11,435 matches
-
iar în 1913 își ia docența în filologie română „cu specială privire la dialectologia românească”. Ajutor de bibliotecar (subdirector) la Biblioteca Universității din Iași (1908-1911), ajunge director al acesteia (1914-1922, 1927-1932). Preocupările sale vizând organizarea, funcționarea și dotarea instituției sunt relevate de broșura Proiect de lege pentru Biblioteca Universității din Iași (1914). În 1920 suplinește prima Catedră de istoria literaturii române vechi și dialectologie de la Universitatea ieșeană, în 1921 devenind titular al acesteia, calitate pe care o exercită până în septembrie 1941
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
Interval”, „Caiete critice”, „Lettre internationale”, „Secolul 20”, „Arca”, „Contrafort” ș.a. Este prezentă mai întâi în volumul colectiv 13 poeți (1988), prima ei carte fiind Lenevind într-un ochi, apărută în 1990. În versurile din Lenevind într-un ochi, P. se relevă ca o poetă a dragostei, a universului intim, cotidian. Jocul delicat al sentimentului oscilează între euforie și îndoială, între exuberanță și melancolie, având ca punct de referință armonia și dizarmonia cuplului. Dintre simboluri o mare frecvență o are acela al
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
seamă asupra unor autori ca Emil Giurgiuca, Virgil Carianopol, Eugen Jebeleanu, Ștefan Baciu. Meditațiile asupra esteticii zborului și a spiritului icarian, incluse în ultimul ciclu al volumului (Eldorado), prefigurează interesul său constant pentru lumea aviatorilor. Fascinația zborului și gustul sportivității, relevate de scrierile lui V. I. Popa, Camil Petrescu sau Cezar Petrescu, sunt filtrate printr-o experiență directă de viață și dobândesc astfel un plus de autenticitate. Din lumea temerară a aviatorilor sunt decupate secvențe semnificative, situații-limită, cum ar fi scenele
LADMISS-ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287737_a_289066]
-
să fie topite într-o societate universală indistinctă și atotintegratoare. Istoria riscă să fie transformată într-o istoricitate ce se autorealizează în mod evolutiv. Duratele lungi riscă să ascundă hiatusuri istorice cu efecte tulburătoare în devenirea ordinii sociale sau să releve o notă de superficialitate în desemnarea unor traiectorii presupuse. Astfel de capcane, odată conștientizate, le prezint cu scopul clar de a susține necesitatea excluderii lor dintr-o eventuală grilă de lectură, tot așa cum și eu m-am străduit cu insistență
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
secularism cultural, raționalism cognitiv, birocratism organizatoric, individualism, valori materialiste, naționalism identitar sau globalism inter-național. Numai că modernitatea nu s-a oprit aici. Parcă pentru a nu-și trăda opțiunile inițiale, pe care până și originile lingvistice ale termenului modern le relevă (de la adverbul latin modo - „chiar acum”, „recent”), modernitatea s-a dovedit mereu a fi, cum ar spune Octavio Paz, „o rupere continuă, o neîncetată divizare”, adică o distanțare perpetuă de statornicit sau de tradiția statornicită pentru a iniția noul, schimbarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
destulă aproximare putem stabili frontiere, iar cu și mai puțină precizie putem identifica granițe demarcatoare. Intrările și ieșirile diverselor regiuni sau țări, economii și culturi naționale din nucleul tare al Occidentului european au avut un circuit permanent în modernitate și relevă de altfel o dinamică teritorială, adică națională, internațională și globală a modernității. O astfel de dinamică ia forma continuităților și a discontinuităților care schimbă matricea de referință occidentală a modernității, relevă importanța forțelor interne și a contextelor de configurare și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
european au avut un circuit permanent în modernitate și relevă de altfel o dinamică teritorială, adică națională, internațională și globală a modernității. O astfel de dinamică ia forma continuităților și a discontinuităților care schimbă matricea de referință occidentală a modernității, relevă importanța forțelor interne și a contextelor de configurare și pun între paranteze intervenția forțelor de imitare sau de simplă reproducere. În timp, dincolo de diversitatea geografică și sectorială, modernitatea și-a constituit propriile perioade și tranziții. În căutarea acestora, s-au
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
progresul către o țintă predeterminată îi sunt străine, construcția reflexivă este opțiunea fundamentală. Perioadele modernității, astfel identificate, pot fi prinse în jocuri analitice diacronice sau sincronice, în selectări de arii spațiale, de timpuri istorice sau de manifestări și atribute ce relevă fie coexistențe ce nu țin cont de bariere geografice sau temporale, fie succesiuni care iau forma unor universalii sociale. Să luăm ca referință Europa, cu Nordul și Sudul sau Estul și Vestul său. Există o diacronie europeană uniformă a modernității
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
