5,379 matches
-
800.000 ha. Cel de-al doilea act important din timpul lui Cuza - secularizarea averilor mănăstirești, a făcut ca aproape 1.700.000 ha din pământurile bisericești să treacă în proprietatea statului, iar acesta a dobândit putința să le vândă sătenilor prin legiuirile ulterioare. În total, țărănimea poseda în jurul anului 1900 peste 4 milioane hectare, puțin față de cele 7 milioane de țărani pe care îi avea țara atunci. Ulterior, prin sporirea proprietății și a perfecționării tehnologiilor, populația devine mai îndestulată. Proprietarii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
clăcaș rămânea dator ca în termenul stabilit de lege să depună declarație la subprefectura locală dacă voiește a primi în deplină proprietate pământurile respective. (13 aprilie 1864, Adunarea legislativă a României) La 14 august 1864, Alexandru Ioan în Proclamația către sătenii clăcași, contrasemnată de miniștrii săi - Kogălniceanu, N. Crețulescu, N. Bălănescu și General Manu, sub nr. 1015, anunța că îndelungata lor așteptare, marea făgăduință dată de Înaltele Puteri ale Europei prin art. 46 al Convenției, în interesul Patriei, asigurarea proprietății funciare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru a fi buni plugari și buni cetățeni...; iubiți România care, de astăzi este dreaptă pentru toți fiii săi" („Monitorul" 15/27 august 1864). Sub proclamația citată erau publicate normele „pentru regularea proprietății rurale" referitoare la: dreptul de proprietate a săteanului clăcaș și pentru răscumpărarea sarcinilor sale către stăpânul moșiei; despre vatra satului; determinarea prețului răscumpărării clăcii și a celorlalte sarcini (ca răscumpărare sătenii urmau să plătească în fiecare an, timp de 15 ani, cei cu 4 boi și o vacă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1864). Sub proclamația citată erau publicate normele „pentru regularea proprietății rurale" referitoare la: dreptul de proprietate a săteanului clăcaș și pentru răscumpărarea sarcinilor sale către stăpânul moșiei; despre vatra satului; determinarea prețului răscumpărării clăcii și a celorlalte sarcini (ca răscumpărare sătenii urmau să plătească în fiecare an, timp de 15 ani, cei cu 4 boi și o vacă, 133 lei; cei cu doi boi și o vacă 100 lei și 24 parale; cei cu mâinile și cu o vacă, 71 lei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu doi boi și o vacă 100 lei și 24 parale; cei cu mâinile și cu o vacă, 71 lei și 20 parale). În circulara nr. 21474 din 14 august 1864, Kogălniceanu, ministrul de interne, făcea cunoscut prefecților - spre știința sătenilor, că de la Sf. Gheorghe viitor, potrivit legii rurale, claca, monopolurile, dijma, carele de lemne, podvezile, zilele de meremet, se desființează. n) Slujbașii domnești constituiau și ei categorii deosebite de săteni care purtau numiri diferite: de la vornicii sau vatamanul statului, deșugubinari
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1864, Kogălniceanu, ministrul de interne, făcea cunoscut prefecților - spre știința sătenilor, că de la Sf. Gheorghe viitor, potrivit legii rurale, claca, monopolurile, dijma, carele de lemne, podvezile, zilele de meremet, se desființează. n) Slujbașii domnești constituiau și ei categorii deosebite de săteni care purtau numiri diferite: de la vornicii sau vatamanul statului, deșugubinari, globași sau ulocari, la curteni, călărași, hânsari, darabani, plăieși, vânători etc., unii dintre ei constituiți în sate întregi, cum erau plăieșii de la Comănești care, în schimbul îndatoririlor prestate de a străjui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Slujitor domnesc în satele domnești sau mânăstirești, după cum curgea proprietatea, domnească, boierească ori mânăstirească, vornicul avea sarcini specifice, ca cele rezultate din hrisovul dat de Gheorghe Ștefan Voievod, Domnul Moldovei la 1556: „Scriem Domnia Mea la vatamanul și la toți sătenii din sat din Arămeni, dându-vă știre dacă veți vedea Cartea Domniei Mele, iar voi să aveți a asculta de boierul nostru Iordache, care a fost vistiernic, pentru căci Domina Mea m-am milostivit și v- am dat iarăși lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
