5,553 matches
-
fața către cei care‑și Întorc fața spre semenii lor Slujirea lui Dumnezeu se concretizează nu numai În rapor‑ tarea directă la El, În formele de cult și În Împlinirea legilor divine, ci și În slujirea, sub diferite forme, a semenilor noștri. Întotdeauna noțiunea de slujire comportă două dimensiuni : una verticală, Îndreptată spre Dumnezeu și alta orizontală, orientată către aproapele nostru, Între ele existând un raport de intercondiționare. Creștinul concepe slujirea plină de iubire a semenilor și ca pe o slujire
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
slujirea, sub diferite forme, a semenilor noștri. Întotdeauna noțiunea de slujire comportă două dimensiuni : una verticală, Îndreptată spre Dumnezeu și alta orizontală, orientată către aproapele nostru, Între ele existând un raport de intercondiționare. Creștinul concepe slujirea plină de iubire a semenilor și ca pe o slujire adusă, implicit, lui Dumnezeu, iar slujind comunității Bisericii, are cinstea de a fi colaborator cu Hristos la realizarea Împărăției lui Dumnezeu. În concepția Sfinților Părinți, nu poate fi un alt semn mai bun de recunoaștere
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a celui credincios și a celui ce‑L iubește pe Hristos, ca slujirea fraților și purtarea de grijă de mântuirea lor și nimic nu mânie atât pe Dumnezeu cât disprețul pe care‑l arată cineva Îndatoririlor ce le are față de semenii săi. Slujirea aproapelui este o Îndatorință pentru orice creștin, după măsura puterii fiecăruia. Că este o condiție cerută tuturor, reiese din felul În care se va face judecata de apoi, când vom fi Întrebați dacă am făcut bine celor mai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Îndatorință pentru orice creștin, după măsura puterii fiecăruia. Că este o condiție cerută tuturor, reiese din felul În care se va face judecata de apoi, când vom fi Întrebați dacă am făcut bine celor mai mici ai lui Hristos, slujirea semenilor fiind decisivă pentru mântuirea sau pierderea veșnică. Cel ce Împlinește porunca dragostei se aseamănă cu Dumnezeu Care este dragoste (I Ioan 4, 8), iar cel ce se aseamănă cu Dumnezeu și‑a desăvârșit menirea sa În această lume. Tot ceea ce
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
bucurii, bucuria Împlini‑ rii dragostei de frate care este porunca divină de căpătâi ce stă la temelia celorlalte și constituie o condiție sine qua non intrării În Împărăția promisă. Iubirea creștină activează deci prin ceea ce Hristos Domnul a numit slujirea semenilor. Într‑adevăr, a te pune În slujba aproapelui din iubire pentru Bunul Mântuitor și a‑ți asuma În parte rolul Lui de a vindeca sau măcar de a alina durerea celui suferind Înseamnă a Împlini, În gradul cel mai Înalt
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Întreaga activitate pământească a Mântuitorului, de la nașterea Sa smerită În staulul din Betleem și până la jertfa supremă de pe crucea Golgotei, poartă amprenta unei jertfelnice și smerite slujiri și constituie pentru noi o ade‑ vărată paradigmă În acest sens. Pentru slujirea semenilor și pentru mântuirea lor, Fiul lui Dumnezeu ia chip de rob (Filipeni 2, 3‑8), Înfruntând și moartea pe cruce. Slujim aproapelui, pentru că‑l prețuim ca pe un fiu iubit al lui Dumnezeu, Înfiat de Duhul Sfânt prin harul Sfântului
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
unii față de alții frați În Hristos Fratele nostru, Care a luat trupul nostru din nemăr‑ ginita Sa iubire față de noi și pentru mântuirea noastră. Dumnezeu Își Întoarce fața către cei care‑și Întorc fața spre 86 Suferința și creșterea spirituală semenul lor căruia Îi acordă mărinimos ajutorul și „este În apropiere de cei care sunt În apropiere de fiecare de cei din jurul lor”88. Pentru a‑i anima și mai mult pe ceilalți și a‑i convinge de aceasta, Sfântul Vasile
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ca În fața alta‑ rului la patul fiecărui suferind pe care Îl slujeau. Pe lângă bolnițe, În preajma centrelor episcopale, mănăstiri sau parohii, Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 91 mai funcționau cămine pentru bătrâni, cantine pentru săraci, orfelinate etc. Cei care‑i Îngrijeau pe semenii lor considerau că, În ceea ce privește valoarea și Însemnătatea omului, după Dumnezeu, orice om este ca un dumnezeu ; slujeau pe cei bolnavi cu dragoste creștină, Îi Îmbărbătau În răbdare 99, le insuflau nădejdi de mai bine, le mângâiau sufletele, reme‑ morau sensul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
