4,986 matches
-
Uniunii Sovietice, este vorbită de mulți ucraineni, mai ales în regiunile estice și sudice. Conform recensământului din 2001, 67.5% din populație a declarat ucraineana ca limbă maternă și 29.6% au declarat rusa. Majoritatea vorbitorilor nativi de ucraineană cunosc rusa ca a doua limbă. Multe sondaje în ce privește limbile vorbite au rezultate diferite, deoarece orice reformulare a unei întrebări poate conduce la o schimbare a răspunsului unui număr semnificativ de persoane. Ucraineana este vorbită mai ales în vestul și centrul Ucrainei
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
unei întrebări poate conduce la o schimbare a răspunsului unui număr semnificativ de persoane. Ucraineana este vorbită mai ales în vestul și centrul Ucrainei. În vest, ucraineana este limba pricipală în orașe (cum ar fi Livov). În centru, ucraineana și rusa sunt folosite aproximativ la fel de mult în mediul urban, rusa fiind mai mult vorbită în Kiev, ucraineana fiind limba dominantă în mediul rural. În sud și est, rusa este folosită mai mult în orașe, în zonele rurale predominând un dialect care
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
unui număr semnificativ de persoane. Ucraineana este vorbită mai ales în vestul și centrul Ucrainei. În vest, ucraineana este limba pricipală în orașe (cum ar fi Livov). În centru, ucraineana și rusa sunt folosite aproximativ la fel de mult în mediul urban, rusa fiind mai mult vorbită în Kiev, ucraineana fiind limba dominantă în mediul rural. În sud și est, rusa este folosită mai mult în orașe, în zonele rurale predominând un dialect care amestecă rusa cu ucraineana. Mare parte din perioada sovietică
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
este limba pricipală în orașe (cum ar fi Livov). În centru, ucraineana și rusa sunt folosite aproximativ la fel de mult în mediul urban, rusa fiind mai mult vorbită în Kiev, ucraineana fiind limba dominantă în mediul rural. În sud și est, rusa este folosită mai mult în orașe, în zonele rurale predominând un dialect care amestecă rusa cu ucraineana. Mare parte din perioada sovietică, numărul de vorbitori nativi de ucraineană a scăzut de la generație la generație și, în anii 1980, utilizarea limbii
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
folosite aproximativ la fel de mult în mediul urban, rusa fiind mai mult vorbită în Kiev, ucraineana fiind limba dominantă în mediul rural. În sud și est, rusa este folosită mai mult în orașe, în zonele rurale predominând un dialect care amestecă rusa cu ucraineana. Mare parte din perioada sovietică, numărul de vorbitori nativi de ucraineană a scăzut de la generație la generație și, în anii 1980, utilizarea limbii ucrainene în viața publică a scăzut semnificativ. În urma independenței, guvernul Ucrainei a urmat o politică
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
a scăzut de la generație la generație și, în anii 1980, utilizarea limbii ucrainene în viața publică a scăzut semnificativ. În urma independenței, guvernul Ucrainei a urmat o politică de ucrainizare, pentru a crește gradul de utilizare a limbii ucrainene, descurajând limba rusă, care a fost interzisă sau restrânsă în mass-media și filme. Astfel, programele TV în limba rusă sunt subtitrate în ucraineană, cu excepția filmelor în rusă realizate în perioada sovietică. Conform Constituției Republicii Autonome Crimeea, ucraineana este singura limbă oficială a republicii
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
urmat o politică de ucrainizare, pentru a crește gradul de utilizare a limbii ucrainene, descurajând limba rusă, care a fost interzisă sau restrânsă în mass-media și filme. Astfel, programele TV în limba rusă sunt subtitrate în ucraineană, cu excepția filmelor în rusă realizate în perioada sovietică. Conform Constituției Republicii Autonome Crimeea, ucraineana este singura limbă oficială a republicii. Totuși, constituția republicii recunoaște limba rusă ca limbă a majorității populației și îi garantează utilizarea "în toate sferele vieții publice". Similar, tătarei crimeene (limba
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
rusă ca limbă a majorității populației și îi garantează utilizarea "în toate sferele vieții publice". Similar, tătarei crimeene (limba unei minorități de 12% din populația republicii) îi este garantată protecția specială a statului, ca și "limbile celorlalte naționalități". Vorbitorii de rusă constituie o majoritate importantă a populației Crimeei (77%), vorbitorii de ucraineană constituind doar 10,1%, iar cei ai tătarei crimeene 11,4%. Dar, în viața de zi cu zi, majoritatea ucrainenilor și tătarilor din Crimeea folosesc și ei rusa.<br
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