alții decât curați slujitori domnești, nuși aveau reședința la sat, ci mai mult la târg, ei călcând satele din când în când și cu deosebită asprime. Dintre ei făceau parte și debilarul, pripașarul, olăcarul etc., „o adevărată belea pe capul săteanului". Oameni fără suflet în îndeplinirea îndatoririlor lor, slujbașii domnești se purtau aspru cu cei care nu-și puteau achita birurile: li se vindea pe nimic strânsura din câmp, vitele și siliștile din sat, țolicile și așternuturile din bătătură, iar dacă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în sistemul cislei, adică al răspunderii solidare a satului, unitatea fiscală fiind „un liude", cap de familie, dar și holtei, iar cuantumul lui era stabilit în funcție de capetele de vite pe care le avea fiecare, considerat măsură a stării materiale a săteanului. Odată stabilit birul, satul, cisla, rămânea răspunzătoare de plata sumei totale, ea rămânând neschimbată până la recensământul următor care era stabilit din 7 în 7 ani. Drept urmare, birul fugarilor, a celor morți, rămânea în sarcina localnicilor, a celorlalți birnici, împovărând în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întâmpinarea cererilor birnicilor, Constantin Mavrocordat a fracționat suma anuală împărțind-o la patru, făcând posibilă plata a un sfert din ea, odată la 3 luni. Așezământul lui Constantin Mavrocordat din 12 ianuarie 1742 stabilea numărul zilelor de slujbă datorat de sătenii liberi care ședeau în satele mânăstirești: „a sluji mănăstirii 12 zile pe an ori cu carul cu boi, ori cu palmele, ori cu sapa, după cum îi va porunci egumenul și să dea și dijma locului după obiceiu". Actul dădea egumenilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
salariul preotului și alta pentru cutia obștii satului - de unde se plătea vornicul satului, judecătorii sătești și se executau și lucrările de interes public în localitate. Gestiunea cutiei obștii era încredințată unui comitet format din șase persoane: vornicul, preotul și 4 săteni aleși. Sarcina strângerii birurilor revenea vornicului care depunea sumele încasate la isprăvnicie. Apoi dintre mazili era aleasă o persoană care s-a ocupat de strângerea birului în numele vornicului. Ea se numea dajdier și nu era plătită. După 1864 în fiecare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vor umbla la târg, la Huși" să lase în pace „de camănă și de bezmen o cârciumă mare sau două mici, și un meseriaș (măcelar) și un cojocar, ce sunt în treaba Episcopiei". Bezmenul era darea „ce se arunca asupra sătenilor, foști vecini, așezați pe moșia proprietarului", câte doi lei pe casă, cum ar fi foncierea sau impozitul pe clădiri din zilele noastre. Scarlat Calimach, domn al Moldovei (1806 și 1812 - 1819), din familia de boieri fanarioți, a dat mai mulți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și clevetirile, răstruirile dușmănoase între locuitori. Deșugubina se plătea pentru păcate sufletești, cum era răpirea sau seducerea de fete, de văduve, de neveste. Erau slujbași speciali însărcinați să strângă aceste globii și care se numeau deșugubinari (Radu Rosetti, din „Pământul, sătenii și stăpânii", vol. I, p. 282). Deșugubinarii căutau să găsească cât mai multe asemenea pricini, pentru că erau în profitul lor. De aici, se crede că provine originea zicerii românești: „caută pricină cu lumânarea". „Pârâtul sau vinovatul erau puși în fiare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
megieșite cu Hușii mari pagube și sărăcie. În vara aceluiași an, 1672, Sultanul începând război împotriva Poloniei, ca să ia cetatea Camenița, oștile turcești au trecut și s-au întors pe Prut, aproape de Huși, făcând și provocând alte stricăciuni, în dauna sătenilor. În primăvara anului următor, 1673, aceleași oști, sub Husein Pașa, trecând spre Hotin, tot pe lângă Huși, au făcut alte prădăciuni și alte nevoi s-au abătut asupra locuitorilor din localitățile apropiate, aflate în calea oștirilor. Însăși înscăunarea ca domn a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
înțelege din ceea ce spunea Mihai Racoviță. Musafiricul a fost altă angărea pe țară, destul de aspră. De aceea, pentru apărarea localnicilor se recurgea la cărțile de privilegii, de scuteală și apărare față de slujbașii statului care veneau și pretindeau târgoveților, dar și sătenilor, să facă găzduire musafirilor aleși ori sosiți în localitate: ispravnicii sau pârcălabii sosiți în localitate din capitala ocolului, a ținutului. Despre Vaslui și vasluieni știri importante reproduce Ghibănescu din Descriptio Moldaviae (vol. XV, p. 128-130): „Iară pentru că boierii cei mari
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vor întâmpina". Sosirea la târg mai ales cu prilejul iarmaroacelor, puteau „săracii să-și vândă prisosul și să-și cumpere cele trebuincioase", se scrie în „Cronica Ghiculeștilor", p. 291. Atunci se puteau găsi cele mai variate produse agricole, aduse de sătenii din satele din apropierea orașelor, dar și mărfuri sosite de la mari distanțe, pe care cărăușii, în fruntea cărora se găsea un vătav, le transportau cu chervanalele lor (Gh. Ghibănescu, Surete, V, p. 102). Iarmaroacele, târgurile în general, erau o bogată sursă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mele" apărută în volum în 1908, Șerban Cioculescu realizează în 1975 „Viața și opera lui Theodor Vârnav", București, Editura Academiei - un