4,516 matches
-
sunt trei grupuri de dialecte maghiare: ceangăiesc de nord, ceangăiesc de sud și secuiesc moldovean. Dialectele de nord sunt mai arhaice, păstrând elemente de limbă din Evul Mediu. Dialectele din sud și cele secuiești moldovene sunt înrudite îndeaproape cu cele secuiești din Trei-Scaune și Ciuc. Fonetismul din Moldova prezintă asemănări cu cel din alte regiuni, de exemplu existența lui [e] închis scurt ca în mai multe alte regiuni, sau trecerea de la [o] la [ɒ], ca în Câmpia Transilvaniei. Se găsește și
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
erai mic(ă)”. În grupul nordic, [t͡ʃ] înlocuiește pe [c], [d͡ʒ] pe [ɟ] și [ε] pe [ø] neaccentuat, ca în insulele dialectale arhaice din Câmpia Transilvaniei. Apare și trecerea de la [ɒ] la [o], ca în dialectele secuiești. Sunt însă și trăsături fonetice specifice dialectelor din Moldova: În domeniul morfologiei se remarcă o serie de arhaisme, mai ales la verb: Câteva particularități sintactice: Lexicul din Moldova se caracterizează prin lipsa cuvintelor intrate în limba maghiară în perioada „înnoirii
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
Munții Ciucului. Hotarele estice sunt delimitate de cursul râului Trotuș. Perimetrul sud-estic îl constituie râul Oituz, despărțind de Munții Vrancei. Partea sudică de leagă direct de munții Brețcului prin Pasul Oituz, iar în vest dealurile premontane coboară până în Depresiunea Târgu Secuiesc. Este un lanț muntos de înălțimi mijlocii, vârfurile cele mai înalte (peste 1600 m) apar abia în partea centrală a crestei principale. Munții Nemira formează un horst boltit în zona crestei principale, din care se desprind spre Est câteva creste
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
mamiferele sunt reprezentate de tpate speciile obișnuite din Carpați. În interiorul munților Nemira nu există izvoare carbogazoase, cu atât mai bogate sunt în ape minerale zonele periferice. Băile Fortyogó - a fost o stațiune de agrement, un complex balneoterapeutic al orașului Târgu Secuiesc, a funcționat până în 2000. Astăzi este în folosință doar borvizul unei sonde în afara incintei băii. Poian - numeroase izvoare minerale carbogazoase, dintre care două cele mai de seamă în valea Zonda. Au fost îmbuteliate între anii 1892-1995, când fabrica a fost
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
Vintileasca, la sud, pe Rîmnicu Sărat. La nord-vest, Munții Vrancei, în delimitarea lor mai extinsă, ce cuprinde și “clăbucetele" mai joase ale Munților Brețcului, sînt mărginiți de marea Depresiune a Brașovului, reprezentată în acest sector prin compartimentul său nord-estic, Tîrgu Secuiesc. In partea nordică, limita Munților Vrancei este trasată în mod obișnuit în lungul văii Oituzului, incluzîndu-se acestora și culmile coborîte ale Măgurii Cașin (1 165 m). În lucrarea de față, care se referă în mod special la spațiul montan vrîncean
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
urogalus), acvila țipătoare (Aquila pomarina), corbul (Corvus corax) și rîsul (Lynx lynx). Rezervația forestieră și geologică cheile Tișiței este constituită pe 307 ha și înglobează cursul inferior al văii Tișiței cu monumentalele sale chei. Accesul se face din DN2D (Focșani-Tîrgu Secuiesc, la 71,5 km de Focșani, sau 2,5 km aval de centrul satului Lepșa, pe aceeași magistrală rutieră), folosindu-se apoi traseul turistic 7. Valoarea fitogeografică a rezervației constă în numărul mare de elemente alpino-carpatice, alpino-boreale și atlantice, cît
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
1982), a absolvit cursurile Facultății de Tehnologia Construcțiilor de Mașini din cadrul Universității Brașov (1988) și studii postuniversitare la Facultatea de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (1993). A lucrat apoi ca inginer stagiar la "Izolatorul Târgul Secuiesc" (1988-1990), inginer tehnolog la "Tractorul Brașov" (1990-1991) și redactor la cotidianul "Viitorul Românesc" (1991-1992). În anul 1992 devine membru al PNL - Aripa Tânără (PNL-AT), devenit ulterior PL '93 și a fost membru în Comitetul Director PL '93 (1993-1997). Este ales
Ludovic Orban () [Corola-website/Science/305854_a_307183]
-
de așezări au fost descoperite la Brâncovenești, Cristești, Călugăreni, Sărățeni, Sighișoara. Între aceste castre existau drumuri care facilitau comunicarea, dar erau și rute strategige de comunicarea cu celelalte castre din alte zone. Un astfel de drum unea castrele de la Odorheiu Secuiesc, Inlănceni, Sărățeni, Călugăreni, Brâncovenești, Orheiu Bistriței.
