6,982 matches
-
accentele magnifice pentru a celebra eminenta demnitate a săracilor. În zelul său, s-a lăsat dus până acolo încât apare ca un tribun ce discută de la înălțimea scaunului problema socială. Dar, în loc să concluzioneze ca un tribun dreptul de revoltă al săracului față de bogat, el nu are alt scop decât de a-l aduce pe cel bogat la milostenie și la practicarea într-ajutorării<footnote F. Cayré, op. cit., p. 475. footnote>. În sfârșit, dacă ne întrebăm, care a fost calitatea lui superioară
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
comun, și în timpul vieții, și după moarte - cf. Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine de la Conciliul de la Niceea la începuturile Evului Mediu..., p. 97. footnote>. Ca arhipăstor, a fondat spitale pentru bolnavi și victime ale bolilor contagioase, cămine pentru săraci și aziluri pentru călători și străini, astfel că Grigorie din Nazianz ajunge să vorbească de un întreg nou oraș, anume Vasiliada. Însă, ar fi incorect să vedem în Vasile numai un administrator și organizator ecleziastic. Printre toate sarcinile sale obositoare
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Fratele Sfântului Vasile, anume Sfântul Grigorie de Nyssa, făcând referire la bogăția materială și cea duhovnicească, învață că doar cel ce nu mai cugetă la cele pământești își poate îndrepta mintea la cele cerești: „Voiești să știi cine e cel sărac cu duhul? Cel ce a dat bogăția trupească în schimbul bogăției sufletului, cel ce s-a sărăcit pentru duh, cel ce s-a scuturat ca de o povară de bogăția pământească, încât a ajuns ușor și aerian, e răpit la cele
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
p. 341. footnote>. Sfântul Vasile a transpus în practică exortațiile la milostenie din predicile sale sociale, confirmând astfel prin fapte tăria convingerilor sale creștine. Stăpânit de un umanism rar întâlnit, imediat după botezul său, tânărul Vasile își împarte averea la săraci. Mai târziu, pe când se afla în fruntea Bisericii capadociene, în timpul secetei din anul 367, urmată de foametea din 368, când provinciile Asiei Mici, printre care și Cezareea, au fost bântuite de o îndelungată secetă, care a pustiit totul, nelăsând locuitorilor
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Sfântul Vasile cel Mare nu s-a mulțumit să țină doar cuvântări fulminante, pline de patetism, în care să îndemne la milostenie, amintind de cei chinuiți de foame, ci el însuși a făcut o a doua împărțire a averii la săraci, hrănindu-i, fără a face deosebire între oameni, fie ei creștini, păgâni sau evrei. Dacă vrem să înțelegem viața acestui episcop din secolul al IV-lea așa cum a fost ea, trăirile sale sufletești, precum și complexitatea grijilor care îl frământau, ar
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
footnote Sf. Vasile cel Mare, Regulile mari, cap. II, Î. 3, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 18, pp. 224-225. footnote>. Arhiepiscopul Capadociei a practicat slujirea dezinteresată a dragostei frățești, ceea ce confirmă pe deplin justețea numirii de patron al săracilor<footnote Pr. Dr. I. Băjău, Trăirea virtuoasă după Sfântul Vasile cel Mare, în rev. Mitropolia Olteniei, Anul LII (2000), Nr. 1-2, p. 96. footnote>. Marele ierarh a înțeles chintesența învățăturii creștine, faptul că această învățătură este rezumată în iubirea față de
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
un întreg ansamblu de preocupări sociale și de acțiuni pentru dreptate ale acestui mare ierarh, menite să îmbunătățească situația celor lipsiți și oropsiți din vremea sa, de care nu se ocupa nimeni. Aziluri pentru străini, case de binefacere pentru cei săraci, călători și pelerini, spitale pentru cei bolnavi între care și o leprozerie, școli de reeducare a fetelor căzute, ateliere pentru tot felul de meserii, casele personalului medical, toate acestea formau această instituție de asistență socială. Sfântul Vasile cel Mare se
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
celor care îi slujeau. Aici se afla biserica și locuința mitropolitului. În apropiere se aflau camerele pentru guvernatorul provinciei, locuințele clericilor, camere pentru oaspeți, pentru străini, azilul bătrânilor și spitalul bolnavilor. Ierarhul locuia aici, pentru a fi în mijlocul suferinzilor și săracilor, cu scopul de a-i asculta, înțelege și ajuta la timp. Tot aici se aflau locuințele medicilor și a întregului personal ajutător. Pentru a crea călugărilor posibilități de a fi în slujba semenilor, a anexat la mănăstirile din eparhia sa
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