discurs rostit la 3 februarie în ședința solemnă a Academiei. Arătând că manuscrisul publicat de Artur Gorovei în „Gazeta săteanului" în 1893 a beneficiat „în intervalul de 51 de ani de patru ediții, Șerban Cioculescu susține că Theodor Vârnav ar fi avut moșie și în județul Bălți „la aproape 3867 de hectare", dar socotea că în calitate de memorialist și poet, „avea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu copilașii ei, însoțită de Alecsandri, coborau în luncă și admirau nuferii din balta apropiată...» - «De sărbătorile Crăciunului și până după Bobotează, Alecsandri venea și rămânea la Mircești; îi plăcea să facă sărbătorile în sat, să stea de vorbă cu sătenii și să se ocupe de nevoile lor ajutorându-i pe cât putea. De Sf. Vasile, cămărășița avea o ferestruică de unde împărțea daruri urătorilor. Cucoana Paulina și Alecsandri împărțeau de asemenea daruri de Anul Nou, primind șiruri-șiruri de oameni cari veneau la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a tânguirii satelor episcopești, atenționându-i să ducă singuri la domnie banii strânși, așa cum le este datoria, iar nu prin „oamenii și vatmanii acelor sate". El dispunea ca slujnicii săi să „ducă ei banii și să nu mai muncească pe săteni cu acesta". Fumăritul este o dare născocită tot de Mihai Racoviță, spune Neculai Costin: „câte doi ugri (galbeni) de tot hornul" încât „ticăloșii pământului", mulți și-au stricat căscioarele; „alții risipeau hornurile de pe căscioaie" pentru că „câte hornuri avea omul la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nostru boierii țărei mari și mici de acmu înaintea această socoteal văcăritul să nu mai hie nici în zilele domniei meale nici pre urma noastră... Așijderlea și pentru cearea și pentru miarea care au ieșit iestu timpu pe socoteal de sătenii și aceia de acmu înaintea să nu mai hie. " Văcăritul, spune Ghibănescu, a fost cea mai grea dare, căci atingea economia țării și o plăteau și boierii și sătenii, ba încă boierii garantau plata oamenilor de pe moșie, cum și breasla
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și pentru miarea care au ieșit iestu timpu pe socoteal de sătenii și aceia de acmu înaintea să nu mai hie. " Văcăritul, spune Ghibănescu, a fost cea mai grea dare, căci atingea economia țării și o plăteau și boierii și sătenii, ba încă boierii garantau plata oamenilor de pe moșie, cum și breasla. „Deci văzând Constantin Vodă aceste obiceiuri nu bune, au socotit pe Arhiereii țării și cu tot sfatul său și au legat cu mare blăstăm și văcăritul și ceara cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-lea toate breslele sunt desființate. Oprirea strămutării locului satelor a fost un mijloc de împiedicare a se mai „vagabonda de pe o moșie pe alta" sub diferite pretexte, dar care, aduceau pagube atât lor cât și proprietarilor. Spre a curma „abuzul" sătenilor, de a părăsi localitatea, domnul Grigore Ghica, la 14 iulie 1765, face așezământul care îi leagă de un anumit loc și dă poruncă către locuitorii Fălciului în sensul opririi strămutării lor de la un sat la altul: „...fiișticari unde l-au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a fi toată despre noi, și pentru mai adevărată credință ne-am pus numele și degetele care spre mai bună siguranția d-sale, am întărit acest zapis și cu pecetea satului nostru Mărgineni. 1839 Mai 12 Urmează numele a 12 săteni, cari iscălesc prin punere de deget, cu adaosul: „răspunzător platnic răzăș din sat Ungurii Măgineni"; doi dintre ei iscălesc: „vechil răzăș tij platnic răspunzător", iar cel de la urmă: „vernic răzăș tij răspunzător platnic". Sub iscăliturile tuturora se zise: „Și suntem
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Și suntem chezăși platnici răspunzători unul pentru altul". Actul este întărit cu pecetea satului, astfel alcătuită: „Ținutul Bacău, Satul Mărgineni Unguri, 1834". Iar la urmă iscălește și scriitorul actului zicând: „Și eu am scris acest zapis cu bună primire arătaților săteni de mai sus arătați poftit fiind care am iscălit". Ștefanachi Petrovici, dascăl Bacău Acesta este documentul. Să vedem acuma câtă camătă a luat dumnealui Căpitan Ioan Iojă, acestor săteni, cărora „le-a făcut bine" cu 200 lei. Împrumutul s-a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
zicând: „Și eu am scris acest zapis cu bună primire arătaților săteni de mai sus arătați poftit fiind care am iscălit". Ștefanachi Petrovici, dascăl Bacău Acesta este documentul. Să vedem acuma câtă camătă a luat dumnealui Căpitan Ioan Iojă, acestor săteni, cărora „le-a făcut bine" cu 200 lei. Împrumutul s-a făcut pe 105 zile, de la 22 Mai până la 7 Septembrie, și ca procent i-au muncit una sută prăjini de păpușoi pe cari i-au prășit, i-au cules
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]