4,744 matches
-
din 25 septembrie 1818, nota că "le Ministère Ottoman pârâit singulièrement inquiet sur la réunion des Souverains à Aix-laChapelle, comme S'il craignait quelques concerts pour abandonner cet Empire à la merci de Șes voisins" (s. Ven.C.)6. Am schițat, așadar, doar câteva din concluziile care se pot desprinde din cercetarea naturii conexiunilor care au existat între interesele statelor nordice în spațiul baltic și cele din Europa Orientala. Concluzia cea mai importantă care se poate desprinde din parcurgerea acestor pagini
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Astfel, în cazul terapiei cu ACTH, infiltratele celulare perivasculare apar rar, tecile de mielină sunt bine configurate, iar ariile de demielinizare constituie o raritate. La fel și pericarionii au aspect normal, fără nici cele mai discrete alterări; focarele microhemoragice se schițează foarte rar. De asemenea și la animalele tratate cu Imuran lipsesc semnele de perivasculită, alterarea pericarionilor, și a tecilor de mielină. În comparație cu lotul tratat cu ACTH, efectele mielino-protectoare ale Imuranului apar mai evidente, deoarece la acest lot nu am observat
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
asupra formei secundar progresivă a SM. Concluzionând rezultatele acestor studii, putem spune că terapia cu Interferon Beta are beneficii modeste în formă secundar progresivă a SM. Unele studii semnalează că bolnavii care, pe fondul progresiei continue a handicapului neurologic, mai schițează pusee (forma progresivă cu pusee), par să răspundă mai bine la terapia cu interferon Beta, dar mai ales la terapia cu imunosupresoare. Analiza studiilor desfășurate asupra influenței terapiei cu interferon Beta în SM au fost sintetizate în 2002 de către Academia
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
claselor aristocrației. El este, iar junimismul nu face excepție, o viziune asupra naturii umane și a comunității, viziune fondată pe valorile opuse programatic radicalismului născut la 1789. Junimismul și pasiunea moderației duce mai departe o încercare a autorului de a schița o genealogie și un profil al gândirii conservatoare românești, de la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga. În această economie a dezvoltării direcției conservatoare, Junimea, prin P. P. Carp și Titu Maiorescu, deține o poziție canonică. Ea este întruchiparea, în peisajul local
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
scriitorilor ocazionali, ed. cit., p. 42.<ref> Dintre fondatorii Junimii, Rosetti se distinge, ideologic, prin accentul pus pe critica postburkeană a raționalismului politic și a modernizării fondate pe omnipotența schemelor abstracte. „Mișcarea socială de la noi“ este ocazia cu care Rosetti schițează și alternativa conservatoare la logica radicalismului prometeic al schimbării radicale. Sugestia lui merge în direcția burkeană a unei altoiri care să permită fon dului local să se adapteze, gradual, la noile para digme introduse. Este, mutatismutandis, o variantă locală a
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
justiției și când își închi puiește, poate pe drept, poate pe nedrept, că și câștigul sau pierderea lui atârnă de aderența sau neaderența sa la voința puterii executive?<ref id=”1”>Ibidem, pp. 110-111.</ref> Teoria constituțională pe care o schițează Maiorescu cu ocazia revizuirii este ilustrarea, în forme de oratorie clasică, a viziunii liberal conservatoare europene, care va miza, până către 1914, pe cultivarea ener giei individuale și va rezista cântecului de sirenă al universalismului utopic. Încrederea în evoluție este
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Carp, Discursuri parlamentare, ed. cit., p. 185. </ref> În această „eră nouă“ ce va defini întreaga lui acțiune politică până la 1914 Carp întrevede o ocazie pentru pragmatismul politic de a încuraja dezvoltarea unor elemente de organicitate și de solidaritate. În cadrul schițat la 1866 și amendat la 1884, societatea este chemată să se dezvolte, iar evoluția este invitată să se realizeze în acel făgaș liberal conservator de compromis între individualismul creator și solidaritatea comunitară. Omul politic iese din sfera prometeică și intră
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
puteți să ieșiți.<ref id=”1”>Idem.</ref> Chestiunea agrară nu poate fi scoasă din acest context al gradualismului conservator. Statul și instrumentele sale nu pot genera, în mod miraculos, acea stare de egalitate socială la care visează spiritele progresiste. Schițată în urmă cu trei decenii, alternativa lui Carp - creșterea organică a unei stări de mijloc ru rale, facilitată de o lege a primogeniturii și de vânzarea loturilor către țărani - este impopulară și „reacționară“ în anul de grație 1914. Insistența cu