construcția de semnificații de către actori cu referire la ei înșiși, la „alții” individuali sau la „alții generalizați”, cum ar spune G.H. Mead. Modernitatea noastră de astăzi s-a distanțat astfel de „realismul” iluminist sau clasic al abordărilor sociologice, pentru a releva repoziționarea constructivă a actorilor sociali și afirmarea lor ca generatori sau constructori ai societății în care trăiesc. Societatea nu mai este privită ca naturală, dată, obiectivă, exterioară, determinată, ci ca produs istoric, contextual și cultural al acțiunilor lor saturate de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
infinitate de istorii. Dimpotrivă, evenimente, întâmplări, fapte sau dezvoltări sociale se agregă și se dezagregă în episoade cu durate determinate și cu tranziții istorice specifice. Menirea sociologiei este tocmai de a distinge astfel de agregări și dezagregări și de a releva modul în care se configurează tranzițiile. Odată cu aceasta, fără a se detașa de trecut sau de istorie, sociologia ar fi prin excelență contemporană. Fiind istorică, teoria sociologică își asumă un sens al construcției sociale; fiind contemporană, se vrea a fi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
complementare. Una ni se prezintă sub forma acelor schimbări (reale sau promise) care aduc o calitate superioară a vieții, mai multă libertate și democrație; pe scurt, o societate mai bună. Cealaltă fațetă nu este însă atât de strălucitoare, întrucât se relevă prin incertitudini privind stabilitatea locului de muncă, prin mobilitatea spațială sau ocupațională forțată ce erodează puternic sau generează o explozie de identități personale, prin lipsă de încredere în instituțiile fundamentale ale guvernării sau în regulile care, tradițional, reglementau raporturile dintre
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să identifice factori și mecanisme sociale ce ar împiedica atingerea respectivei ținte datorită apariției unei stări de regresivitate a sistemului social. Similitudinea acestei abordări cu cea inițiată de proiectul iluminist de știință socială este evidentă. Totuși, este cazul să o relevăm mai departe. O ilustrare a acestei paradigme regresive este teoria lui Daniel Bell, care insistă asupra „contradicțiilor culturale ale capitalismului”, cu scopul de a pune în evidență pericolul pe care dezechilibrarea socială și mai ales culturală l-ar putea genera
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
postindustrialismului și ca atare trebuie redirecționată, Inglehart aduce argumente empirice care demonstrează nu doar despărțirea societății postmaterialiste de „funcționalismul standardizat și de entuziasmul investit în știință și în creșterea economică, dominante în societatea industrială într-o eră a penuriei”, ci relevă forme de reconfigurare concomitentă a economiei, politicii și culturii în cadrul unui nou tip de societate. Pentru Inglehart este clar că, în faza sa postmaterialistă de dezvoltare, societatea ajunge să dea o mai mare „greutate considerațiilor estetice și umane” și „incorporează
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ale intrării societății într-un nou stadiu. Astfel, explorând valorile și sistemele de credințe dintr-o societate putem înțelege și cum alte schimbări din alte domenii se sincronizează cu acestea într-un timp pe care numai succesiunea generațiilor ni-l relevă. Inglehart ne apare astfel ca un postiluminist prins de despărțirea de vechiul proiect sociologic pentru a-l propune pe acela ce ar evita „inadecvarea la context”. Ceea ce îl determină să procedeze astfel este tocmai marea varietate și bogăție a datelor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
postmodernismului ce rezultă din dezvoltarea sa în stadiul cel mai înalt al capitalismului. Aceasta nu ar însemna însă că am avea de-a face cu o nouă epocă a dezvoltării sociale, ci doar cu o „logică de tip cultural”, ce relevă raționalitatea constitutivă a capitalismului. Jameson e categoric în această privință: Postmodernul poate să fie chiar ceva mai mult decât o perioadă tranzițională între două stadii ale capitalismului, [fiind stadiul] în care formele mai timpurii ale economicului sunt în procesul de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
atunci când un autor operează cu concepte și abordări asociate cu teorii ale „proiectului iluminist” sau postiluminist, inevitabil ajunge la concluzii congruente cu cele ale înaintașilor, deși referințele se fac la cu totul alte realități și tendințe. Tot astfel, ni se relevă cu forța evidenței faptul că, atunci când interpunem între lumea trăită și înțelegerea ei teoretică scheme conceptuale sau abordări trecute, apare riscul de a obscuriza lumea trăită până acolo încât să dobândim o libertate ciudată de a propune acea ideologie a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
uitau de prezent și priveau fie spre un trecut idilic, fie spre un viitor al împlinirilor. Prezentul construcției a rămas mereu domeniul de consacrare al societății industriale, trecutul și viitorul fiind invocate numai pentru a legitima construcția prezentă. Prezentul actual relevă însă o altă stare pe care Beck și Giddens o analizează pentru a-i releva specificul. În principiu, este vorba despre implicarea activă a cunoașterii în orice construcție pentru a genera construcții reflexive. Iată câteva ilustrări ale acestei stări noi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