de rusă constituie o majoritate importantă a populației Crimeei (77%), vorbitorii de ucraineană constituind doar 10,1%, iar cei ai tătarei crimeene 11,4%. Dar, în viața de zi cu zi, majoritatea ucrainenilor și tătarilor din Crimeea folosesc și ei rusa.<br clear="all"> Istoria literaturii ucrainene datează din secolul al XI-lea, după creștinarea Rusiei Kievene. Scrierile vremii erau mai ales bisericești și erau scrise în slavonă. Relatările istorice ale vremii sunt denumite "cronici", iar cea mai semnificativă cronică a
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
fost regiunea din jurul Mării Negre, în teritoriile actuale ale Armeniei, României sau Ucrainei. Coloana de hărți alăturată reprezintă una dintre variantele de istorie veche a limbilor indo-europene, numită ipoteza Kurgan, care, în prezent, este cea mai larg acceptată de lingviști. În rusă, "„kurgan”" (cuvânt de origine turcă) înseamnă tumulus, o ridicătură de pământ și pietre deasupra unui mormânt. S-a propus și ipoteza că limba proto-indo-europeană ar aparține unei superfamilii, a limbilor numite "„nostratice”", dar din lipsă de argumente suficient de solide
Limbi indo-europene () [Corola-website/Science/296686_a_298015]
-
632 de locuitori, dintre care 174.824 trăiau în orașul Turku. Densitatea orașului este de 718 locuitori/km². 89,4 % din populația din Turku vorbește finlandeza ca limbă maternă, în vreme ce 5,2 % vorbesc suedeza. Alte limbi vorbite în oraș sunt rusa (1,3 %), araba (0,6 %), albaneza (0,5 %) și kurda (0,4 %). 95,8 % din populație sunt cetățeni finlandezi, cele mai mari minorități de imigranți sunt cele provenite din Rusia, Estonia, Irak și Iran. Ca și alte orașe finlandeze, Turku
Turku () [Corola-website/Science/296680_a_298009]
-
municipii ale zonei controlate de republica separatistă Transnistria „limba moldovenească” este încă scrisă cu literele chirilice rusești (ca în perioada sovietică), deosebite de literele chirilice tradiționale ale limbii române de dinainte de 1860. Astfel scrisă, este co-oficială cu limbile ucraineană și rusă. În Găgăuzia, este scrisă în literele latine, ca și în restul Republicii Moldova și este co-oficială cu găgăuza și rusa. La nivel oral, graiul moldovenesc și limba română standard sunt între ele ușor inteligibile, dar există diferențe de vocabular, care au
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
perioada sovietică), deosebite de literele chirilice tradiționale ale limbii române de dinainte de 1860. Astfel scrisă, este co-oficială cu limbile ucraineană și rusă. În Găgăuzia, este scrisă în literele latine, ca și în restul Republicii Moldova și este co-oficială cu găgăuza și rusa. La nivel oral, graiul moldovenesc și limba română standard sunt între ele ușor inteligibile, dar există diferențe de vocabular, care au următoarele cauze: Basarabia, provincie istorică din care face parte teritoriul actualei Republici Moldova, a fost parte componentă a principatului
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
articolele 12 și 13) și legală, creată sau admisă de autoritățile Republicii Moldova, cetățenii acesteia nu sunt toți oficial și depotrivă recunoscuți ca « "Moldoveni" » (cum sunt în dreptul internațional) și nu au, pe planul lingvistic, cultural și identitar, drepturi egale : vorbitorii limbilor rusă și ucrainiană se pot în mod liber referi la cultura, limba și civilizația din Rusia și Ucraina fiind oficial recunoscuți ca etnici « "Ruși" » sau « "Ucrainieni" » (fără a mai pune la socoteală că « "limba de comunicare interetnică" » este cea rusă), pe când
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
limbilor rusă și ucrainiană se pot în mod liber referi la cultura, limba și civilizația din Rusia și Ucraina fiind oficial recunoscuți ca etnici « "Ruși" » sau « "Ucrainieni" » (fără a mai pune la socoteală că « "limba de comunicare interetnică" » este cea rusă), pe când vorbitorii limbii băștinașe nu se pot referi în mod liber la cultura, limba și civilizația din România și nu sunt oficial recunoscuți ca etnici « "Români" », denumirea de « "Moldoveni" » fiindu-le aplicată în mod discriminatoriu atât față de minoritățile conlocuitoare din
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
rusești transcrierea tradițională clasică (redând, de exemplu, K prin K, Э prin E, E prin IE, Ь final prin Î, sau Я prin IA) iar pentru toponime, adoptarea sistematică a denumirilor moldovenești cele mai timpuriu atestate, acolo unde toponimia imperială rusă din perioada 1812-1917 și sovietică din perioada 1940-89 înpământenise sistematic denumirile non-moldovenești (de exemplu Bender în locul Tighinei, Cahul în locul Frumoasei, Ciobruci sau Cioburciu în locul Ciubărciului ș.a.m.d.). În final s-a adoptat transcrierea specifică inclusiv pentru numele proprii rusești
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
de-a lungul timpului, în unele documente oficiale, termenul de „limbă de stat” însă cu multe ocazii sintagma „limba română” nu a putut fi evitată, cum este cazul sistemului de învățământ. În 2002 guvernul Moldovei a încercat să dea limbii ruse aceleași privilegii egale limbii de stat, prin introducerea acestei limbi ca limbă străină obligatorie în ciclul primar de învățământ - limba rusă este disciplină obligatorie în curriculumul gimnazial. Această măsură a stârnit un val de indignare în rândul populației majoritare vorbitoare
