4,350 matches
-
Iași.” Am mai vorbit noi, omule, despre nestatornicia hotarelor între moșiile mănăstirești. Așa a pățit și mănăstirea Bârnova. Nicolae Alexandru Mavrocordat, la 1 nov. 1714 (7223), scrie: „La sluga mării sale Axintie uricar ca să margă cu egumenii de la mănăstirile ce sânt suptu ascultare Sfântului Ierusalim și să hotărască locul Ciurbeștilor, moșie mănăstirii Bârnovii de cătră satul Cărnești (Cornești) ce-au cumpărat Beldiman vtori visternic de la fericit chir Hrisantu patriarhul de Ierusalim ca să nu să mai amestece Beldiman la balta cu apă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
1750 (7258): „Dat-am cartea domniei mele rugătorului nostru Procopie egumenul de la mănăstirea Barnovschii, ce ne-au jăluit pentru oamenii ce se află șăzători pe moșiile ce are mănăstirea (Barnovschi)...dzicând că nu le dau ascultare să slujească la ce sânt trebuințele mănăstirii. Drept aceea, dăm volnicie pentr-această carte...ca orice fel de oameni vor fi ședzători pe moșiile mănăstirii să aibă a-i stăpâni și să-i puie să lucredză și să slujască ori la ce le va poronci
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dar am aici unul din 23 iulie 1619 (7127), care spune: „Io Gașpar (Grațiani) voievod...Scriem domnia mea șoltuzului și pârgarilor din târgul Iași și tuturor celorlalte slugi ale noastre...Dacă veți vedea carte a domniei mele, pe câți oameni sânt la Copou voi să-i lăsați foarte în pace...de podvoade și de toate celelalte angherii...fiindcă i-am lăsat domniia mea să îngrijească...sfânta biserică de acolo și să fie și pentru alte trebuințe ale sfintei biserici...Insuși domnul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Sfântul Spiridon era în plină înălțare. Stefan Bosie biv vel jicnicerul era un boier a cărui vorbă se prefăcea în faptă pe dată. Dar...Pentru că există și un dar, N.A. Bogdan, în cartea sa „Orașul Iași”, spune: „După științele câte sânt până astăzi, data fundărei sau a refacerei din nou a bisericii Sf.Spiridon se crede a fi 1704, care ar rezulta din inscripția pusă pe ambele frontispicii ale zidirei, unde sub o icoană sapată a lui Sf. Spiridon, se poate
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
prin jurământ, pe viață și pe moarte. Dar să-l lăsăm chiar pe eroul acestui episod să povestească, cum de a venit să lupte alături de Bujor: «No ! Mie să-mi ziceți Ciornei, fârtaților, c-apăi chiar așa mă cheamă, Pătru Ciornei. Sânt dintre moți; am fost ortacul lui Horia. Am luptat cu dânsul până l-au prins tâlharii împărătești în pădurea Scorogetului. N-am văzut cum l-au nimicit tiranii pe Horia, cu chinul roții, la Alba Iulia-n cetate. Dar am auzit
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
De ce nu mă lăsați să merg unde știu eu?" Oamenii se rugau de el: "Hai, îndărăt, conașule, la boier acasă să te dea tot la Cernăuți, că nu-i chip altfel." "La ce să mă dea la Cernăuți, că eu sânt învățat și fără Cernăuți" le-a replicat băiatul. Acasă a fost ținut legat toată ziua. El îi spunea tatălui său: "De ce mă legi degeaba? Că eu știu să mă dezleg." Legat în căruță, ca să nu fugă, a fost dus, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
avut dreptate. "Lămuririle" au, evident, importanța lor, mai ales că devine revelator faptul că prefectul Irimescu a făcut jalbele mai sus pomenite și i-a pus pe țărani să le semneze. Iată deci: ADEVĂRUL ASUPRA UNOR LUCRURI FĂCUTE LA IPOTEȘTI Sânt din satul Cucorăni, comuna de care ține Ipoteștii, satele aflându-se la 4 km. depărtare. Copil, am trăit puțin la Ipotești, am colindat ținutul dintre sate, am cules flori și bureți în pădurea învecinată: adolescent, elev de liceu, am cutreierat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de prieteni, fără nici o nuanță politică, am socotit, că o festivitate ca cea săvârșită a fost interesantă și obligatorie, dar ea se va șterge îndată din amintirea multora. Știam că în alte țări memoria și locurile natale ale oamenilor aleși sânt cinstite mai mult decât prin vorbe și atunci s-a constituit un comitet, al cărui președinte am fost, cu scopul de a face din umilitul sat un punct de atracție pentru cei ce prețuiau pe genialul poet. Astfel s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