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Carp, Discursuri parlamentare, ed. cit., p. 595. </ref> Recitită astăzi, după un secol de la pronunțarea ei, alocuțiunea lui P.P. Carp își păstrează acea actualitate paradoxală care definește majoritatea textelor juni miste. Și, chiar dacă istoria a ales să ignore alternativa organicistă schițată de Carp, nu a putut să elimine efectele secundare pe care oratorul lea anticipat. Reforma agrară de după război nu a generat țărănimea robustă economic și independentă politic la care aspirau politicile statului. Prudența a lăsat locul, din ce în ce mai mult, pasiunii și
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Cronica literară», primul articol al d-lui Caragiale. Articolul poartă titlul Pâinea noastră cea de toate zilele.” Textul apare, într-adevăr, în ziua următoare, și va fi urmat de alte două, Coloana V-a (la 23 noiembrie), în care Caragiale schițează un succint program al intențiilor sale, din nefericire rămas doar un proiect, iar după mai multe zile, O săptămână (la 4 decembrie), comentariu obiectiv al tragicului duel dintre G. Em. Lahovary și N. Filipescu. Din motive încă necunoscute, dorința scriitorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
Talk about communi-cation (Vorbind despre comunicare). Voi prezenta, în cele ce urmează, și până când o traducere, atât de necesară, a cărții fundamentale a lui Griffin va apărea în țara noastră, un rezumat al celor expuse de profesor în capitolul ce schițează "harta" teoretică și metodologică a domeniului Științele Comunicării. Pornind de la premisa că istoria constituie o interpretare a evenimentelor trecute, Griffin identifică, la data apariției celei de a treia ediții a lui A First Look, "șapte perioade istorice semnificative ale teoriilor
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
numai ca să le descoase a doua zi, de dragul, bineînțeles, al celor mai nobile scopuri. Retorica critică, deci, înainte sau, mai bine zis, în loc de a se propune drept metodă de cercetare a fenomenului discursiv, își asumă, dimpotrivă, numai mandatul de a schița, în linii mari, o orientare generală a criticismului, care, ținând cont de neajunsurile demersurilor critice prealabile, să creeze noi posibilități de reprezentare pe scena cercetării academice. În acest sens, am văzut că McKerrow este primul care se întoarce, cu intenție
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cerința de a asigura condițiile optime acestei întreprinderi. Nu mai este acum detalierea, tehnologia prescrisă de către educator de tip behaviorist (scenariu), pe care educatul o urmează întocmai, conform programării, ci căutarea unui mod de închegare a construcției, dar identificând și schițând alternative mai mult sau mai puțin aprofundate pentru o soluționare, după care ia decizia alegerii variantei optime. Astfel apare, prin trasarea rutei/rutelor alternative, un schelet, o schelă, cu marcarea punctelor-elemente strict necesare construcției, a relațiilor între ele, a unei
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Socrate și femeia sa, Sărutarea). Realizează și alte versiuni, din scrierile lui G. A. Bürger (Istoria și întâmplările baronului de Miunhausen) și ale lui M. G. Saphir (Cartea vieței și cenzorul ei, 1855, Piatră prețioasă, 1857). În „Revista Carpaților”, unde schițează o istorie a poeziei, după Edgar Quinet, îi apar versuri tălmăcite din poetul ceh K. J. Erben. Dar S. e și un asiduu susținător al literaturii autohtone. Supraveghează apariția unor opere ale lui D. Bolintineanu și Dimitrie Cantemir, prefațează scrieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
lideri, iar ceilalți și-au crescut ambiția de a-și spori performanțele. Normele grupului creativ au fost interiorizate de către elevi, ei făcând apel la acestea și în alte situații, în afara activității antrenamentului. Pe parcursul antrenamentului creativ elevii au început a-și schița un plan de dezvoltare a carierei, identificându-și, prin exercițiul creativ, disponibilități și interese de care nu erau conștienți. Nu trebuie neglijat efectul „terapeutic” al exercițiilor creative asupra copiilor, deoarece acestea i-au ajutat să își descopere blocaje, să învețe
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
de putere. Puterea dominantă este una care reușește să se impună și, astfel, să legitimeze, să legalizeze chiar ... la un nivel național sau mondial, terminologia și implicit interpretările care îi convin cel mai bine într-o anumită situație". Următoarea secțiune schițează o strategie care este preocupată cu destabilizarea interpretărilor dominante, arătând modul în care fiecare interpretare depinde în mod sistematic de elemente pentru care nu poate să dea seamă. Strategii textuale ale postmodernismului Der Derian (1989: 6) susține că postmodernismul este