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
semn de doliu. La alegerile europarlamentare din 2007 a fost ales eurodeputat din partea UDMR, aflându-se pe poziția 2 a listei acestui partid. Întrebat de ziariști despre obiectivele sale la Bruxelles, el a precizat că va milita pentru autonomia Ținutului Secuiesc și pentru ca limba maghiară să fie a doua limbă a statului, cel puțin acolo unde comunitatea maghiară reprezintă 20% din totalul populației. ""Bineînțeles, vom ține cont de necesitățile comunității maghiare. Încă nu avem universitate maghiară finanțată de stat, care ne-
Csaba Sógor () [Corola-website/Science/305352_a_306681]
-
Cu toate că Lacul Roșu este o formație tânără, condițiile și timpul de formare a lacului sunt foarte discutate. În timpul formării, zona lacului era o zonă greu accesibilă, din punct de vedere economic neexplorată. După Franz Herbich, un geolog recunoscut în Ținutul Secuiesc, Lacul Roșu s-a format în anul 1838. Acest fapt este justificat și de cutremurul din 11 ianuarie 1838, care s-a repetat în februarie și ar fi putut provoca alunecarea de teren. Un alt an de formare este 1837
Lacul Roșu () [Corola-website/Science/303482_a_304811]
-
Poarta secuiască tradițională este considerată actul fundamental de identitate al secuilor, gravat în lemn. Poarta secuiască sculptată este întruparea materială a unei anumite mentalități populare, reprezentând convingerea că comunitatea secuilor, în existența sa continuă, este dedicată păstrării acestor multe secole vechi de
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
Poarta secuiască tradițională este considerată actul fundamental de identitate al secuilor, gravat în lemn. Poarta secuiască sculptată este întruparea materială a unei anumite mentalități populare, reprezentând convingerea că comunitatea secuilor, în existența sa continuă, este dedicată păstrării acestor multe secole vechi de tradiții valoroase. Poarta secuiască se deosebește de poarta maramureșeană prin faptul că are un
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
actul fundamental de identitate al secuilor, gravat în lemn. Poarta secuiască sculptată este întruparea materială a unei anumite mentalități populare, reprezentând convingerea că comunitatea secuilor, în existența sa continuă, este dedicată păstrării acestor multe secole vechi de tradiții valoroase. Poarta secuiască se deosebește de poarta maramureșeană prin faptul că are un stil diferit. Simbolul principal sculptat pe poarta secuiască este laleaua, căreia i se adaugă alte motive florale sau geometrice. La înfrumusețarea porților secuiești contribuie și coloristica, deoarece unele dintre ele
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
mentalități populare, reprezentând convingerea că comunitatea secuilor, în existența sa continuă, este dedicată păstrării acestor multe secole vechi de tradiții valoroase. Poarta secuiască se deosebește de poarta maramureșeană prin faptul că are un stil diferit. Simbolul principal sculptat pe poarta secuiască este laleaua, căreia i se adaugă alte motive florale sau geometrice. La înfrumusețarea porților secuiești contribuie și coloristica, deoarece unele dintre ele sunt pictate în culori vii. Structura de susținere este construită din lemn de stejar. Părțile componente sunt fixate
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
multe secole vechi de tradiții valoroase. Poarta secuiască se deosebește de poarta maramureșeană prin faptul că are un stil diferit. Simbolul principal sculptat pe poarta secuiască este laleaua, căreia i se adaugă alte motive florale sau geometrice. La înfrumusețarea porților secuiești contribuie și coloristica, deoarece unele dintre ele sunt pictate în culori vii. Structura de susținere este construită din lemn de stejar. Părțile componente sunt fixate prin îmbinarea în coadă de rândunică. Cei trei stâlpi de susținere principali cuprind între ei
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
motive vegetale, mai ales cu motive florale. Motive des întâlnite sunt luna și soarele. Grinda frontală este de obicei decorată cu inscripții, de regulă anul construirii, numele gazdei și al soției lui. Uneori sunt încrustat și versuri sau mesaje. Modelele secuiești străvechi precum spiralele, motive vegetale etc. care ornează o poartă secuiască sunt desenate pe lemn cu mâna. După desenare, motivele sunt cioplite. Confecționarea unei porți secuiești de dimensiuni mari durează în jur de 1,5 - 2 luni, dacă lucrează la
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
luna și soarele. Grinda frontală este de obicei decorată cu inscripții, de regulă anul construirii, numele gazdei și al soției lui. Uneori sunt încrustat și versuri sau mesaje. Modelele secuiești străvechi precum spiralele, motive vegetale etc. care ornează o poartă secuiască sunt desenate pe lemn cu mâna. După desenare, motivele sunt cioplite. Confecționarea unei porți secuiești de dimensiuni mari durează în jur de 1,5 - 2 luni, dacă lucrează la ea 5 - 7 oameni. Pentru a construi o poartă secuiască, meșterul
