112,413 matches
-
românești de la origini până în prezent” Peste vârfuri. Hermeneutica limbă, istorie, filosofie, poetă, folclor, (1941). Deranja patriotismul fierbinte și singularității ș ă țî ă sociologie, ba chiar i economie politic , peren al exponen ialului nostru poet, Cu doi ani nainte ca secolul XX s ș ă î țî larg deschise i supraaglomerate. derapat deodat ntr-un na ionalism expire, mai exact n 27 febr. 1998, un Când iată, deodată, acest rictus vicios, căci între timp viciat de grup de derbedei literari ( un fel
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
de derbedei literari ( un fel de ț î “antieminescian”, din partea unui succesivele ideologii totalitare, prin care “hooligans” parveni i de pe stadioane n ț ș ă ă ț îșă grupuscul de tineri litera i imberbi i f r ara i traversase secolul XX, integral bibliotec ) au dat marele atac î ț ș ă șă î nume, ncuraja i totu i de unii profesori eminescian. Deranjeaz i azi, mai ales, crezuser la Eminescu, n revista ă ș ș ai lor de la Facultatea de
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
construit de arhitectul Grigore Cerchez, având două săli de spectacol și tavanul glisant, care mai funcționează și astăzi. Întreaga activitate artistică desfășurată aici până în prezent a fost pusă în pagină de Maria-Magdalena Ioniță în volumul aniversar "Teatrul Comoedia - Odeon. Un secol de istorie", care a fost lansat luni seară, în debutul spectacolului aniversar de la Teatrul Odeon, de istoricul Georgeta Filitti și de criticul de teatru Marina Constantinescu, în prezența autoarei. "Este o seară specială pentru noi toți. Este atât de emoționant
100 de ani de la inaugurarea Teatrului Odeon, pe muzică de Wagner şi versuri de Arghezi () [Corola-journal/Journalistic/24234_a_25559]
-
astă-dată pîslos, total inacceptabil:"Bacovia o lua de-a dreptul pe scurtătură, fără meandrele unor nuanțări ori exprimări aluzive. Așadar, lui, marea satisfacție a înfăptuirii nu-i fusese oferită de înfăptuirea visului României întregite, nici de dobîndirea deprinderilor democratice după secole de netulburate samavolnicii, ci, dimpotrivă, de recăderea țării în jugul mai necruțător al urgiilor comuniste, înstăpînit de oblăduirea Anei Pauker și a lui Gheorghiu-Dej". În orice caz, mult mai interesant ni se înfățișează eseul referitor la "starea de spirit" numită
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
această idee (ea apare prima dată încă în timpul revoluției la Dîm. Ghica, pe care C.A. Rosetti îl invitase să se alăture revoluției, si care răspunde că revoluționarii "cu o singură săritură ați trecut peste un interval de mai mulți secoli" în loc să facă "reforme politice și administrative...") și folosește altă comparație pentru a arăta nepotrivirea aceleia pe care o folosise Maiorescu. Dacă vorbitorul se referise la acest progres forțat că la hainele unui adult îmbrăcate prea devreme de un copil cu
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
îl așteaptă marea. Greu e de spus dacă pentru el marea înseamnă sinucidere, sau simplă repunere a identității sale de nostalgic într-un abis al nesfîrșitului, al imensității care te cuprinde și te videază din interior. La urma urmelor, marinării secolului XVIII au fost primele victime, ne-o spune istoria medicinii, ale nostalgiei. Cum arata nostalgia celor care nu au plecat niciodată de acasă? Nu nostalgia emigratului, a înstrăinatului, ci dimpotrivă, cea a fiului, a celui care prin definitie aparține. Ne-
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
de suficientă de sine, neputința de a supraviețui în izolare, altfel decît acceptînd ajutorul celorlalți și oferindu-l la rîndul nostru. Ce ne învață manualele de eticheta, si anume că regulile de politețe și conduită ar fi o descoperire a secolelor civilizate, deci implicit măcar la origine a unei culturi a salonului, cumva a plictisului existențial dispus să se complice în ritualuri, e fals. Originile gentileței față de Celălalt, se pare, merg mult îndărăt, către un soi de primitiv fundamental al naturii
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
legătură între ele, despre această chestiune a raportării eului interior la lumea din afară, pledînd implicit fiecare pentru existența unei naturi bune a omului ca semn al unei anumite legături inevitabile cu Celălalt. Cărțile sînt Mărturisirea și iertarea. Dificultățile confesiunii. Secolele XIII-XVIII, un studiu pe cît de doct pe atît de accesibil apartinîndu-i lui Jean Delumeau, si Iertarea, un eseu în de-acum cunoscută (cititorului român) manieră tulburătoare, aforistic-speculativă, si totusi auster argumentativa, a lui Vladimir Jankelevitch. Ambele cărți tratează chestiunea
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
