6,418 matches
-
contabilizate numai în perspectiva lui 2007 au dispărut. Din zori până seara Spectacolele de stradă au fost mult mai mult decât parade de personaje menite să stârnească râsul copiilor. Companiile cele mai mari din lume au animat orașul: Il Corso, show suprarealist al Aktion Theater Pan Optikum, din Germania, cu zeci de actori, acrobați și muzicieni ce brăzdau cu instalațiile lor uriașe marea miilor de spectatori, apoi conturul de foc realizat de francezii de la compania Carabosse cu numeroase ghivece cu flăcări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
pașii și i-au amintit fiecare, bătând ritmul fin, cu degetele, în spătarul scaunului. De fapt, membrii formației Trigon nu au cântat, ci mai degrabă au redat o bucurie neînțeleasă care i-a prins pe toți, la unison. Au făcut show, și-au schimbat locurile între ei, au dansat, au umplut scena de ritm. Toate instrumentele au fuzionat pentru a reda stări, plâns, râs, chiar isterie. Ca să redefinească iubirea, Paul Babici și Lucian Darie au recurs la acorduri lente, line, îmbogățite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
orb. Și ne aștepta și pe noi, sus, în ceainărie. De ce scriem filme? A doua zi, ne-am reunit la „Joc secund“ (Librăria Humanitas de pe strada Lucian Blaga). Și am început cu două proiecții - un episod din serialul Animat Planet Show de la Antena 1 (scenariști: Lucian Dan Teodorovici și Florin Lăzărescu) și scurtmetrajul Lampa cu căciulă (regia - Radu Jude, scenariul - Florin Lăzărescu). Colegii mei, care ar fi trebuit să le explice acelora ce au venit la eveniment (parafrazând volumul lui Alex.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
așa că era firesc să mă concentrez asupra acestui aspect al trupei, pentru fanii muzicii acustice. Până la urmă, eu sunt tipul „unplugged“ într-o trupă rock! V-ați creat o tradiție „unplugged“ de-a lungul anilor. La Sibiu va fi un show acustic sau un amestec de materiale acustice și electrice? Veți cânta piese noi sau veți relua anumite bucăți deja cunoscute? Va fi un amestec de vechi și nou, electric și acustic. Ca toate concertele Jethro Tull. Vor fi câteva bucăți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
mai întâi felul în care interiorizase muzica, fiind unul dintre întemeietorii psihedelicului pur, prin intermediul unui vizionarism diafan-teatral. Apoi felul în care exterioriza muzica a fost la fel de captivant: Barrett era un histrion autist, un spectaculos pentru sine, nu pentru ceilalți. Toate show-urile erau pentru el însuși în primul rând, și nu din narcisism, ci din autism creator sută la sută. Mai rar un asemenea performance generator de artă psihotică prizată cu impact. Syd Barrett era dotat cu un soi de mysterium
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
de mâine-poimâine... Unde vrea să se oprească acest proces? No answer, no comment! Mă bucur când am acces la varianta refăcută, recondiționată a unui vechi concert. Și mă umplu de-o stare vecină cu fericirea când pot să văd un show filmat cu „scule adevărate“, ajuns la mine pe dual layer. Am permanent exemple la dispoziția scepticilor tradiționaliști: Rolling Stones Rock’n’Roll Circus, Gimme Shelter, The Last Waltz, The Wall... Și popularizez cât pot pilda lui Jarre, Peter Gabriel, Porcupine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
ședințe a Parlamentului fix în parc, alături de grupurile discriminate. Utilizând tehnologiile actuale ale reprezentării (o cameră filma participanții și-i proiecta pe un ecran), dar și clovnii pe post de „autorități“, pentru a semnaliza derizoriul deciziei politice în raport cu gravitatea problemelor, show-ul interactiv, cu mici accente patetice, a deschis o platformă de expresie pentru diferiți excluși. Cinci regizori au ieșit din teatru pentru a reduce diferențele Celelalte trei momente nu s-au raportat direct la noțiunea unei comunități, ci mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
evoluat; ,,W’’, ,,Q’’, ,,Y’’ sigur De la alții le-am luat. Le găsim doar la cuvinte Ce apar din alte limbi Și ai grijă; ia aminte: Nu ai voie să le schimbi! Yoga, yacht, yankeu și yală; Wagner, wolfram vin la show; Din Quatar apar la gală; Dar, nu-ți spun un lucru nou! Caută-le, de ai minte; Poți ușor să afli dacă Sunt mai multe în cuvinte. De-s puține, ce să facă? CONCLUZIE Și-uite-așa și azi și mâine, (doar
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
