5,758 matches
-
față de corpusul principal al scrisorilor. Titlul acestei ediții a fost stabilit de redacția editurii și reprezintă traducerea unei expresii decupate dintr-o scrisoare a lui Eliade. Probabil că această ediție nu ar fi existat dacă, cu mulți ani în urmă,rezonanța nominală a reprezentanților Școlii de la Uppsala, Nyberg, Widengren și Wikander, așa cum Eliade preferă uneori să-i citeze în triptic, asociată difuz fie cu enigma celor trei tumuli, primitive temple ale zeilor din Gamla Uppsala, fie cu acea Suedie de unde un
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
fantasmă este atât de puternică șiautonomă, încât va rezista și descoperirii inaugurale atextelor religioase atribuite profetului iranian. Also sprach Zarathustra, suita ditirambică a lui Nietzsche sau poemul simfonic al lui Richard Strauss, nu reține din descoperirea și existențaunei religii decât rezonanța asiatică, corijată și adecvată în laboratoarele filologice, a numelui fondatorului. Cuceririi arabe și islamizării Iranului îi urmează raporturile eminamente comerciale ale genovezilor și venețienilor cu provinciile ilkhanatelor, misiunile papale în epoca cruciadelor 2 și, după aceea, implantarea primelor misiuni creștine
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
dintre elevii lui Constantin Georgian, singurul în epoca sa care s-ar fi putut pronunța cu discernământ asupra literaturii indo-iraniene, pentru a cărei cunoaștere studiase la Paris cu profesori ca Michel Bréal, James Darmesteter sau Abel Bergaigne, nume de largă rezonanță pentru comparatismul mitologic ulterior, pentru Dumézil și Wikander 3. Oricât de fastidioase ar părea, asemenea detalii aparțin condițiilor primare de alfabetizare ce pot asigura mânuirea coerentă, pertinentă a surselor asiatice - prin urmare -, posibilitatea însăși a studiilor comparative. Faptul că fastidiosul
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
între filosofia gioachimită a istoriei ca manifestare succesivă a Sfintei Treimi și filosofia șiită: „Domnia Paracletului, a Sfântului Duh, determină în secolul al XII-lea viziunea istoriosofică a lui Gioacchino da Fiore și a gioachimiților. Filosofia iraniană se află în rezonanță cu gânditorii occidentali chiar în epoca lui Sohrawardș. (...) Filosofia iraniană nu numai că deține un sens pe care istoria filosofiei nu îl poate pierde din vedere, dar ea propune o sarcină filosofiei în general, nu numai iranienilor, ci și filosofilor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
1949, când reușea să se descurce în condiții dificile, fiind colaborator și conferențiar, deși avea deja un nume apreciat în noua sa țară. Majoritatea cărților sale au apărut mai întâi în franceză, fiind contribuții de înalt ordin prin cunoașterea și rezonanța provocată în cele mai largi cercuri de știință modernă a religiilor din Franța, nu mai puțin printre oamenii de condei. Dar aceste lucrări au avut de timpuriu și un ecou internațional. Eliade a fost profesor invitat în mai multe țări
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
simpli histrioni, nebuni inofensivi, amuzanți sau sîcîitori, de la caz la caz". O dată cu "eliberarea" sovietică aflăm care sînt schimbările: "După 23 august partidul ne-a investit deschis cu titluri și răspunderi mărețe; astfel, în conștiința noastră au intrat caracterizări de mare rezonanță, care ne privesc direct: "ingineri ai sufletelor omenești", "tribuni", "profeți", "reprezentanți și exponenți ai năzuințelor poporului" etc." De aici rezultă (cum era obiceiul în acele vremuri, nu se discuta în nume personal, ci numai la persoana I plural) că sîntem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Lucian Blaga, Luntrea lui Charon, repudiat, Într-un fel, de critica literară la vârf, În frunte cu N. Manolescu. Această „cameră de velur” În care cădeau temele propuse de mine și de revista pe care o conduceam, această cameră fără rezonanță Îmi indica tot mai clar că, deși nu eram atacat „direct” de colegii mei și de foștii mei prieteni care dădeau „tonul” noilor „adevăruri” culturale sau politice - precum au „pățit-o” un Sorescu, Valeriu Cristea, Buzura sau Eugen Simion! -, cineva
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
aproape tuturor idealurilor antecesorilor noștri. Naivi și morți, cu care nu mai comunicăm, e adevărat, din pricina propriei noastre mediocrități sau a „avaturilor istoriei”, dar și pentru că aceste „lucruri”, ca orice este esențial, vital, nu pot fi comunicate. Singura cale este rezonanța, arma poeților, a profeților, a copiilor și a Îndrăgostiților!... 10 Ce am făcut În cei cincisprezece-șaisprezece ani de când m-am Întors definitiv În România În afară de a scrie și publica? Puțin, foarte puțin ca „mișcare epică”, ca „mișcare socială”! Am condus
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