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu-și interzice cărțile, dar se mulțumește să le răsfoiască. Personajul lui Musil este de altminteri Într-o poziție ambiguă, pentru că, dacă se ferește să deschidă cărțile, el este totuși, așa cum am văzut, interesat de titluri și de cuprins și schițează astfel, fie că vrea sau nu, o primă răsfoire a lucrării. Să răsfoim cărțile fără a le citi cu adevărat nu ne Împiedică să le comentăm. Se poate chiar să fie vorba aici de modul cel mai eficient de a
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
o minune să citesc ce ai tăiat, rămân cu gura căscată. Ai renunțat la așa o comoară! Îți vine să te Întrebi ce a fost În capul tău când te-ai hotărât să faci una ca asta. Surâsul care se schița pe buzele mele trebuia să exprime un scepticism ofensat: - O singură mică Întrebare: ați citit Într-adevăr manuscrisul care-mi aparține?” Ceea ce e descris aici până la caricaturizare este o experiență cu care toți scriitorii sunt obișnuiți, și În timpul căreia ei
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
cărțile pe care le preferă. E un truism să zici că relațiile noastre sentimentale sunt În profunzime marcate de cărți, și asta Încă din copilărie. Mai Întâi prin influența pe care o au personajele din carte asupra alegerilor noastre amoroase, schițând idealuri inaccesibile, la care vom Încerca, de cele mai multe ori fără să reușim, să Îi supunem pe ceilalți. Dar, cu mult mai subtil, cărțile iubite dau forma unui univers În care locuim În secret și În care ne-am dori ca
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ale lui Lucian Blaga li se grefează un foarte specific sentiment al generației, comun multor poeți care au debutat după N. Labiș: aliaj de candoare copilărească și luciditate matură a conștiinței, această nouă sensibilitate marchează și Persoana I plural (1964), schițând, dincolo de reportajele lirice sau poeziile pe temă dată, câteva constante particulare viziunii în curs de constituire". ***, Dicțíonarul general al literaturii române, p. 295. 51Luiza Bratu, op. cit., p. 46. 52Alex Ștefănescu, Istoria, p. 402. 53Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 264
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
liniștite de dezvăluirea Minei) TABLOUL III Scena 2 (Lumina se aprinde, brusc, odată cu zgomotele ce se aud la intrare. Mina se duce să deschidă. Intră Ilie și Ștefan. Ilie e vădit grizat. Ilie înaintează spre centrul camerei, observă, discret, colțul, schițează un salut și apoi merge spre Vera pe care o îmbrățișează; Ilie e puțin cu chef) Ilie: Salut tuturor celor văzuți și nevăzuți, celor adevărați și celor neadevărați... Mina: Ilie, te-ai cam... Ilie: Mina, îmi pare rău că tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
este adecvată, toți interpreții înscriindu-se în tonul și ritmul reprezentației, ceea ce nu înseamnă că toată lumea a obținut performanțe interpretative. Unele partituri au fost acoperite corect, cu efort creator minim, de Doru Zaharia, Const. Avădanei, Ruxandra Bucescu. Emil Coșeru (Val) schițează un portret cinic al lașității profitoare. Florin Mircea îl poartă cu siguranță pe liderul vecinilor agresori între o amabilitate trucată și o violență conținută, jocul dintre aparența și esența personajului fiind speculat cu inteligență de actor. Îl secondează, în aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cei doi execută; bun..., pun pe masă recuzita alimentară și în plus ce mai scoate Gh. P. doi din geantă; acuma, cei doi se așează în fotolii și încep să mănînce; autorul îi privește cu înțelegere, și îi aplaudă și schițează o ieșire din scenă) Gh. P. doi: Nu pleci acum. În paranteză scrie că ne spui poftă bună... Autorul: (se uită în text) Așa e... Poftă bună (se îndreaptă spre public) În paranteză mai scrie că autorul spune ultima replică
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Antoine Compagnon, profesor la Soorbona dar și la Harvard, ține un discurs care are ca temă de elecție postmodernismul din postura celui mai În vogă critic și teoretician literar francez al momentului. Deficiențele de receptare franceză a „postmodernismului” au fost schițate și explicate sumar În 1997 de către Geert Lernout Într-un articol al cărui punct de vedere, și limbă de redactare, sînt americane. El vorbește despre divergențele de interpretare a “postmodernismului” dintre germani, englezi și americani pe de o parte, francezi
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În formulare. Pentru că ea prezidează Întreprinderea literară cunoscută de cîteva decenii dar populară de mai puțin de două sub numele de autoficțiune, și pentru că termenul trezește oarece interes În lumea literară și universitară din România, aș vrea să Încerc să schițez cîteva criterii care să orienteze discuțiile pe marginea autoficțiunii și care să evite confuzii generice greu de evitat. Așadar, pentru a pune lucrurile la punct: dacă Michel Foucault n-a scris degeaba Cuvintele și lucrurile, schimbînd radical discursul istoriografiei, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]