o reală surpriză pentru organizatori - sala fiind nu doar plină, dar reacționând extraordinar de bine la o peliculă nu tocmai recentă din istoria cinematografiei române. Restul e tăcere nu e mainstream Armand Assante, Răzvan Vasilescu și Jamie Elman au făcut show la finalul proiecțiilor cu California dreamin’ (nesfârșit). De fiecare dată când a luat cuvântul, Assante a ținut atât să evoce memoria regizorului Cristian Nemescu, cât și să susțină universalitatea filmului în care a jucat: „California dreamin’ nu este un film
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
ca și copiii lor să aibă imagini de arhivă cu părinții. Pe cât vor crește fetișurile, pe atât va scădea intimitatea (imunitatea și fertilitatea însă nu). Sfera publică se va întoarce că un Big Brother al nudiștilor. Iar România e un show offline (de aceea oamenii stau pe OTV și vor mai sta oleacă și în 2008, apoi OTV se va numi în mod oficial, vizibil ce a fost întotdeauna, Teleshopping de Vieti Umane, cel mai bun din Europa de Est), nu poți ignoră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
Succesul lui Mungiu îl motivează să lucreze minuțios și asiduu la ceea ce va fi, probabil, încă un film excepțional, mai bun decât orice am văzut până acum. Martie 2008: Galeria PlanB este invitată, pentru a doua oară consecutiv, la Armory Show. ăRewind rapid: The Armory Show, 1913 - publicul american se întâlnește pentru prima oara cu arta modernă și este stupefiat; printre artiștii expuși: Brâncuși, Ingres, Delacroix, Degas, Cézanne, Renoir, Monet, Seurat, Van Gogh, Matisse, Manet, Lautrec, Braque, Gaugain, Duchamp etc.ț
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
să lucreze minuțios și asiduu la ceea ce va fi, probabil, încă un film excepțional, mai bun decât orice am văzut până acum. Martie 2008: Galeria PlanB este invitată, pentru a doua oară consecutiv, la Armory Show. ăRewind rapid: The Armory Show, 1913 - publicul american se întâlnește pentru prima oara cu arta modernă și este stupefiat; printre artiștii expuși: Brâncuși, Ingres, Delacroix, Degas, Cézanne, Renoir, Monet, Seurat, Van Gogh, Matisse, Manet, Lautrec, Braque, Gaugain, Duchamp etc.ț. Galeria din Cluj își continuă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
cu aceeași abilitate de dozaj contrapunctic din joi.mega Joy sau Plastilină nodul din gât și contracțiile din stomac. Adică tristețea celei care rămâne cu sângele în vena pentru că normele europene impun noi standarde pentru donatori și râsul exploziv din show-ul muzical. Regizorul care a gândit în 2007 formule de spectacole extrem de diferite este Alexandru Dabija. Ionesco - 5 piese scurte (Teatrul Odeon) distilează absurdul într-o montare în care se citesc perfect influențele lui Urmuz și Caragiale. Block Bach (Teatrul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
galeriile private din București și Cluj au devenit tot mai vizibile, fapt care arată că piața de artă contemporană românească este în creștere. Succesul galeriei Plan B din Cluj, care a reușit să se expună la târgul de artă Armory Show de la New York, arată ca un management inteligent și activ poate impune artiști pe plan internațional, precum Victor Mân, Ciprian Mureșan și Criști Pogăcean. Proiectul Public Art Bucharest al curatorului german de origine română Marius Babias a pus în discuție felul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
The Long Road Ouț Of Eden; un bluesman ce confirmă: Joe Bonamassa - Sloe Gin; un Ozzy ce cânta mai bine ca oricând, fie Undercover; și multe, multe prog-rockuri în surround ce sfidează șablonul, spre încântarea celor pretențioși... Nimic anormal - the show (really must?) go on! Retrospectivă cinematografică a anului 2007 Iulia Blaga Se duce și anul ăsta, dar se duce frumos pentru că filmului românesc i s-a întâmplat ceea ce foarte puțini mai visau că o să se întâmple. Din șase filme realizate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
de a ne armoniza uneori cu realitatea. » Across the Universe/ Un cântec străbate lumea. Tot în cheie suprarealista, Julie Taymor își armonizează propriul destin armonizându-l cu ultimii 40 de ani de istorie americană. » A Prairie Home Companion/Ultimul radio show. Cel din urmă film al lui Robert Altman, profesiune de credință vie, caldă, tristă, veselă, extrem de umană despre viața din lumina reflectoarelor și, poate mai mult, despre viața în general. » Requiem/Recviem de Hans-Christian Schmidt. Narațiune rece, nemțeasca, bine chibzuita
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
jucării țicnite și în același timp atât de normale, într-o lume ca o grădiniță cu program non-stop. Ratatul încurcăturilor haioase, jucat cu o autenticitate acroșantă de Cezar Antal, travestitul care pictează bibelouri (Dragoș Ionescu are aplombul și melancolia unui show man care exersează plânsul scurtă, donatoarea căreia i se ia singura bucurie vitală - sângele ei nu mai corespunde noilor norme (Coca Bloos e ca o fetiță lăsată fără păpușa iubităă - sunt consumatori de singurătate partajată. Fiecare personaj își găsește actorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