națiune, după convulsii și forme dramatic confuze, seculare, În primul rând prin această conștientizare a faptului că suntem de fapt o singură națiune, iar această luciditate comunitară s-a datorat celor care au scris și tipărit În acel idiom, cu rezonanțe latine, ce se vorbea prin aceste locuri - la Început prin copierea unor texte vechi, bisericești, În literă slavonă, apoi prin saltul spre litera, grafia latină și apoi printr-o producție impresionantă de texte originale, literare și istorice care au fixat
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
după primele tipărituri și cronici pozitive ale unor critici de prestanță și după sufragiile multor lectori din zone diverse ale vieții sociale, lupta celui care am fost era de „a rămâne astfel, adică scriitor autentic, de-un anume succes și rezonanță socială și profesională!”. Știind de pe atunci, de la primele succese indubitabile, că uneori - adeseori! - e chiar mai dificil să „rămâi” decât să „ajungi”! Și, În această „Încăpățânare” a mea de a voi cu orice preț să-i găsesc un sens acestui
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cetate“, probabil o reședință destul de modestă fortificată cu bârne și pământ. După el, domnitorii au ezitat Între Târgoviște și București, Bucureștiul impunându-se definitiv drept Capitală unică pe la mijlocul veacului al XVII-lea. <endnote id="1"/> Numele are În românește o rezonanță agreabilă. Este Înrudit cu „bucurie“, ar Însemna, așadar, „orașul bucuriei“. A fost Într-adevăr cândva un oraș „decontractat“. Astăzi nu prea mai e. Oricum, nu acesta pare a fi sensul. Mai curând, se leagă de Bucur, nume de persoană cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
descoperi o casă ca de țară sau o bisericuță, și poate, În spatele blocului, o Întreagă străduță uitată de timp... Îi lipsește Bucureștiului o mare apă curgătoare. În această privință, rivala sa Budapesta (cu care, deși nu seamănă deloc, dată fiind rezonanța apropiată a numelor, se Întâmplă să fie confundat) are o poziție incomparabil mai bună: așezată pe Dunăre, cu frumoasele poduri care leagă Pesta, orașul de câmpie, cu Buda, orașul de pe Înălțimi. La București lipsește și perspectiva: dealurile de pe malul drept
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
DCE, am auzit. Filtrează frecvențele electromagnetice normale. - Cum adică? am întrebat pierdut. - Ca cele de la un computer sau televizor sau telefon sau chiar corp uman - toate acestea pot emite semnale care ne induc în eroare. Vocea lui Miller avea o rezonanță gumoasă și ricoșa în interiorul microbuzului în ecouri lăturalnice. - Și aia ce e? M-am pomenit arătând spre o mașinărie voluminoasă care arăta ca un aparat de aer condiționat supradimensionat. - Un galvanometru. Înregistrează emisiuni de energie inexplicabile. Bineînțeles. Bineînțeles că asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ai Expresului Literar, cum suntem noi, care purtăm acest mesaj în locurile pe unde ajungem cu caravana noastră. La Paris, sentința colegului ceh sună ca o replică de simpozion. În țările estice, ea va avea, în mod cert, o altă rezonanță. Acolo este vorba chiar de viață și de moarte. VASILE GÂRNEȚ: Secvență în Piața Bastiliei, seara. Un loc unde se adună rockerii, „generația” neformală. Chipuri infatuate pe motociclete Harley Davidson. Mulți tineri de culoare, afro-arabo-francezi, cum le spune scriitorul gruzin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
revine cu detalii sau cu scuze în cazul în care, întâmplător și, firește, involuntar, nu ți-a ghicit gusturile în materie de amor. E o piață diversificată, policromă, cea a sexului contra cost în acest stabiliment purtând un nume cu rezonanțe revoluționare - nu ți se cere decât să marșezi cu încredere, să te lași în grija gazdelor prevenitoare. A doua zi, mulți colegi îmi relatează cu haz convorbirile cu fetele de la „sex-service”. Oktyabriskaia - o emblemă a decăderii rusești, a ingeniozității în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
faptul că... i-am sugerat să intre în partid! Da, cred că i-am sugerat acest lucru o singură dată, eu și Nichita eram de câțiva ani membri P.C.R., și argumentul meu a fost că această „calitate” ne permite, dincolo de rezonanța pe care o au cărțile noastre, să avem un cuvânt decisiv și în administrația culturală, în conducerea U. Scriitorilor. Eu, de altfel, am mers și mai departe pe această linie: am devenit membru de partid în toamna lui ’67, după
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
românesc, îndoiala, de fapt, asupra capacității noastre de a crea artă majoră și universală?! Ungurii sau suedezii, de exemplu - vorbesc de cei care comentează și valorifică creația autohtonă - au oare același complex? Sau polonezii? Nu, nu cred și, de altfel, rezonanța valorilor lor vine în primul rând „de acasă”! Iar artiștii unguri, suedezi sau polonezi, în alte situații culturale, oricât de „arogante”, de vechi, trăiesc și „mărturisesc” în solidaritate exprimată și intimă cu valorile cărora le-au fost odată „martori”, în
