4,646 matches
-
fabulă a lui Grigore Alexandrescu, intervenția lui critică se rezumă la corectura filologică sau prozodică. Misiunea pe care o asumă e de educare, nu de consacrare. Iar acest lucru se va vedea clar câțiva ani mai târziu, în programul critic schițat în paginile Curierului românesc: Heliade Rădulescu își imaginează aplicația la text ca o participare la laboratorul scriitorului 97, pentru a ameliora rezultatul final. Gesticulația analitică se situează în amonte față de publicare - ca un discurs al normării - nu în aval, ca
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
român, o "idee" care ne conduce în virtutea apartenenței la o comunitate de sânge. Evenimentele istoriei sunt recitite în contextul unei economii divine a forțelor care influențează evoluția umanității și care asigură fiecărui popor o contribuție specifică. Din primele pagini, prefața schițează mecanismul prin care, în ansamblul legilor care guvernează spiritul uman, poate fi derivată ordinea specifică a spiritualității românești: După ce în Evanghelie Mântuitorul ne arată legea morală, absolută, nemărginită, legea dreptății și aruncă omenirea pe calea nemărginită a unei dezvoltări regulate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1845" de Theodor Vârnav. Manuscrisul autobiografic a ajuns în păstrarea ginerelui său Alecsandru Rod-di-deal din Fălticeni iar acesta l-a încredințat lui Artur Gorovei care, în 1893, l-a publicat. Lucrarea prezintă interes prin datele autobiografice, iar ca material documentar schițează mediul social al vremii - cu micii boieri din Moldova și Basarabia, viața negustorilor bucureșteni, a țiganilor de pe moșii -, lumea sfârșitului perioadei feudalismului la români, când se mai arunca cu punga de bani, chiar de însuși autorul rândurilor, ispitit și de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
A fost paroh secund al catedralei din Oradea, oficiu ce i s-a dat și la Beiuș, după căderea vremelnică a nordului Ardealului. A murit la Săbăoani în seara zilei de miercuri, 15 martie 1944. Din bogata sa activitate vom schița un singur aspect: acela de scriitor bisericesc. Pentru el, condeiul era un puternic mijloc de convertire a sufletelor, de înnobilare a lor. A colaborat cu articole și poezii la majoritatea revistelor catolice din țară: Viața, Lumina creștinului, Unirea, Cultura creștină
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
aceeași întrebare revine neîncetat: "Vai unde mă aflu? Ce oameni mai locuiesc acest pământ? Sânt ei răi, sălbatici, nedrepți, ori primitori și temători de zei?" (13.200-202)65. Ospitalitatea este o dovadă de civilizație și umanitate și peregrinările lui Ulise schițează o geografie imaginară a universului uman, ele desenează contururi și marchează limitele culturii și naturii, ale civilizatului și sălbaticului, non-umanului. François Hartog, arată, în cartea sa Memoria lui Ulise că o hartă a categoriilor de heterologie greacă este trasată 66
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ființele care sfârșesc prin a se asemăna. Libertatea revendicată apare ca un vid absurd, o sursă de slăbire (86) în fața acestor "misiuni impenetrabile, atribuite de departe de vreun necunoscut" (153) sau de către administrație în inextricabila ei grandoare (228). Kafka a schițat portretul eroului său postind, acest artist al foamei. Cu K. el face portretul eroului oboselii. Amândoi dezvăluie prin foame sau oboseală inexplicabila rezistență de a fi recunoscut și acceptat. "Cum să-mi explic altfel faptul că eram mereu în stradă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
claselor aristocrației. El este, iar junimismul nu face excepție, o viziune asupra naturii umane și a comunității, viziune fondată pe valorile opuse programatic radicalismului născut la 1789. Junimismul și pasiunea moderației duce mai departe o încercare a autorului de a schița o genealogie și un profil al gândirii conservatoare românești, de la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga. În această economie a dezvoltării direcției conservatoare, Junimea, prin P. P. Carp și Titu Maiorescu, deține o poziție canonică. Ea este întruchiparea, în peisajul local
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
scriitorilor ocazionali, ed. cit., p. 42.<ref> Dintre fondatorii Junimii, Rosetti se distinge, ideologic, prin accentul pus pe critica postburkeană a raționalismului politic și a modernizării fondate pe omnipotența schemelor abstracte. „Mișcarea socială de la noi“ este ocazia cu care Rosetti schițează și alternativa conservatoare la logica radicalismului prometeic al schimbării radicale. Sugestia lui merge în direcția burkeană a unei altoiri care să permită fon dului local să se adapteze, gradual, la noile para digme introduse. Este, mutatismutandis, o variantă locală a
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