frică pe cei bolnavi, Îngrijindu‑i În chip pilduitor, dându‑le mare ajutor În cele ale credinței În Hristos și arătându‑se foarte bucuroși să moară deodată cu ei, căci molipsindu‑se de boala celuilalt, ei atrăgeau asupra lor boala semenilor lor și luau bucuroși asupră‑le și sufe‑ rințele celorlalți frați. Și mulți din ei au ajuns să Închidă ochii după ce dăduseră Îngrijire bolnavilor și după cei Îi scăpaseră din boală, sfârșindu‑se astfel prin aceea că au atras asupra
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cel suferind este un imperativ existențial al Evangheliei lui Hristos. Dragostea este un „har al Domnului” : „Pentru că dragostea lui Dumnezeu s‑a vărsat În inimile noastre prin Duhul Sfânt Cel dăruit nouă” (Romani 5, 5). În comuniunea de iubire cu semenii, creștinul devine un instrument al haru‑ lui iubirii dumnezeiești. Sfaturile Sfinților Părinți În ceea ce privește suferința și Îngrijirea celor suferinzi constituie de fapt și o terapie spi‑ rituală, căci ei răspund multor Întrebări, nedumeriri și pro‑ bleme duhovnicești, pe care lecturându‑le
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
suferim cu multă râvnă pentru „mădularele noastre”. Prin aceasta se Înțelege de fapt suferința pentru aproapele nostru și ajutorarea lui, căci creștinii sunt mădulare ale Trupului lui Hristos (I Corinteni 12). Dragostea activează pornirea de dăruire fără rezerve În slujba semenilor și face pe cel ce o cultivă și o dezvoltă perpetuu să fie cuprins de o sfântă bucurie, bucuria pe care o dăruiește el altora. Omul milostiv se „plasează” În locul celui Îndurerat, se roagă, mângâie, dar și el este răsplătit
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ci și spre folosul aproapelui. Așa cum am precizat deja, pe patul de suferință, creștinul și orice ins, În general, are trebuință mai mult decât oricând de atenția, sprijinul, Întărirea, Încurajarea și mângâierea celor din jur. În aceste vremuri, mulți dintre semenii noștri rămân singuri În suferința lor, departe de familie și părăsiți de prieteni, sfârșindu‑și adeseori viața Într‑o cameră rece de spital. Prezența noastră iubitoare la căpătâiul lor le este de un mare folos, pe care nici nu Îl
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sunt necesare armele. Pentru un creștin nu există alte arme decât „armele luminii” (Romani 13, 13), de care vorbește Apostolul Pavel și pe care le recomandă efesenilor să le folosească În „zilele rele” (Efeseni 6, 10‑13). O parte dintre semenii noștri, atunci când sunt atinși de vreo boală, necaz sau supărare, Îndată blestemă, deși durerea și amarul acela tot Îl simt, iar de plata răbdării se lipsesc. Necunoscând legile duhovnicești, nu știu că fugind de Încercă‑ rile care după Îngăduința lui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sufletele noastre. Prin rugăciune, simțim că nu suntem singuri, ci cu Dumnezeu. Simțim ajutorul Lui În viața noas‑ tră În răbdarea durerilor bolii, a ispitelor și a necazurilor, ne Întărim În credință, creștem spiritual În iubire față de Dumnezeu și de semenii noștri ; rugăciunea ne ajută și ne Întărește să Împlinim poruncile lui Hristos În viața noastră, prin ea ni se luminează mintea să adâncim și să Înțelegem Sfânta Scriptură, și să Înțelegem că bucuriile duhovnicești sunt mult mai mari, mai intense
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
natură), pe care o desfășoară o persoană în mod obișnuit, într-o unitate economico-socială și care constituie pentru aceasta sursă de existentă. Ocupația este deci, proprie persoanelor active, care practică o activitate recunoscută de societate ca utilă pentru sine și semenii săi. Ocupația unei persoane poate fi exprimată prin: funcția sau meseria exercitată de aceasta. Funcția este activitatea desfășurată de o persoană într-o ierarhie funcțională de conducere sau execuție. În clasificarea de față, funcțiile sunt cuprinse în grupele majore de la
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
Ele transpar îndeosebi în reinterpretările expresioniste ale unor elemente constitutive universului imaginar al cărții de debut, dar sunt prezente și în plin „bal” al imaginației ludic-spectaculare, în abia disimulate confesiuni ale „suferinței vechi”, ale nevoii acute de comunicare fraternă cu semenii, care va domina și opera viitoare. Citim, bunăoară, în Concluziuni, aceste versuri care spun mult despre permanența unei stări de spirit ce-l va individualiza tot mai mult pe „miliardarul de imagini”: Dar ce mâhnit e surâsul funcționarului de la ghișeu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mahalaua depărtată ........................................ Sunt singur prin cositorul înviind cohortele de îngeri. Fără umbra mea ruptă fărâme ca o scrisoare aruncată vântului, Fără umbra mea care era scara de mătase conducând spre balconul altor oameni. Și totuși am văzut ce ascundeau ferestrele semenilor mei: masacrele, îngenunchierile... Versuri ca acestea anunță încă din prima secvență a cărții din 1932 și o importantă schimbare de ton, menținută pe întreg parcursul ei: e timbrul lamentației elegiace, într-o frazare mai amplă, eliberată în mare măsură de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