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
altă denumire neoficială a Limbii Române,lucru consfințit mai târziu și de organele de stat din Republica Moldova. Graiul moldovenesc îmbogățit cu elemente de vocabular din limba rusă este preponderent folosit la nivel național. În orașe (cu excepția Transnistriei), româna moldovenească și rusa sunt folosite într-un raport de 50:50, deși dialectul moldovenesc câștigă teren în ultimii ani ca limbă oficială și limbă vorbită de obicei. Un fenomen frecvent este folosirea cuvintelor și construcțiilor rusești, a calcurilor de formă și sens în
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
ale limbii române. Există totuși cazuri când o astfel de adaptare la forma de plural a substantivului este greoaie sau chiar imposibilă din punct de vedere fonetic. În acest caz, cuvântului îi este atașat un articol enclitic la forma sa rusă de plural. Elocvente pentru această situație, care apare la substantivele rusești terminate în „"-чка"”, „"-жка"” (și analog la cele cu terminația „"-ска"”, „"-шка"”, „"-вка"” printre altele) sunt exemple ca "„tapocichile”" (pantofii sport), „"bulocichile"” (chiflele), "„leajchile”" (bătătoarele), "„sosischile”" (cârnăciorii), "„slivchile”" (cremele
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
și printre ei mai scăzut decât în restul RSS Moldovenești. În timp ce deja în 1989 în Basarabia limba era denumită „română”, fiind introdus și alfabetul latin, autoritățile de la est de Nistru și-au declarat unilateral independența față de Republica Moldova și au adoptat rusa, ucraineana și „moldoveneasca” ca limbi oficiale. De fapt însă, limba de stat în republica separatistă nistreană este rusa, dominantă în mediul urban, în special în capitala Tiraspol. În mass media este folosită și așa-numita „moldovenească”, limba română standard scrisă
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
denumită „română”, fiind introdus și alfabetul latin, autoritățile de la est de Nistru și-au declarat unilateral independența față de Republica Moldova și au adoptat rusa, ucraineana și „moldoveneasca” ca limbi oficiale. De fapt însă, limba de stat în republica separatistă nistreană este rusa, dominantă în mediul urban, în special în capitala Tiraspol. În mass media este folosită și așa-numita „moldovenească”, limba română standard scrisă cu alfabetul chirilic. Universitatea, care a folosit pentru o perioadă de timp alfabetul latin, a fost mutată la
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
noului stat. În 1945, 97,3% dintre locuitorii Estoniei se considerau etnici estoni și vorbeau limba estonă. Când Estonia a fost invadată și ocupată de către Uniunea Sovietică în al Doilea Război Mondial, statutul limbii estone a devenit de limbă cooficială (rusa fiind cealaltă). La fel ca și în Letonia, în Estonia au venit mulți imigranți încurajați de sovietici. În a doua jumătate a anilor 1970, presiunea pentru multilingualism în Estonia a crescut, așa că majoritatea estonilor au învățat rusă. Limba rusă era
Limba estonă () [Corola-website/Science/296722_a_298051]
-
de limbă cooficială (rusa fiind cealaltă). La fel ca și în Letonia, în Estonia au venit mulți imigranți încurajați de sovietici. În a doua jumătate a anilor 1970, presiunea pentru multilingualism în Estonia a crescut, așa că majoritatea estonilor au învățat rusă. Limba rusă era numită „limba prieteniei popoarelor” și era predată copiilor estoni, uneori încă de la grădiniță. Deși predarea limbii estone celor care nu erau estoni era obligatorie, practic învățarea limbii nu era considerată necesară. În timpul Perestroikăi, Legea Privind Statutul Limbii
Limba estonă () [Corola-website/Science/296722_a_298051]
-
societăți sportive, 8 societăți de vânătoare, Automobil Clubul Regal Chișinău etc. În 1927 au răsunat la Chișinău primele semnale și emisiuni ale postului de radio "Basarabia", în scurt timp în municipiu apărând încă trei stații de radio, incl. în limbile rusă și idiș, toate fiind reprimate însă după invazia sovietică din 1940. Iată și organizarea de Sănătate a Chișinăului după 1918. Spitale de stat: Spitalul Central, Spitalul Regina Maria, Spitalul de contagioși, Spitalul Militar, Spitalul Militar de ochi, Spitalul de ochi
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
Chișinău. După alte surse bazate pe publicațiile de presă ale vremii, primele semnale și emisiuni ale postului de radio "Basarabia" la Chișinău au răsunat în 1927, în scurt timp în municipiu apărând încă trei stații de radio, incl. în limbile rusă și idiș, toate fiind reprimate însă după invazia sovietică din 1940. În anii "90 ai sec. 20, la Chișinău au apărut mai multe posturi de radio retransmise de la Moscova, care au denaturat și continuă până astăzi să denatureze spațiul mediatic
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]