împlinirilor. Prezentul construcției a rămas mereu domeniul de consacrare al societății industriale, trecutul și viitorul fiind invocate numai pentru a legitima construcția prezentă. Prezentul actual relevă însă o altă stare pe care Beck și Giddens o analizează pentru a-i releva specificul. În principiu, este vorba despre implicarea activă a cunoașterii în orice construcție pentru a genera construcții reflexive. Iată câteva ilustrări ale acestei stări noi, așa cum sunt prezentate de cei doi autori odată cu preluarea multora dintre rezultatele cercetărilor sociologice curente
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ar fi raportabilă la o tradiție aruncată în secolul al XIX-lea și eventual în prima parte a secolului XX. Sigur că e vorba despre o tradiție cât mai bine „inventată” pentru scopuri interpretative și, astfel, reconstituită discursiv, încât să releve acea puternică rămânere în urmă a practicilor noastre de modernizare datorită forței inerțiale a tradiției. Altfel spus, nu înaintăm în modernizarea postcomunistă de tip capitalist întrucât suntem iremediabil tradiționaliști, adică desueți în mentalitate și înghețați în trecut. Pe de altă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rezultatul așteptat sau obținut. Proiectele sau programele de schimbare, raționale în fundamentare, sunt contextualizate de „tradiția” cunoașterii disponibile, de interacțiunile și negocierile simbolice ale actorilor implicați. Tocmai în această contextualizare se produc efecte intenționate, dar și neintenționate, care, prin agregare, relevă realitatea socială a vieții. Tradiționalul și modernul nu mai apar ca stări factuale, admise ca date și de la sine înțelese, ca rezultate inevitabile ale unei impuneri exterioare sau ale unei „fatalități naturale”, ci ca produse ale unei vieți relaționale și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau ordinii sociale în care se află. De asemenea, este evident că orice acțiune individuală sau socială se desfășoară în cadrul unor constrângeri structurale sau instituționale date. Exercitarea drepturilor de proprietate, negocierile financiare sau simbolice - schimburile de semnificații, de exemplu - se relevă prin acțiuni individuale sau sociale, dar ele nu variază dincolo de limitele definite de constrângerile structurale privitoare la forma și distribuția proprietății, la constituirea spațiului public și a celui privat, la forma juridică a legilor existente sau la experiențele condensate în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
național îi corespund anumite structuri instituționale, tot astfel cum putem identifica acele instituții ce corespund raționalizării organizatoare, libertății, egalității, individualizării etc. Mai înainte, consideram că instituțiile sunt instituite și create de oameni în procesul vieții lor reale. În consecință, ele relevă dinamica mereu constructivă a modernității, variabilitatea ei în timpul și spațiul social. Principiile statuează, standardizează, normalizează, pe când structurile instituționale se află permanent sub presiunea acomodării și adaptării, a schimbării și transformării, pentru a face față noilor dezvoltări sociale. Variațiile instituționale ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
standarde de calitate și de a le controla variațiile prin indicatori de performanță a devenit atât de insistentă, încât alegerea școlii și a traiectoriilor educative este deja cotidiană și ocupă spații jurnalistice și discuții ale părinților și studenților. Toate acestea relevă o interferență tot mai accentuată a sferelor vieții private cu cele publice, până acolo încât viața privată este produsul tot mai vizibil al interiorizării normelor instituționale ale vieții publice. Procesul accentuat de individualizare devine unul contradictoriu: individul este eliberat de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și individuale și se asociază cu un management individual al practicării rolurilor multiple și adesea conflictuale, chiar anomice. Este vorba despre un management al timpului, al instrumentelor, al resurselor sau capitalurilor și al impresiilor, ce trebuie astfel instituite încât să releve sau doar să simuleze eficiența. Rolurile ocupaționale și cele asociate culturii divertismentului sau culturii relațiilor sociale nu mai sunt integrate într-o matrice de corespondențe univoce cu identitatea de status consacrată și legitimată tradițional. De exemplu, a fi universitar sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Iar odată cu internetul, inventarea sinelui eliberat de orice istorie și localizare capătă șanse nelimitate de afirmare. Identitatea nu mai este doar consacrată administrativ, dată de altcineva și marcată pentru tot restul vieții, ci, virtual, poate fi mereu reinventată. Toate acestea relevă însă doar un nivel substanțialist al acelei identități de hârtie care este încă departe de identitatea de astăzi construită reflexiv de fiecare. De acum, va trebui să o prospectăm pe aceasta. Identitatea este circumscrisă din două dimensiuni contradictorii. Prima este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]