școala autorului Jocului secund, ce impusese prin volumul din 1930 un termen de referință major. Ele nu umbresc grav paginile lui Voronca, deoarece sub carcasa, ca să zicem așa, mai ferm desenată, o neliniște specifică, asociată cu reveria comuniunii fraterne cu semenii, ce fusese anunțată până la tonalități patetice ale vocii în, bunăoară, Petre Schlemihl, transpare tulburător, -și ea e foarte departe de geometriile barbiene ale imaginii și stărilor de spirit. Dacă citim atent sonetele lui Voronca, observăm că apare acum o ipostază
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
radicală schimbare în istoria omului. Geniul lui Eminescu a înțeles exact adâncurile sacrificiului hristic, în deplină consonanță cu "descoperirea" lui Girard: Și un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar le-ar fi suferit cu mândrie și dispreț de semenii lui; și Socrat a băut paharul cu venin, dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică virtuții civice a antichității. Nu nepăsare, nu despreț: suferința și amărăciunea întreagă a morții au pătruns inima mielului simțitor și, în momentele supreme, au încolțit
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
amărăciunea întreagă a morții au pătruns inima mielului simțitor și, în momentele supreme, au încolțit iubirea în inima lui și și-au încheiat viața pământească cerând de la tată-său din ceruri iertarea prigonitorilor. Astfel a se sacrifica pe sine pentru semenii săi, nu doar din mândrie, nu din sentiment de datorie civică, ci din iubire, a rămas de atunci cea mai înaltă formă a existenței umane, acest sâmbure de adevăr care dizolvă adânca dizarmonie și asprimea luptei pentru existență ce bântuie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ci negarea ei radicală"156. Mai mult, apatridul, sesizează Hannah Arendt, este "un om care nu este nimic altceva decât un om care și-a pierdut tocmai acele calități care le permit celorlalți oameni să-l trateze ca pe un semen al lor"157. Interesant că enunțarea problemei cosmopolitismului coincide aproape textual cu părerea lui Eminescu din Geniu pustiu și din publicistică, încât poetul nostru ajungea la concluzia că a fi cosmopolit este o imposibilitate, întrucât nimeni nu este "cetățean al
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a rațiunii a fost pe cât de aclamat, pe atât de criticat. Eseul explic] teoria kantian] și analizeaz] cele mai frecvente critici aduse acesteia. Tradiția contractului social WILL KYMLICKA Poate fi morală considerat] un acord implicit pe care il încheiem cu semenii noștri în scopul obținerii benficiiilor unei vieți sociale cooperative? Acest punct de vedere, atr]g]tor la prima vedere, este ținta câtorva obiecții: încercarea de a r]spunde acestora a condus la crearea unor variații moderne pe tema contractului social
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
castitatea, puritatea. Structurarea acestor calit]ți morale arăt] c] etică budist] pune în centrul atenției o serie de virtuți necesare form]rii caracterului uman. Unele dintre acestea sunt strâns legate de sentimentele obișnuite pe care oamenii le au fâț] de semenii lor; altele se refer] la nevoia de organizare social], de existent] în cadrul unei comunit]ți; iar altele sunt indispensabile dezvolt]rii spirituale și st]pânirii de sine. Virtutea și viciul se refer] și la latura emoțional] a ființei umane. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consumul de carne, a l]sat posibilitatea de alegere; ins], orice om dominat de sentimentul compasiunii ar trebui s] fie înclinat spre vegetarianism. În anumite împrejur]ri, însuși Buddha împreun] cu alti c]lug]ri se l]sau în milă semenilor, mergând pe str]zi și prin piețe și așteptând în ț]cere că oamenii s] le strecoare câte ceva în vasele pentru mâncare. Buddha le spunea c]lug]rilor s] nu cear] ceva anume, ci s] accepte ceea ce li se oferea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucrurile pe care se cuvine s] le facem: este evident și de aceast] dat] c] avem nevoie de o teorie a binelui care s] ne prezinte cu exactitate modul în care trebuie s] ne îndeplinim datoria de a face bine semenilor noștri. Prin urmare, teoria binelui este indispensabil], indiferent de poziția adoptat] în sfera gândirii etice. Dup] cum este și firesc, diferențele apar mai degrab] sub aspectul conținutului și sursei unei asemenea teorii decât al necesit]ții acesteia. Unii ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]