justiției și când își închi puiește, poate pe drept, poate pe nedrept, că și câștigul sau pierderea lui atârnă de aderența sau neaderența sa la voința puterii executive?<ref id=”1”>Ibidem, pp. 110-111.</ref> Teoria constituțională pe care o schițează Maiorescu cu ocazia revizuirii este ilustrarea, în forme de oratorie clasică, a viziunii liberal conservatoare europene, care va miza, până către 1914, pe cultivarea ener giei individuale și va rezista cântecului de sirenă al universalismului utopic. Încrederea în evoluție este
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Carp, Discursuri parlamentare, ed. cit., p. 185. </ref> În această „eră nouă“ ce va defini întreaga lui acțiune politică până la 1914 Carp întrevede o ocazie pentru pragmatismul politic de a încuraja dezvoltarea unor elemente de organicitate și de solidaritate. În cadrul schițat la 1866 și amendat la 1884, societatea este chemată să se dezvolte, iar evoluția este invitată să se realizeze în acel făgaș liberal conservator de compromis între individualismul creator și solidaritatea comunitară. Omul politic iese din sfera prometeică și intră
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
puteți să ieșiți.<ref id=”1”>Idem.</ref> Chestiunea agrară nu poate fi scoasă din acest context al gradualismului conservator. Statul și instrumentele sale nu pot genera, în mod miraculos, acea stare de egalitate socială la care visează spiritele progresiste. Schițată în urmă cu trei decenii, alternativa lui Carp - creșterea organică a unei stări de mijloc ru rale, facilitată de o lege a primogeniturii și de vânzarea loturilor către țărani - este impopulară și „reacționară“ în anul de grație 1914. Insistența cu
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Carp, Discursuri parlamentare, ed. cit., p. 595. </ref> Recitită astăzi, după un secol de la pronunțarea ei, alocuțiunea lui P.P. Carp își păstrează acea actualitate paradoxală care definește majoritatea textelor juni miste. Și, chiar dacă istoria a ales să ignore alternativa organicistă schițată de Carp, nu a putut să elimine efectele secundare pe care oratorul lea anticipat. Reforma agrară de după război nu a generat țărănimea robustă economic și independentă politic la care aspirau politicile statului. Prudența a lăsat locul, din ce în ce mai mult, pasiunii și
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
1985-1989, Editura Silex, București, 1995, 366 p. (Andreea Năstase) 1989 - Principiul dominoului. Prăbușirea regimurilor comuniste europene, ediție de Dumitru Preda și Mihai Retegan, Editura Fundației Culturale Române, București, 2000, 510 p. (Andreea Năstase) Mihai RETEGAN, 1968. Din primăvară până în toamnă. Schiță de politică externă românească, Editura RAO, București, 1998, 315 p. (Sorin Gabriel Ioniță) Maria G. BRĂTIANU, Acordul Churchill-Stalin din 1944, trad.rom. Ileana Sturdza, cu o postfață de Zoe Petre, Editura Corint, București, 2002, 203 p. (Andrei Pippidi) Ulrich BURGER
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Bezviconi, pe care C.C. Giurescu le prezenta astfel: primul „e o prezentare sintetică a marelui nostru vecin, sub raport geografic, juridic, administrativ, economic, social și cultural”, celălalt - “închinat generalisimului Stalin și M.S. Regelui Mihai I - este o încercare de a schița trecutul relațiilor ruso-române”. Subliniez faptul că directorul Institutului de Istorie Națională din București se arăta favorabil orientării prosovietice, după cum o vor dovedi și scrierile sale ulterioare. Personajul-revelație al tendinței marxismului istoriografic în 1945 este C. Racoviță, tânărul asistent al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
liberă: “în acest context, Papa Paul al VI-lea s-a interesat asupra diverselor aspecte ale activității Bisericilor din România și, în mod deosebit, asupra vieții Bisericii Catolice”. Pe de altă parte însă, în același an, Paul al VI-lea schița două gesturi care semnificau, de fapt, aprobarea rezistenței Bisericii Greco-Catolice. La 5 martie 1973, în cadrul unui Consistoriu secret, s-a adus la cunoștință decizia de consacrare în demnitatea de cardinal a episcopului Iuliu Hossu, iar peste câteva luni, la 22
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-l, acolo, pe Benjamin Franklin. La un moment dat, chiar și M. Eminescu își avertiza cunoscuții că ar fi posibil să emigreze în America, pentru a evita și a uita relele care îl copleșeau în România. înainte de a încerca să schițăm o posibilă „cronică” a românilor americani, considerăm necesare unele precizări. Românii continuă și azi să creadă - mai bine zis, refuză a-și pune întrebări - că așa-numiții români americani ar fi compatrioți de-ai lor aflați în SUA Uneori, numai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
referindu-se la emigrația românească în Canada, conchidea că majoritatea românilor, sosiți aici după 1900, s-au instalat în provinciile centrale, adică în Alberta, Manitoba și Saskatchewan, dar și în Ontario sau British Columbia. înainte de a continua încercarea de a schița un succint și incomplet, desigur, tablou al emigrației române în America și Canada, se cuvin reținute câteva considerații generale, oricând necesare extensiunii documentare și nuanțărilor interpretative. Așa cum nu știm cine și când a „descoperit” America, nu vom ști niciodată când