uneori să ajungă la sinucidere, oripilat de sine însuși, pentru că dacă preotul, educat de manuale speciale, izbutea să nu se arate îngrozit de păcatele mărturisite, nu același lucru era valabil întotdeauna despre cel ce le făptuise. În Anglia, de la sfîrșitul secolului al XVII-lea a aparut teoria conform căreia important nu este să afli păcatele oamenilor, pentru că oricum nu le-ai putea da o autentică rețetă etică de mîntuire, ci mai curînd să încerci, ca preot, să formezi conștiințe drepte, capabile
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
mîntuire, ci mai curînd să încerci, ca preot, să formezi conștiințe drepte, capabile să iși gestioneze singure responsabilitățile morale și să ia pe cont propriu decizii. Nu e de mirare, deci, ca în Anglia protestanta nu se mai practică, în secolul al XVIII-lea, deloc confesiunea. Firește că putem interpreta concluziile și de altfel toate afirmațiile lui Delumeau în diverse chipuri. Pentru mine, însă, morală acestei istorii a confesiunii este una tulburătoare: mărturisirea, ca ieșire a sinelui din sine, este nu
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
la aceeasi concluzie cu un istoric al unei experiențe esențial religioase, cum e Delumeau, si anume ca iertarea este forma cea mai umană, nu neapărat bună, a felului nostru de a ne purta. Jean Delumeau - Mărturisirea și iertarea. Dificultățile confesiunii. Secolele XIII-XVIII, traducere de Ingrid Ilinca, Editura Polirom, Iași, 1998, 161 pagini, preț nemenționat. Vladimir Jankelevitch - Iertarea, traducere de Laurențiu Zoicas, nota bio-bibliografică de Valeriu Gherghel, Editura Polirom, Iași, 1998, 200 pagini, preț nemenționat.
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
se oprește pe o statueta de bronz, mărișoara, grea, academică, înfătisând-o pe Sapho, cum își îmbrățișează genunchii, într-un moment în care a depus la sol harfa. O concurează o figură de teracota colorată, voluminoasa și ea, tot de pe la jumatatea secolului trecut și după care s-au făcut numeroase copii vulgare. Moșneagul jerpelit ce stă pe o bancă, având alături armonica, ar putea trezi interesul vreunui proaspăt miliardar pus în complicată situație de a mobilă la repezeala douăzeci de încăperi. Capitalismul
După revelion by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18193_a_19518]
-
ale românilor de dincolo de munți uniți cu Romă. Români prigoniți că în războaiele religioase, făcuți, cu oroare, papistași, urîți cîteodată mai mult decît paginii. E paradoxul poporului român, atît de tolerant și atît de latin, istoria să-l amestece de secole în oală fierbînd de slovele chirilice și de vorbele de la răsărit, - groază, urîtul, năpasta și mai tot ce-i negativ, în raport cu cerul, lumină, apa, stelele, binele și pacea. Nu-i vorba de patriotismul istoricizant. Balotă este un exemplu de intelectual
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
crezi chiar așa că există un răi și - un iad în care intrăm cu toții după purtări? (cu exclamația aceea în mine, ironică, "Ce-s copil?!") - la care Balotă, senin, îmi răspundea: Bineînțeles că da!" Avem printre noi, la acest sfîrșit de secol, un nou prozator, nu numai un mare umanist. Un alt mărturisitor de texte, opunînd răului, nu răzbunarea pătimașa, opunîndu-i, ca unui analfabet agresiv neștiind ce face, textul, reflecția, gîndirea, constiinta creștină europeană, care, alăturate, izbăvesc... Cîți autori care au facut
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
au succedat pînă în 1913, dintre care doar două îl vor mai prinde pe poet în viață (cele din 1885 și 1888). Petru Creția, unul din ultimii editori, privește înapoi spre Maiorescu, cel dintîi editor, si așterne pe hîrtie un secol și mai bine de istorie a editării sau de bătălie cu cele 15.270 de pagini ale manuscriselor (dar numai 8661 scrise, restul, albe), depuse de Maiorescu la Bibliotecă Academiei în 1902 sub forma a 42 de volume, daca ne
Cultul lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18191_a_19516]
-
înțelege". În opinia mea, acest "spirit" al democrației, care va "revitaliză" "autoritatea universului", este similar "sufletului" din vechea cosmogonie medievală. Trebuie oare să mai amintesc că noțiunea de "spirit", de "suflet", "de "duh" a revenit în universul științific încă din secolul al XIX-lea prin concepția de "cîmp"? Pînă în secolul al XII-lea și al XIII-lea, Europa occidentală a fost animată de ideea de "spirit". În vremea aceea "sufletul" sau anima nu sălăsuia doar înăuntrul ființei umane, o entitate
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
revitaliză" "autoritatea universului", este similar "sufletului" din vechea cosmogonie medievală. Trebuie oare să mai amintesc că noțiunea de "spirit", de "suflet", "de "duh" a revenit în universul științific încă din secolul al XIX-lea prin concepția de "cîmp"? Pînă în secolul al XII-lea și al XIII-lea, Europa occidentală a fost animată de ideea de "spirit". În vremea aceea "sufletul" sau anima nu sălăsuia doar înăuntrul ființei umane, o entitate platonica "catolicizata", ci și în exterior. Un fel de "duh