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
numele gazdei și al soției lui. Uneori sunt încrustat și versuri sau mesaje. Modelele secuiești străvechi precum spiralele, motive vegetale etc. care ornează o poartă secuiască sunt desenate pe lemn cu mâna. După desenare, motivele sunt cioplite. Confecționarea unei porți secuiești de dimensiuni mari durează în jur de 1,5 - 2 luni, dacă lucrează la ea 5 - 7 oameni. Pentru a construi o poartă secuiască, meșterul trebuie sa fie dulgher, tâmplar și sculptor în același timp. Sculptarea unei porți poate să
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
poartă secuiască sunt desenate pe lemn cu mâna. După desenare, motivele sunt cioplite. Confecționarea unei porți secuiești de dimensiuni mari durează în jur de 1,5 - 2 luni, dacă lucrează la ea 5 - 7 oameni. Pentru a construi o poartă secuiască, meșterul trebuie sa fie dulgher, tâmplar și sculptor în același timp. Sculptarea unei porți poate să dureze între 16-20 zile, construirea porții de la alegerea materialului până la ridicarea lui se poate face în 6 săptămâni. Ornamentele specifice sunt aplicate manual, respectând
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
preferințele viitorului proprietar. Sculptura în relief poate să aibă adâncimea între 5-10 mm. După finisare, poarta este impregnată cu ulei de in. În afară de porțile ornamentate cu sculpturi există și modelul simplu, denumit „poartă legată”. Ca structură este identică cu poarta secuiască sculptată, doar că suprafața porții nu este acoperită cu sculpturi și îi lipsește adăpostul pentru porumbei. Pe poartă se trece doar numele meșterului și data ridicării porții. Pe legături se regăsește doar motivul de soare. În anul 2009, Consiliul Județean
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
pentru porumbei. Pe poartă se trece doar numele meșterului și data ridicării porții. Pe legături se regăsește doar motivul de soare. În anul 2009, Consiliul Județean Harghita a început derularea unui program prin care se vor restaura mai multe porți secuiești vechi, care se află într-o stare de degradare avansată. Și în județul Covasna, Primăria Sfântu Gheorghe, în colaborare cu Asociația pentru Dezvoltarea Turismului în Județul Covasna, a inclus în plan finanțarea Programului Porților Secuiești. Porțile secuiești care se vor
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
vor restaura mai multe porți secuiești vechi, care se află într-o stare de degradare avansată. Și în județul Covasna, Primăria Sfântu Gheorghe, în colaborare cu Asociația pentru Dezvoltarea Turismului în Județul Covasna, a inclus în plan finanțarea Programului Porților Secuiești. Porțile secuiești care se vor realiza și ridica în fața bisericilor de pe marginea drumului principal din Chilieni și Coșeni vor fi achitate integral de către primărie. Porțile ridicate de cetățeni în satele care aparțin orașului Sfântu Gheorghe vor fi sprijinite cu subvenții
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
mai multe porți secuiești vechi, care se află într-o stare de degradare avansată. Și în județul Covasna, Primăria Sfântu Gheorghe, în colaborare cu Asociația pentru Dezvoltarea Turismului în Județul Covasna, a inclus în plan finanțarea Programului Porților Secuiești. Porțile secuiești care se vor realiza și ridica în fața bisericilor de pe marginea drumului principal din Chilieni și Coșeni vor fi achitate integral de către primărie. Porțile ridicate de cetățeni în satele care aparțin orașului Sfântu Gheorghe vor fi sprijinite cu subvenții din partea primăriei
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
realiza și ridica în fața bisericilor de pe marginea drumului principal din Chilieni și Coșeni vor fi achitate integral de către primărie. Porțile ridicate de cetățeni în satele care aparțin orașului Sfântu Gheorghe vor fi sprijinite cu subvenții din partea primăriei. Referiri la porțile secuiești apar în articolele:
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
Recea-Cristur) • (Rediu) • (Sava) • (Sânnicoară) • (Sic) • (Soporu de Câmpie) • (Suatu) • (Șardu) • (Suceagu) • (Tritenii de Jos) • (Turda) • (Tureni) • (Urișor) • (Vâlcele) • (Viișoara) • (Viștea) • (Angheluș) • (Ariușd) • (Baraolt) • (Boroșneu Mare) • (Brateș) • (Căpeni) • (Cernatu) • (Reci/Comolau) • (Ilieni) • (Măgheruș) • (Moacșa) • (Olteni) • (Poian) • (Reci) • (Sânzieni) • (Sfântu Gheorghe) • (Târgu Secuiesc) • (Valea Mare) • (Crăciunel) • (Cristuru Secuiesc) • (Dârjiu) • (Dejuțiu) • (Eliseni) • (Filiaș) • (Inlăceni) • (Lutița) • (Mărtiniș) • (Medișoru Mare) • (Merești) • (Mugeni) • (Ocland) • (Odorheiu Secuiesc) • (Porumbenii Mici) • (Sâncrăieni) • (Sânsimion) (Bățălar) • (Breazova) • (Călan) • (Chitid) • (Cinciș) • (Deva) • (Grădiștea de Munte) • (Hunedoara) • (Mugeni) • (Rapoltu Mare) • (Sarmizegetusa) • (Sântămăria Orlea) • (Strei
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]