan - refugiul în altă epocă, trecută sau viitoare. Descentrarea poate fi urmată în acest caz de o re-centrare. Eu rămân să fiu centrat pe o limbă, pe o religie și pe un nume, dar pe altă limbă, pe altă religie și pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
isprăvile deosebite ale unei vieți este în aceeași măsură istoria formării proiectelor acelei vieți, istoria lecturilor, a contactelor umane și a experiențelor de viață din care proiectele premergătoare s-au alcătuit în vederea faptei viitoare. Proiectul care nu riscă să devină refugiul prostiei este în permanență supus instanțelor critice ale celui care își așază viața sub el. Trăiesc în permanență sub un proiect, dar trăiesc deopotrivă în permanență în afara lui, îl judec, îl cumpănesc, îl întorc pe toate fețele, pentru că, fiind răspunzător
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cele pe care le-ai făcut. Pentru unele suferi că s-au terminat, pentru altele că n-au început. Pentru că "făcutul" și "nefăcutul" te chinuie la fel de tare, nici un loc, în trecut, nu mai e liber pentru a fi luat drept refugiu. Orice vizită în trecut este apoi un mod spontan de a măsura trecerea timpului și, astfel, de a-ți injecta o supradoză de melancolie: pentru că de-abia atunci simți cât de tare ai fost îndrăgostit de tine, de fiecare din
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]