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
fi" și l-a luat pe verbul "a face" în brațe prin care a supus lumea din jur. Astfel s-a nascut homo economicus, în varianta să capitalista și comunistă (comunismul nu este decît o excrescența malignă a capitalismului din secolul al XIX-lea, un capitalism cu sens schimbat, ce "face", "produce" ideologie și utopie în loc de bunuri spirituale și materiale). Cam prin secolul al XVIII-lea apar în Occident șirurile de bănci în catedrale și sinagogi. Nu mai vorbim deja de
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
homo economicus, în varianta să capitalista și comunistă (comunismul nu este decît o excrescența malignă a capitalismului din secolul al XIX-lea, un capitalism cu sens schimbat, ce "face", "produce" ideologie și utopie în loc de bunuri spirituale și materiale). Cam prin secolul al XVIII-lea apar în Occident șirurile de bănci în catedrale și sinagogi. Nu mai vorbim deja de un cosmos, ci de o ORDINE newtoniana normata juridic și mecanicist. Ordinea Omului Tehnologic. În catedralele Evului mediu, nu existau bănci, în locul
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
newtoniana normata juridic și mecanicist. Ordinea Omului Tehnologic. În catedralele Evului mediu, nu existau bănci, în locul lor, un haos carnavalesc: se dansa, se cîntă, o lume pestrița trăia intens timpul sacru, suprapus peste cel omensc. În mod paradoxal, începînd cu secolul al XIX-lea, acest "suflet interconectiv" a fost reintrodus în știință și literatura. În 1840, Faraday lansează ideea de cîmp electric și magnetic (magnetul "medieval" avea un suflet, și putea acționa de la distanță). Eroul romantic, individualist pînă în rărunchi, are
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
sustras normativismului raționalist și însuflețit de o versiune modernizata a vechiului Anima Mundi medieval. "Individul" revoluției suprareealiste nu este suficient sieși, "ceva" (subconștientul, imaginarul, "viață") îl transcende fără însă ca aceasta transcendență să depășească limitele realității umane însăși. În știință secolului XX, Einstein reintroduce ideea de Anima Mundi prin ideea "cîmpului gravitației universale", o esență invizibilă care ține adunat întregul univers. În sfîrșit, teoria cuantică pune în lumina legătură surprinzătoare între îngeri și particulele cuantice. Thomas Aquinas, în tratatul sau despre
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
detectată decît prin acțiunea ei. În rest, se află într-o stare... atemporala. În general, putem afirmă că ideea de "spirit", sub diferite forme, se strecoară cu succes înapoi în literatura și știință. Cu toate acestea, de-a lungul întregului secol XX, instituțiile și relațiile între indivizii monadici rămîn, în majoritatea lor, sub incidența raționalismului instrumental. Un "cîmp" este un loc unde lucrurile se dezvoltă, cresc intru ceva. Un embrion se dezvoltă într-un corp matur, o castana într-un castan
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
În Occident, pîna mai ieri (sfîrșitul perioadei Reagan), modelul dominant a fost șlefuit de valorile și idealurile unui ANUME tip de individualism, cel impus conștiinței occidentale de revoluția franceză din 1789 și raționalismul Epocii Luminilor. În epoca să de glorie, secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX, acest individualism a creat individualități puternice, care au impus omenirii întregi, spre bine sau spre rău, felul de a fi al omului occidental. Încă de la bun început, parte dintre teoriile și
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
modelul dominant a fost șlefuit de valorile și idealurile unui ANUME tip de individualism, cel impus conștiinței occidentale de revoluția franceză din 1789 și raționalismul Epocii Luminilor. În epoca să de glorie, secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX, acest individualism a creat individualități puternice, care au impus omenirii întregi, spre bine sau spre rău, felul de a fi al omului occidental. Încă de la bun început, parte dintre teoriile și idealurile părinților revoluției franceze au fost contestate. Și
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
Eugenia Vodă Un mare actor român al acestui secol, Gheorghe Dinică, a împlinit 65 de ani. (Născut 1 ianuarie 1934, București, zic dicționarele). Cu acest prilej, îi uram, si noi, cu infinită admirație, "La mulți ani!"... Și le oferim, cititorilor noștri, în avanpremieră, ca un puzzle aniversar, cîteva fragmente
Gheorghe Dinică - 65 PUZZLE ANIVERSAR by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18201_a_19526]