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cuvânt, glorie, față de acest concept. (Mă refer la experiența mea europeană, poate în America, „țara succesului și a banului”, lucrurile stau altfel!Ă Foarte mulți artiști, scriitori sau artiști plastici, declară a „picta sau scrie pentru ei înșiși”, indiferent de „rezonanța socială”. „De ce nu-ți arzi, atunci, pânzele, de ce le expui publicului, cu cheltuială de mijloace, cu emoție, cu frică?!...”, l-am întrebat odată pe un pictor. Pe un scriitor, atât de „nevrozat” de lupta pentru doborârea obstacolelor care stau în
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și programul literar”... se luptă cu noi, „bătrânii”! Cu noi și cu literatura noastră, încercând, destul de stângaci, să ne arunce la coșul de gunoi al istoriei odată cu regimul comunist! În asta sunt ajutați cumva, e adevărat, de unele nume de rezonanță cum ar fi dna Monica Lovinescu și soțul d-sale - foarte supărat pe Sadoveanu și Călinescu pe care, dacă aceștia ar trăi, nu mă-ndoiesc că i-ar traduce bucuros în fața unui „tribunal al literelor și al istoriei!”. E, de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
lui Lovinescu. Și acest „crez”, acest „ideal” era mai mult decât atât, ca orice ideal major: o dată împlinit, el urma să răstoarne criteriile și „realitățile” nu numai în lumea specifică căreia i se adresa, lumea literară, dar și, printr-o rezonanță amplă și intensă, să restabilească „firescul, normalitatea” și în societatea românească, perturbată și otrăvită de vreo două decenii de false sloganuri, false entuziasme, false construcții ideatice, false cariere, false orizonturi. O dată împlinit!... Da, eu, aici, îmi iau îndrăzneala de a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mă refer la continentul cultural sud-american, dar și la cel nordic: școala de proză sud-americană, ilustrată de scriitori de mare talent, este, după opinia mea, una de „nuvelă” și poate de aceea a găsit și la noi o asemenea uriașă rezonanță, deoarece, am mai spus-o și cu alte prilejuri, geniul nostru național în proză s-a exprimat mai ales prin povestire și nuvelă! Iar „moda” teoretică și chiar a prozei actuale nord-americane nu mi se pare satisfăcătoare spiritului nostru hrănit
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cunoscător al limbii române pe toată întinderea și pe întreaga-i istorie nu pierde nici un prilej pentru a-i ilustra tezaurul. Relatările diaristului perspicace, notele lui de drumeție pe itinerarii de la Balcic și Mangalia până în Deltă (1908 și 1914) cu rezonanțe în Priveliști dobrogene (1914) și-n Ostrovul lupilor (1941), cele din 17 iulie-2 august 1919, stilizate în Drumuri basarabene (1921) ori contactele transilvane (din luna mai 1927) la Deva, Uioara, Blaj, Crăciunel și Cheresig toate vorbesc de particularități și regionalisme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
violențele bestiale. Observațiuni. Trebuie să mai facem și unele observațiuni asupra răpeziciunii cu care ne însușim moralizarea ascendentă. * Suntem cărturari. Pentru noi, sufletul acestui popor se deschide. Între sufletul acestui popor și între sufletul nostru se nasc corespondențe intime și rezonanțe. Citim în el ca-n cartea naturii. Ne însușim din el ceiace e în armonie cu noi, după cum sorbim din natura înconjurătoare lamura ființei noastre. Prin ce ne înconjoară în acest chip intrăm în trecut până la morții noștri cei de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Matei Corvin îi promitea, dacă nu ajutor ca să recucerească cetățile pierdute, două feude în Transilvania, unde s-ar fi putut refugia, în împrejurări vitrege. În același an, 1489, Alexandru, fiul lui Ștefan se căsătorește. Un act de familie, dar cu rezonanță internațională. La 29 iunie, 1489, Matei poruncea să i se dea 500 de galbeni nobilului Paul Bekeny, care urma să-l reprezinte la nunta feciorului lui Ștefan. Ivan al III-lea a dorit să-și trimită și el solul la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
voce autoritară, mă avertiză: Tovarășe diplomat, ești singurul vinovat că n-ai plecat acum câteva ore, deci ți se va imputa contravaloarea biletului și, probabil, o eventuală amendă pentru anularea comenzii pe tronsonul Madrid-Lima. Tovarășe B. numele lui avea o rezonanță turco-tătară mi se pare cel puțin ciudat să mă luați la rost ca pe un delincvent, vedeți că nu vă adresați subalternilor dumneavoastră; voi informa pe tovarășul ministru despre ceea ce mi s-a întâmplat și de amenințările directorului adjunct al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]