asculta, înțelege și ajuta la timp. Tot aici se aflau locuințele medicilor și a întregului personal ajutător. Pentru a crea călugărilor posibilități de a fi în slujba semenilor, a anexat la mănăstirile din eparhia sa spitale, aziluri pentru bolnavi și săraci, precum și orfelinate care erau conduse chiar de către el<footnote Cf. Drd. Samir Gholam, Vasiliada sau instituția de binefacere a Sfântului Vasile cel Mare, în rev. Glasul Bisericii, Anul XXXI (1973), Nr. 7-8, p. 736, Doctorand Ion D. Popa, Sfântul Vasile
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Prof.Dr. Teodor V. Damșa, Iubirea și mila creștină, în rev. Mitropolia Banatului, Anul XXX (1980), Nr. 7-9, p. 444. footnote>. Prin tot ce a făcut, prin tot ce a gândit și a scris, Sfântul Vasile cel Mare, supranumit și ocrotitorul săracilor, impune și astăzi tuturor creștinilor una și aceeași purtare, anume dragostea milostivă față de cei umili. Marele arhipăstor, organizator al faptelor de binefacere la Cezareea Capadociei, este acela care ne-a convins pe toți, prin exemplul viu și prin îndemnuri la
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
sale, face nenumărate îndemnuri la săvârșirea milosteniei, chiar și atunci când adresanții exortațiilor nu duc nici pe departe o viață opulentă, căci întotdeauna este cineva mai sărac decât ei: „Dacă toată subzistența ta se reduce la o singură pâine și un sărac vine la ușa ta să-ți ceară de mâncare, scoate din cămara ta acea unică pâine și, ridicând mâinile spre cer, adresează lui Dumnezeu acest cuvânt pe cât de mișcător, pe atât de nobil: n-am decât o pâine, Doamne, primejdia
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
a VII-a, III, p. 413. footnote>. Dacă „fiecare om și-ar opri pentru sine numai cât îi trebuie pentru satisfacerea nevoilor sale și dacă ar da ce-i prisosește celui nevoiaș, atunci nimeni n-ar mai fi bogat, nimeni sărac”<footnote Ibidem, omil. a VI-a, VII, p. 407. footnote>. Într-una din regulile monahale scrise de el, este pătruns de convingerea că „tot ceea ce ar avea cineva mai mult decât îi trebuie din cele necesare ca să trăiască, este dator
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
sărăcie ar putea-o alina, însă nu o face. În concepția Sfântului, nimeni nu trebuie să uite sau să amâne aceste fapte ale milei creștine, ci fiecare să facă din durerea semenului său durerea sa: „Dacă vei zice: voi da săracilor atunci când voi umplea al doilea rând de jitnițe, lungă viață ți-ai hotărât. Ia seama să nu te surprindă înainte de termen grăbita ziuă din urmă. Căci și făgăduința ta este dovadă nu de bunătate, ci de răutate. Făgăduiești anume nu
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
urmă. Căci și făgăduința ta este dovadă nu de bunătate, ci de răutate. Făgăduiești anume nu ca să dai mai târziu, ci ca să te ferești de a da acum. Fiindcă acum ce te împiedică să dai altora? Nu este de față săracul? Nu sunt pline jitnițele? Nu este răsplata gata? Nu este porunca lămurită? Cel flămând se topește, cel gol îngheață, datornicul este sugrumat, iar tu amâni pe mâine milostenia. Ascultă pe Solomon: «Nu zice: du-te și vino și-ți voi
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
cultivării pământului început al semănăturii cerești<footnote Omilie contra lăcomiei, P.G., XXXI, 265C. footnote> (...) Fă părtași pe frați la grâul tău, dă astăzi celui lipsit ceea ce mâine va fi putred. Nu există o mai rea lăcomie, decât a nu da săracilor nici măcar cele ce se strică”<footnote Ibidem, P.G., XXXI, 276 B. footnote>. Iar celor iubitori de avuții, celor care vor ca acestea să le aparțină doar lor, marele capadocian exclamă: „Cu cât ești mai iubitor de avuție cu atât caută
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Idem, Omilii și cuvântări, omil. a VII-a, IX, p. 421. footnote>. Așa precum am precizat și în debutul acestui capitol, Sfântul Vasile s-a făcut cunoscut printr-o latură care trebuie să ne fie la inimă tuturor: asistența socială. Săracii, bolnavii, lipsiții au fost în centrul preocupărilor acestui sfânt. Pe parcursul întregii sale vieți, Sfântul Vasile a contribuit la traducerea în practică a iubirii și milei creștine, trăsături fundamentale ale creștinismului de totdeauna, iar prin predicile sale, s-a străduit să
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
se sparge”<footnote Idem, Comentar la Psalmul 33, în Izvoarele Ortodoxiei, ed. II, 1953, p. 77. footnote>. Acelora care nu doreau cu nici un chip să-și piardă bogățiile sau să renunțe la o parte din ele, punându-le în mâinile săracilor, Sfântul Părinte îi previne, spunându-le: „Bogățiile răspândite cum vrea Dumnezeu rămân, în timp ce reținute, ele se pierd. Dacă tu le păstrezi, nu le vei avea, dacă le dai, nu le vei pierde”<footnote Omilie contra bogaților, P.G., XXXI, 2, 284