acelaș lucru. Cu proporțiuni neschimbate o lume înmiit de mare și alta înmiit de mică ar fi pentru noi tot atât de mare. Și obiectele ce le văd, privite cu-n ochi, sânt mai mici; cu amândoi mai mari; cât de mari sânt ele absolut? Cine știe dacă nu trăim într-o lume microscopică și numai făptura ochilor noștri ne face s-o vedem în mărimea în care o vedem? Cine știe dacă nu vede fiecare din oameni toate celea într-alt fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
plecase din nou din logica lumii acesteia: Vremea pe aici e cam răcoroasă și deși amenință pururi să ploaie, totuși nu face decât să picure din când în când. Încolo, dușmanul cel mare al singurătății mele este urâtul. Persoanele câte sânt abia vreo două din ele rup câte un cuvânt nemțesc ori franțuzesc. Astfel deși nu tocmai vorbăreț de felul meu sunt condamnat la un mutism absolut. [...] Vântul și valurile lacului, cu freamătul lor neîncetat, iată singurul acompaniament al zilelor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a cafenelei asta era toată viața lui. Cum s-ar fi închinat unei copile care i-ar fi dat lui inima ei! Adesea și-o închipuia pe acea umbră argintie cu fața albă și păr de aur căci toate idealele sânt blonde [...], și parcă i se topea sufletul, ființa, viața, privin d-o... vecinic privind-o234. Adesea revin crâmpeie de auroportret tușate în unde melancolice sau ironice: Existența ideală a acestor reflecțiuni avea de izvor de emanațiune un cap cu plete de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
rămâne la mine zile întregi pe suprafața minții; nici mă atinge, nici mă interesează. Abia după multe zile ea pătrunde-n fundul capului și-atunci devine, prin altele ce le-a fi găsind acolo, adâncă și înrădăcinată. Cezara, ... simțurile mele sânt tot astfel. Pot vedea un om căzând mort pe uliță și momentul întâi nu-mi face nici o impresie ... abia după ore reapare imaginea lui și încep a plânge ... plâng mult și urma rămâne neștearsă în inima mea. Eu îți zic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lor e gata. "E un nebun", zice cutare, "E fantast", zice cutare, "Așa! Vrea să treacă de original", zice un al treilea și toate aceste individualități croite pe sama mea, atribuite mie, nu au a împărți cu mine nimic. Eu sânt ce sânt, destul că sânt altceva decât ceea ce cred ei. Lauda lor nu mă lingușește, pentru că ei laudă o individualitate care nu-i identică cu a mea batjocura lor nu m-atinge, pentru că ei batjocoresc un individ pe care eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
gata. "E un nebun", zice cutare, "E fantast", zice cutare, "Așa! Vrea să treacă de original", zice un al treilea și toate aceste individualități croite pe sama mea, atribuite mie, nu au a împărți cu mine nimic. Eu sânt ce sânt, destul că sânt altceva decât ceea ce cred ei. Lauda lor nu mă lingușește, pentru că ei laudă o individualitate care nu-i identică cu a mea batjocura lor nu m-atinge, pentru că ei batjocoresc un individ pe care eu nu-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în loc de mere luceau prin crengile lor mii de stele de foc. Cărările grădinei acoperite cu nisip de argint duceau toate în mijlocul ei, unde era o masă întinsă, albă, cu lumânări de ceară ce luceau ca aurul, și de jur împrejur sânți în haine albe ca și mama și împregiurul capului lor strălucea de raze. Ei povesteau, cântau cântece de prin vremile de pe când nu era încă lume, neci oameni, și eu îi ascultam uimit 259... Tot ce resimte poetul ca ființă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nu se poate mai bine: Așa e felul meu. În visurile mele mă cred în stare de-a deveni un tiran carnivor, setos de sânge și omor, avar de aur șu desfrânat ca un Eliogabar, când în realitate neci nu sânt în stare să mă mâniu cumsecade. Atâta timp sânt și eu mânios pe-un om cât ține el mânie pe mine275. Trăsătura aceasta a firii se combină cu una pur reală, dar care ține de caracter, ducând în același loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
frumoasă deasupra stelelor. Copacii erau cu foi de nestimate, cu flori de lumină, și în loc de mere luceau prin crengile lor mii de stele de foc. Cărările grădinei acoperite cu nisip de argint duceau toate în mijlocul ei [...], și de jur împrejur sânți în haine albe ca și mama și împregiurul capului lor strălucea de raze. Ei povesteau, cântau cântece de prin vremile de pe când nu era încă lume, neci oameni, și eu îi ascultam uimit...242 Visul-poveste este o împletire fericită, tocmai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lăsam în urmă Moldova... Lăsam în urmă locul copilăriei, unde mi-am hrănit foamea de visuri... aici, ca la un izvor cristalin am băut apa vie a tinereții fără bătrânețe, fără de moarte.... aici rămâneau școlile care neau luminat... unde ne sânt înmormântați bunicii și străbunicii.. aici, rămâneau teii, trandafirii și salcâmii.. aici... Mă trezii brusc din visare și mă uitai pe geam în întuneric... Trenul, când alerga orbește în bezna nopții, parcă fugărit de cineva din urmă, când abia se târa