face realmente plăcere. Apoi, am descoperit că nu e nici o tragedie dacă la ora 19 nu stai tuflit în fotoliu, pentru a nu pierde știrile. În fine, nu mai sunt nevoit să butonez seară de seară telecomanda patinând între talk show-uri. M-am apucat, în ultima vreme, să mai urmăresc și filme după ora zece. Ceea ce e bine. Rău e că am devenit un cetățean neinformat. Trebuie să recunosc, de exemplu, că habar n-am cum stă treaba cu uninominalul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
n-am habar într-o asemenea măsură, încât aproape mi s-a făcut rușine. Iar din ziua în care mi s-a făcut rușine, am revenit la obiceiurile de altădată. Din nou ziare, din nou ora 19, din nou talk show-uri. Uninominal peste tot, contre între analiști, contre între politicieni, laptopuri cu audio file-uri, mitinguri de susținere a referendumului condimentate cu sloganuri electorale ș.a.m.d. Iar după toate astea, urmărite până în măduva lor, tot n-am înțeles nimic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
acră și pe un ton inacceptabil într-o lume civilizată, la adresa Elveției. Mi-a sărit în ochi pentru informațiile țâfnoase pe care le dă unui public intelectual românesc în mare parte, puțin sensibil la altceva decât la scandaluri și talk show-uri la care se flutură un patriotism primitiv și se practică, predilect, responsabilizarea altora. Aș fi preferat să vorbească despre succesele meritate ale compozitorilor Iancu Dumitrescu, Ana-Maria Avram, cărora, de câțiva ani buni, li s-a alăturat și fiul său
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
despre sex și sexualitate pe forumul de sex, deveno membru al unei comunități perverse și libertine, crează-ți un blog sexy personal, fă cumpărături erotice în deplină discreție pe sex-shop-ul nostru on-line și profită de toate resursele noastre foarte fierbinți (show-uri live gratuite, cele mai frumoase amatoare de pe net în secțiunea de exhibiție, întâlniri erotice și dialoguri în direct cu sau fără webcam, kamasutra, filme cu sex, fotografii...)! Îți doresc o vizită plăcută pe AmourLibertin Sexe, primul portal erotic! AmourLibertin
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
și misterios, pe care fanii pot deocamdată doar să se înscrie pe o listă pentru a primi „noutăți“ de la formația dispărută din anul 1994. Paula Abdul, senzație a anilor ’80 și cunoscută acum drept membrul cel mărinimos al juriului din show-ul „American Idol“ (echivalentul „Megastarului“, peste Ocean), și-a anunțat și ea revenirea. Cu mai puțin buzz și un pic în rush-rush, albumul ei va fi lansat la mijlocul anului. Concurență s-ar putea să îi facă și Whitney Huston, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
și un prieten pe care-l iubește cu spor, la fel cum știu că Alina Plugaru se ceartă cu o altă „divă porno“, căreia nu i-am reținut numele, pentru întâietate în lumina blitz-urilor, iar Monica Gabor are un show TV împreună cu Irinel, „no comment by“ ei doi. Și mai știu și altele. Am învățat conștiincios, mi-am făcut temele, în sufletul meu se produce o revoluție a cunoașterii, care mă va duce, în final, la un soi de împlinire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
Max Blecher, regia Radu Afrim, Teatrul de Stat Constanta. Cea mai bună actriță: Lana Moscaliuc -Eva, Inimi cicatrizate. Secțiunea regie - Debut: Miruna Dinu, Fotografii explicite. Premiul pentru Regie - Profesioniști nu s-a acordat. Premiul special al juriului pentru one man show: s-a acordat lui Marius Damian pentru rolul din Netotu’ după Isaac Bashevis Singer și Jean Claude Carrière, regia Cristian Juncu, Teatrul 74, Târgu-Mureș. Premiul pentru cel mai bun spectacol - Școli de Teatru: Trilogie belgrădeană de Biliana Srbljanovic, regia Mihai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
funcționează neapărat (vuvoaiala este abandonată în favoarea tutuielii, cam forțate, uneori). În care diferențele de civilizație ori chiar gender nu mai contează. În care, la urma urmei, poate fi practicat inclusiv un soi de amoralism. De ce? Fiindcă lumea e dornică de show, de teatralitate, de spectaculos, de extravaganță, de altceva. Fiindcă lumea vrea orice, dar în niciun caz să se plictisească. De aceea, măștile de blog sunt schimbate cu voluptate de seducători și seduși. Iar uneori, să nu uităm, este ales chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]