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
conchide că milostenia are o importanță deosebită în viața oricărui creștin și ea este indispensabilă mântuirii. Milostenia făcută din inimă și în numele lui Dumnezeu este răsplătită de Acesta cu milă și îndurare, ca daruri revărsate din iubirea Sa. Dând celor săraci, bunii creștini devin bogați în ceruri, rămânând în comuniune de iubire cu cei săraci de aici, vor avea parte de comuniunea lui Dumnezeu și a sfinților Săi în viața viitoare, miluind acum, vor fi miluiți atunci, ascultând acum glasurile săracilor
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
indispensabilă mântuirii. Milostenia făcută din inimă și în numele lui Dumnezeu este răsplătită de Acesta cu milă și îndurare, ca daruri revărsate din iubirea Sa. Dând celor săraci, bunii creștini devin bogați în ceruri, rămânând în comuniune de iubire cu cei săraci de aici, vor avea parte de comuniunea lui Dumnezeu și a sfinților Săi în viața viitoare, miluind acum, vor fi miluiți atunci, ascultând acum glasurile săracilor, vor fi ascultați și lăudați la Judecată, oferind hrană celor sărmani, se vor veseli
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
săraci, bunii creștini devin bogați în ceruri, rămânând în comuniune de iubire cu cei săraci de aici, vor avea parte de comuniunea lui Dumnezeu și a sfinților Săi în viața viitoare, miluind acum, vor fi miluiți atunci, ascultând acum glasurile săracilor, vor fi ascultați și lăudați la Judecată, oferind hrană celor sărmani, se vor veseli de bunătățile cele nestricăcioase ale Împărăției veșnice, adăpând pe cei însetați, vor primi Apa cea vie, îmbrăcând pe cel gol, vor dobândi veșmântul nemuririi, găzduind pe
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
măgarul își știa drumul pe de rost. Astăzi, piața a fost mutată în zona industrială, departe de centrul orașului. De vreme ce catârii au învățat repede drumul, stăpânii se lasă și acum conduși spre piață cu ochii închiși. Măgarul, sau GPS-ul săracului. * * * Trăia în Marrakech un anume Djengo, cizmar de felul lui, care pretindea că ar fi fost catâr într-o viață anterioară și mai că l-ați fi crezut, de n-ar fi spus mereu povești de adormit copiii. Avea în
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de lup. De atunci, creasta acestui munte de la Zboina Neagră, aflată la Trei Hotare, se numește Fata Moartă”. 8. “Fata Moartă” (IV) “Pe un deal numit Manciuc, hoinărea un haiduc care fura de la cei bogați și ce fura împărțea la săraci. Într-una din zile, o ciobăniță - Maria - trecea pe acest deal, ca să ajungă în satul ei. Pe când mergea pe drum, s-a întâlnit cu acel haiduc. El, de frică să nu povestească cuiva despre el, a legat-o de un
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
negativă a respectului de sine al cetățenilor. Așa cum observă Amy Gutmann, "este plauzibil că admiterea în spitale în urma unui timp de așteptare în birourile medicilor mult mai îndelungat nu constituie o amenințare a prospectelor pe termen lung referitoare la sănătatea săracilor sau a persoanelor de culoare. Însă aceste discriminări referitoare la timpul de așteptare pentru alocarea unui bun esențial afectează, după toate probabilitățile, în mod negativ respectul de sine al celor care se află în mod sistematic în coada listelor"1
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
fie făcută numai și numai în funcție de considerațiile sau criteriile medicale. Distribuția celorlalte bunuri din cadrul societății nu trebuie să afecteze în niciun fel distribuția serviciilor de îngrijiri medicale. Așa cum observă Segall, teza caracterului special al serviciilor medicale interzice atât discriminarea față de săraci, cât și discriminarea față de bogați în accesul la serviciile de îngrijiri medicale: "În general, teza importanței speciale a serviciilor de îngrijiri medicale interzice discriminarea împotriva membrilor societății care sunt relativ bine situați cu privire la celelalte bunuri în afara sănătății. Aceasta reprezintă o
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
speciale a serviciilor medicale pare să corespundă unei larg împărtășite intuiții. Aceasta deoarece ea susține în mod efectiv că atunci când este vorba despre tratamentul medical, pacienții sunt inegali doar atât cât ne permite să susținem condiția lor medicală și că săracii și bogații trebuie să beneficieze de o îndreptățire egală la îngrijirea medicală"15. De ce susțin egalitarienii că serviciile medicale sunt bunuri speciale? În ce constă caracterul sau importanța specială a sănătății sau a serviciilor medicale? Unul dintre autorii care au
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]