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
1567: 255r) h. Acicea popa grăiască (CM.1567: 256r) i. După aceaia întreabe numele porobocului și, botezându-l, zică așa (CM.1567: 257r) j. Spinii și pălămida creascăție și să mănânci iarba câmpilor! (CM.1567: 262r) k. Deci cei ce sânt cu adevărat ortodocși, și dacă vor fi cu totul nepărtinitori limbii grecești, slujească pe limba lor sfânta Liturghie. (DDL.1679: 10) l. Pasă și cum ai crezut, fie ție (NT.1648: 10v) m. să se iscălească 7 mărturii după porunca
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fie cu noi svânta troiță (FT.1571−5: 1r) e. den naltul ceriului fi<e> lângă noi agiutorul tău (FT.1571−5: 2r) f. Și afle aiasta scrisoare a mea sănătoș pre domeavoastră (DÎ.1600: CXIV) g. Deci cei ce sânt cu adevărat ortodocși, și dacă vor fi cu totul nepărtinitori limbii grecești, slujească pe limba lor sfânta Liturghie. (DDL.1679: 10) O altă predicție privește structurile cu recomplementare, bine reprezentate din cele mai vechi texte (100) (v. și §2.2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a putea plus infinitiv scurt verbal, ilustrată prin exemple ca (171): (171) a. cum cuvintele tale ceale sfinte să le putemcu drag mareasculta (CM.1567: 251v) b. ce ară puteaeipăți de la jidovi (CC1.1567: 15r) c. Cine den ceia ce sânt de potriva mea ară puteade totcăuta cu ochii lui întru adâncul a atâtea taine (...)? (SVI.~1670: 150r) d. Pentru aceasta dară nimene din scrisorile lor, nici cele ce ar fi fost adevărate, audzite sau vădzute a lor, nu lepotoameniicrede (NL
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Articolul UNIC Se aprobă cheltuielile aferente organizării la București, în luna septembrie 2001, a Conferinței OSCE asupra problematicii minorității Roma-Sinti "Șanse egale pentru Romă și Sînți. De la vorbe la fapte", în suma de 1.141.744 mii lei, din bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Externe pe anul 2001, la capitolul 51.01 "Autorități publice", titlul "Cheltuieli materiale și servicii", cu respectarea prevederilor legale, conform devizului prevăzut în
HOTĂRÂRE nr. 1.022 din 11 octombrie 2001 pentru aprobarea cheltuielilor ocazionate de organizarea la Bucureşti, în luna septembrie 2001, a Conferintei OSCE asupra problematicii minorităţii Roma-Sinti "Sanse egale pentru Roma şi Sinti. De la vorbe la fapte". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137416_a_138745]
-
vreme, căutam argumente biblice și raționale pentru validarea, în mintea mea, a credinței ortodoxe, ca expresie a adevărului revelat deplin celor care își caută mântuirea. Am descoperit adevărul ortodox pe o cale “istorică”, atunci când am citit în operele lui Evdokimov: “sânt fericit că atunci când mă duc duminica la liturghie, Sfântul Ioan Gură de Aur se ruga cum mă rog eu astăzi, și că eu mă rog astăzi, cum se ruga Sfântul Ioan Gură de Aur în secolul IV”. Într-o astfel
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
anume Socola...și ni s-au plâns cu mare jeluire...că privilegiul de danie ce l-au avut ele de la Alexandru voievod (Lăpușneanu n.n.) pe două sate, anume Ezărenii, cu iaz și cu loc de moară, și satul Găureni, ce sânt în ținutul Cârligătura, și cu loc de moară la Gălata și cu iazuri și cu locuri de mori la Socola, și de prisacă și de poieni de fânaț și de Braniște și pe întreg hotarul sfintei mănăstiri, pe care li
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
a tradus pisania din grecește, a vizitat mănăstirea și a consemnat: „Biserica de la Chlincea este zugrăvită, dar zugrăveala în multe locuri este stricată...Curtea este împrejmuită cu zid de piatră înalt de 2 stânjeni. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sânt câteva chilii ruinate. In niște case proaste din curtea bisericii șade preotul. Afară de case mai sânt niște șuri, care se vede că au remas din timpul administrației călugărilor greci, sub care mănăstirea aceasta era prefăcută în ocol de vite în
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]