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
adoptate după război s-au constituit în tot atâtea justificări ale reducerii emigrației. în plus, Washingtonul a modificat legislația imigrării, stopând tendințele antebelice ale acelora care traversau Oceanul cu intenția de a se stabili într-un stat american. René Gonnard, schițând acest nou cadru al imigrării, evidenția că „les États-Unis, qui recevaient avant la guerre 7 à 9.000 Roumains par an, n’en acceptent plus que quelques centaines”. în 1922, făcând o vizită în Statele Unite, dr. N. Lupu nota în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dat român-american - absorbit de la început de trecutul și prezentul acelora care și-au însușit, înaintea lui, o nouă identitate. De aceea, volumul în America, la „Vatra Românească” adună în paginile lui informații din sfera cercetării istorice, dar și mărturisiri autobiografice, schițând din sfera cercetării istorice, dar și mărturisiri autobiografice, schițând traiectoria propriei experiențe americane. “în rândurile care vor urma, ne informează autorul în „Cuvânt de început”, am căutat să înfățișez aspectele mai importante ale existenței mele americane; modul în care am
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acelora care și-au însușit, înaintea lui, o nouă identitate. De aceea, volumul în America, la „Vatra Românească” adună în paginile lui informații din sfera cercetării istorice, dar și mărturisiri autobiografice, schițând din sfera cercetării istorice, dar și mărturisiri autobiografice, schițând traiectoria propriei experiențe americane. “în rândurile care vor urma, ne informează autorul în „Cuvânt de început”, am căutat să înfățișez aspectele mai importante ale existenței mele americane; modul în care am devenit român-american, felul în care am cunoscut Lumea Nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și a documentelor ce constituie corespondența externă publicată. Așteptăm însă, cu mare interes, documentele de comunicare internă, pentru a avea tabloul complet al percepției evenimentelor din ultimii ani ai regimurilor comuniste. Andreea Năstase MIHAI RETEGAN, 1968. Din primăvară până în toamnă. Schiță de politică externă românească, Editura RAO, București, 1998, 315 p. încă din titlu, Schiță de politică externă, autorul recunoaște caracterul limitat al demersului său istoric. De altfel, în subcapitolul „Necesare dezvoltări”, din finalul volumului, sunt oferite sugestii privind completarea sau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de adevăr. Cunoașterea poate fi astfel privită ca semnificare iar științele ca discursuri. La fel cum lectura semiologică structuralistă caută condițiile de posibilitate ale semnificării sau comunicării, Foucault analizează formațiunile discursive pentru a evidenția condițiile de posibilitate ale enunțurilor. Foucault schițează aceste trei episteme pentru a face de fapt o arheologie a științelor umane, pentru a descoperi condițiile care au făcut posibilă apariția acestor științe și a obiectului lor, omul (evident, ca obiect de cunoaștere). Concluzia lui a părut, în momentul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
rezultantă a acestora. Evaluarea randamentului școlar are în vedere nu numai elevul, ci și activitatea învățătorului. Comparând rezultatele obținute de elevi cu obiectivele instructiveducative, învățătorul apreciază eficiența metodelor și procedeelor folosite și se preocupă de optimizarea procesului de predare -învățare. SCHIȚĂ DE PLAN Subiectul: Discutarea și aprecierea compunerilor cu titlul “Furtuna” Obiective: * formarea priceperilor și deprinderilor de corectare și analiză a unei compoziții; * înarmarea elevilor cu criteriile care stau la baza corectării și aprecierii compozițiilor școlare; *dezvoltarea spiritului critic și a
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
și-au ocupat pozițiile, prima mișcare a capului rachetei jucătorului la serviciu se consideră începutul serviciul. 9.5. Jucătorul la serviciu nu poate servi până când jucătorul la primire nu este pregătit să returneze, jucătorul la primire este considerat pregătit chiar dacă schițează o încercare de primire. 9.6. Serviciul se consideră efectuat, o dată început (9.4 .), când mingea a fost lovită sau în încercarea de efectuare a serviciului mingea nu a fost atinsă. 9.7. La jocul de dublu partenerii pot lua
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
fileu. Aplecați-vă și mutați greutatea pe piciorul corespondent brațului cu care țineți racheta. Ridicați umărul cu antebrațul paralel cu podeaua. Țineți racheta cu brațul și cotul aproape de corp. Loviți fluturașul la un punct de contact înalt. Articulația pumnului va schița o mișcare scurtă și puternică spre fluturaș. Nu e necesar sa continuați mișcarea. Împingeți corpul înapoi în poziția de bază. 5.3.2. Lovituri de siguranță executate în jurul capului Aceasta este de fapt o lovitura de siguranță forehand executată de
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]